TUMORI

Creștere nouă – masă celulară proliferată în exces

(celule transformate)
Tumora = o proliferare celulară anormală:

 persistentă
 discordantă faţă de cea a ţesuturilor din jur
 se manifestă şi după încetarea stimulului cauzator
 grad de autonomie → dependent de gazdă – nutriţie şi vacularizaţie.
 Clasificare

criterii morfoclinice şi evolutive

 Tumori benigne
 Tumori maligne

criterii histogenetice
• tumori epiteliale
• tumori mezenchimale (conjunctive, musculare, ale vaselor sangvine
/limfatice, alte tipuri)
• tumori mixte (derivate din acelaşi strat germinal)
• tumori melanocitare
• teratoame - tumori formate din mai multe tipuri celulare derivate din mai
multe straturi germinale (origine ȋn celulele germinale pluripotente)
 Cancer – termen comun pentru
toate tumorile maligne şi provine
din latinescul “cancer” (crab/rac)

 Oncologia – studiul clinic,

clasificarea şi dg. bolii canceroase
umane.

 Carcinogeneză - reprezintă o
succesiune de evenimente în
urma căreia o celulă normală
este transformată într-una
malignă.
 Carcinogeneză (după Cotran et al. 1999)

Factori de mediu dobândiţi: Factori genetici dobândiți: Mutaţii

- Radiaţii ionizante - mutaţii ale genelor care genetice
- substanţe chimice reglează creşterea celulară ereditare
- virusuri sau repararea ADN

Celula normală

normal

Lezarea ADN reparare

Mutaţii în genomul celulelor somatice apoptoză

Activarea protooncogenelor Alterarea genelor reglatoare Inactivarea genelor

ale apoptozei supresoare tumorale
(p53)

expresia produselor genei alterate

pierderea produselor genei reglatoare Celule
transformate

expansiune monoclonală

mutaţii adiţionale
(progresia)
heterogenitate citogenetică

Neoplasm malign
 Indiferent de tipul histologic sau de natura ei (benignă sau malignă), orice
tumoră este:
clonală - apare prin autoselecţie dintr-o celulă transformată în urma unor
alterări genetice
autonomă - independentă de stimulii de creştere fiziologici.

Mecanism de creştere
Tumoră
Malignă
Benignă
Adaptare
(Hiperplazie)
Normal

Policlonal Monoclonal
 Progresia tumorală şi
heterogenitatea genetică
↓
corelată cu apariţia secvenţială a unor
subpopulaţii celulare care diferă prin:
- capacitatea de invazie
- rata de proliferare
- capacitatea de metastazare
- cariotip
- susceptibilitatea la antineoplazice

!!! Deşi iniţial sunt monoclonale → prin

acumulare de mutaţii → subclone
celulare cu diferite atribute
fenotipice→ heterogenitate tumorală,
cu ↑ malignităţii şi ↑ rezistenţei la CHT
Neoplasmele - 2 componente principale:
parenchim - constituit din celule transformate/alterate genetic (denumirea
neoplasmului);
stromă - ţesut conjunctiv şi vase (rol nutritiv pentru parenchim→ dezvoltarea
celulelor tumorale)
Nomenclatura neoplasmelor

Tumorile benigne:
sufix “om”

Tumori maligne:
epiteliale – carcinoame
mezenchimale – sarcoame
 Caracterele generale ale neoplasmelor benigne şi maligne

 Diferenţierea şi anaplazia

 Rata de creştere

 Invazia locală

 Metastazarea
a. Diferenţierea
Tumora benignă
 se aseamănă cu ţesutul de origine
 mitoze rare,
 raport N/C normal,
 monomorfism celular.
Lipom

Liposarcom
a. Diferenţierea
Tumora malignă
 variate grade de diferenţiere
 numeroase mitoze, unele atipice
 raport N/C mare
 pleomorfism celular şi nuclear
Clasificarea OMS cuprinde 4 grade de diferenţiere, ca rezultat al unui scor
al trăsăturilor histologice:
 Bine diferenţiat (>75%)
 Moderat diferenţiat (50-75%)
 Slab diferenţiat (<50%)
 Nediferenţiat = anaplazic (<25%)

Adenocarcinom moderat diferenţiat

Adenocarcinom slab diferenţiat Tumoră anaplazică

 Absenţa diferenţierii → anaplazie → pierderea organizării structurale şi
funcţionale a celulelor.
Caracterele celulei canceroase

Anomalii celulare şi nucleare :

pleomorfism celular şi nuclear
dimensiuni variate celulare şi nucleare
modificarea raportului nucleo-citoplasmatic
hipercromazie nucleară
nucleoli unici sau multipli
mitoze atipice.
 DISPLAZIA
Totalitatea modificărilor citologice şi arhitecturale dintr-un
epiteliu, cu scăderea diferenţierii celulare.
Pleomorfism celular şi nuclear,
Mitoze, unele atipice,
Pierderea polarităţii celulelor.
 Displazia

Normal Displazie uşoară Displazie moderată

Carcinom
microinvaziv

Displazie severă (CIS)

Displazia

Adenom -
displazie de
grad scăzut

Adenom -
displazie de
Normal grad înalt
(mucoasă colon)
 Adenocarcinom bine diferenţiat
Tumoră benignă de colon
(polip adenomatos)

Epiteliu
colonic normal

Adenocarcinom moderat diferenţiat

Adenocarcinom slab diferenţiat
 Adenocarcinom bine diferenţiat
Tumoră benignă de colon
(polip adenomatos)

Epiteliu colonic normal

Adenocarcinom slab diferenţiat Tumoră anaplazică

b. Rata de creştere. Invazia locală. Metastazarea
Tumorile benigne :
 model de creştere expansiv, lent, comprimând ţesuturile din jur,
 nu recidivează după extirparea completă
 nu metastazează

Tumorile maligne :
 model de creştere invaziv, infiltrând , distrugând, penetrând ţesuturile
vecine
 rata de proliferare se coreleaza cu gradul de diferenţiere
 recidivează local
 metastazează la distanţă (tumori maligne
secundare)
Căile de metastazare

Diseminare limfatică

Diseminare hematogenă

Diseminare prin cavităţile

seroase (transcelomică).
 Diseminare limfatică

Embolii tumorale în vasele limfatice Metastaze în ganglionii paraaortici

 Diseminare hematogenă

Localizările metastazelor hematogene

Gradul și stadiul tumoral = esențiale pentru stabilirea
terapiei adecvate

 Gradare histologică (G) – nivel de diferențiere, număr de

mitoze = corelată cu agresivitatea:
• Bine diferenţiat/diferențiat
• Moderat diferenţiat
• Slab diferenţiat

 Stadialiazea oncologică - TNM (UICC, AJC)

!!! STADIUL ARE VALOARE CLINICĂ MAI MARE

DECÂT GRADUL.
Gradare histologică

G1 – bine diferenţiat

G2 – moderat diferenţiat

G3 – slab diferenţiat

G4 – nediferenţiat
Stadializarea TNM – pricipii generale

T = extensia tumorii
N = invazia ganglionilor limfatici
M = metastaze viscerale

Stadializare I - IV
 T - extensia tumorii
• Tis – tumoră in situ non-invazivă
• T1 –invazie minimă
• T2 –invazie în limitele organului afectat
• T3 –invazie dincolo de limitele organului afectat
• T4 – invadarea organelor adiacente

N - invazia ganglionilor limfatici

• N0 – fără invazie ganglionară

• N1 – invazia ganglionilor regionali
• N2 – invazia ganglionilor la distanţă
• Nx – invazia ganglionilor nedeterminată
M – metastaze viscerale

• M0 – fără metastaze
• M1 – cu metastaze
• Mx – metastaze nedeterminate
Efectele sistemice ale tumorilor maligne

Pierderea în greutate
Inapetenţă
Febra
Stare generală alterată
Anemie
Sdr. paraneoplazice
Sindrom clinic Tip de cancer Mecanism cauzal
Sindroame endocrinectopice
● sdr. Cushing c. bronho-pulmonar cu celule mici, ACTH sau substanţe
c. de pancreas, tumori neurale similare

● hipersecreţie de ADH c. bronho-pulmonar cu celule mici, hormon antidiuretic sau

tumori intracraniene natriuretic atrial

● hipercalcemie c. scuamo-celular bronho-

pulmonar, c. glandă mamară, c.
renal, leucemie/limfom cu celule T
adulte, c. ovarian, fibrosarcom, alte
sarcoame
● hipoglicemie c. hepatocelular. insulină sau substanţe
carcinoid bronşic,
c. pancreas, c. gastric.
similare
Sindroame
●sdr. Carcinoid c. renal, hemangiom
cerebelos,c.hepatocelular
serotonină, bradikinină,
histamină
paraneoplazice
● policitemie eritropoietină (Cotran et all, 1999)
Sindroame cu tulburări nervoase şi
musculare c. bronhogenic imunologic
● miastenie c. glandă mamară
● tulburări SNC şi periferic
Tulburări osteo-articulare şi ale
ţesuturilor moi c. bronhogenic necunoscut
● osteoartropatie hipertrofică cu
mărirea degetelor (beţe de toboşar)
Tulburări vasculare şi hemoragice
● tromboză venoasă (fenomen c. pancreas produşi tumorali (mucină)
Trousseau, tromboflebita migratorie) c. bronhogenic care activează coagularea
alte tipuri de cancere
● endocardită trombotică ne-bacteriană cancer în stadii avansate hipercoagulabilitate

● anemie c. tiroidiene necunoscut

Tulburări dermatologice
● acantozis nigricans c. gastric, c. bronho-pulmonar, c. Imunologic? Secreţie de
endometrial factor de creştere
● dermatomiozită b. bronhogenic, epidermală?
c. glandă mamară Imunologic?
Alte sindroame Antigene tumorale,
● sdr. nefrotic Cancere variate complexe imune
Markeri tumorali

- Utili pentru urmărirea eficienţei terapiei, nu pentru screening.

- Uneori, utili pentru terapia cu Ac monoclonali.
TUMORI EPITELIALE
BENIGNE ŞI MALIGNE
Clasificarea şi nomenclatura tumorilor epiteliale

Tumori epiteliale Benigne Maligne

● epiteliu scuamos pluristratificat Papilom scuamocelular Carcinom scuamocelular

● celulele bazale ale pielii şi anexelor Keratoza seboreică Carcinom bazocelular

● epiteliul glandelor şi conductelor Adenom (polip adenomatos) Adenocarcinom

Carcinom papilar
Chistadenom Chistadenocarcinom
● epiteliul căilor respiratorii Carcinom bronhogenic

● epiteliul tubular renal Adenom tubular renal Carcinom renal

● celule hepatice Adenom hepatocelular Carcinom hepatocelular

● epiteliul ductelor biliare Adenom colangiocelular Carcinom colangiocelular
● uroteliu (epiteliu tranziţional) Papilom urotelial Carcinom urotelial
(tranziţional) (tranziţional)
● epiteliul placentar – trofoblast Mola hidatiformă Coriocarcinom gestational
gestational
 TUMORI EPITELIALE BENIGNE
Origine - ţesuturi epiteliale
PAPILOM
ADENOM

PAPILOM ADENOM
 PAPILOMUL
Epiteliul scuamos (papilom scuamocelular)
-Epiderm (piele)
-Mucoase epidermoide
oro-faringe
laringe
esofag
exocol uterin
vagin
-Metaplazie scuamoasă Papilom scuamocelular (piele)
- endocol
- epiteliul bronşic
Uroteliului
- papilom urotelial
Epiteliul canalelor galactofore
- papilom intraductal

Papilom intraductal
 Papilomul scuamocelular

Macroscopic

tumoră vegetantă
bază largă de implantare,
suprafaţă netedă sau neregulată
 Veruca vulgaris (papilom cutanat)
 Determinată de virusul papilomului uman (HPV)
 Evoluţie autolimitată

Macroscopic
- Formaţiune exofitică, fermă, cu baza largă de implantare
Condiloma acuminatum (veruci venerice)
Localizare: regiunea ano-genitală
Macroscopic:
 tumori exofitice de câţiva centimetri în diametru, cu aspect
conopidiform şi bază largă de implantare.
 Papilomul scuamocelular
Microscopic
- Epiteliul proliferat dispus pe axe conjunctivo-vasculare cu
aspect digitiform → rol de susţinere şi nutritiv.

- Proliferarea epiteliului scuamos păstrează stratificarea şi

structura normală, numarul de straturi fiind crescut:

strat bazal,

↑ celule spinoase (acantoză),

↑celule granuloase (hipergranuloză),

strat gros de keratina (hiperkeratoză).

!!!! Membrana bazală - intactă, neîntreruptă.

ADENOMUL
Se dezvoltă din:
- epiteliul organelor parenchimatoase exocrine si endocrine
- ficat, rinichi, tiroidă, suprarenală, etc.
- epiteliul mucoaselor organelor cavitare
- stomac, colon, veziculă biliară, etc.

ADENOM TIROIDIAN ADENOM SUPRARENALĂ

Tipuri de adenoame :

 Adenom (organe parenchimatoase)

 Polip adenomatos (organe cavitare)
 Chistadenom (ovar)
Chistadenom

Polip adenomatos Adenom

 ADENOAMELE GLANDELOR ENDOCRINE
Macroscopic:
 nodular
 solid
 bine delimitat, încapsulat

Adenom tiroidian
Adenoamele dezvoltate în organe
endocrine se pot asocia cu
hiperfuncţie (ex. adenom tiroidian –
tireotoxicoză).
 Adenoamele glandelor exocrine
 frecvente
 apar mai ales în glandele salivare, glanda
mamară, glanda prostată

Tip particular = Fibroadenomul de

glandă mamară - tumoră hormono-
dependentă (hiperestrogenism)
Macroscopic:
nodulară,
încapsulată,
inclusă în parenchimul glandei
mamare.
Fibroadenomul de glandă mamară

Tumoră mixtă, constituită din două

componente:

 Componenta epitelială – proliferarea

epiteliilor canalelor galactofore

 Componenta conjunctivă – proliferarea

fibroblastelor
CARCINOM INVAZIV
DE GLANDĂ MAMARĂ
 POLIPUL ADENOMATOS
- este o tumoră epitelială benignă dezvoltată din epiteliul
unistratificat al mucoaselor (stomac, colon).
 Polipul adenomatos
Macroscopic

 pediculat - baza de implantare mica, pedicul

lung şi subţire, tapetat de epiteliu normal

 sesil - bază largă şi pedicul de implantare scurt

si gros.
Polipul adenomatos
Microscopic:
Epiteliul proliferat are caracter
displazic şi realizează o arhitectură:

tubulară
viloasă
tubulo-viloasă
 Polipul adenomatos tubulo-vilos

 Componenta tubulară - celule tumorale

dispuse sub forma de tubi deformaţi, tapetaţi
de epiteliu displazic.

 Componenta viloasă - formaţiuni

digitiforme, subţiri, cu ax conjunctivo-
vascular, tapetate de epiteliul displazic.

!!! Musculara mucoasei este integră

!!! Musculara mucoasei este integră
 Chistadenomul
 celulele adenomului au capacitate de secreţie
exocrină → cavitate plină cu secreţie
seroasă sau mucoasă şi tapetată de celulele
proliferate → chistadenom.

 Localizare - ovar, rar pancreas, glanda

salivară
TUMORI EPITELIALE MALIGNE
CARCINOAME

A. CARCINOM SCUAMOCELULAR

B. ADENOCARCINOM
Carcinomul in situ (CIS)
 Stadiu intermediar în producerea unui cancer.
Histologic
- epiteliu cu toate atipiile citologice de malignitate
- limitate la grosimea sa fără a depăşi membrana bazală.
Diagnostic
citodiagnosticul (ex: produse biologice recoltate din tractul respirator sau
căile genitale feminin)
biopsii (de la nivel bronşic şi joncţiunea exo-endocol uterin).
Macroscopic
Organe cavitare:
Vegetant
Ulcerat
Infiltrativ

Organe parenchimatoase:
Nodular
Difuz
Forme macroscopice în organe cavitare

a. Carcinom vegetant

b. Carcinom ulcerat

c. Carcinom infiltrativ
a. Carcinom vegetant
Masă tumorală conopidiformă
(polipoidă)

• Bază largă de implantare

• Suprafaţa neregulată

• Proiemină în lumen (imagine

radiologică lacunară)

Caracter infiltrativ în peretele

organului
b. Carcinom ulcerat
• Pierdere de substanţă cu baza
largă, profundă, aspect crateriform
• Margini constituite din ţesut
tumoral cu aspect reliefat,
neregulat
• Baza tumorii anfractuoasă,
acoperită de detritus necrotic şi
hemoragic (imagine radiologică de
nişă maligna)
c. Carcinom infiltrativ
• Tumoră alb-cenuşie ce infiltrează
peretele

• Peretele îngroşat, rigid, cu

dispariţia pliurilor mucoase

• Lumenul redus, stenozat.

Forme macroscopice în organe parenchimatoase

a. Carcinom nodular

b. Carcinom infiltrativ (difuz)

Parenchimatos:
a. Carcinom nodular

• Tumoră nodulară alb-cenuşie,

slăninoasă, unică, de dimensiuni
variabile

• Limitele tumorii uşor

neregulate, datorită caracterului
invaziv

• Fără capsulă
b. Carcinom infiltrativ

 Masă tumorală extensivă,

difuză, alb-slăninoasă, ce
înlocuieşte parte din
parnchimul normal
Clasificare histogenetică

 Carcinom epidermoid (scuamocelular)

epiderm
mucoase epidermoide
metaplazie epidermoidă

 Adenocarcinom
epiteliul organelor parenchimatoase
epiteliul organelor endocrine
epiteliul mucoasele organelor cavitare
 I. CARCINOMUL SCUAMOCELULAR
Proliferarea celulelor din:
- Epiderm (piele)
- Mucoase epidermoide (oro-faringe, laringe, esofag, exocol uterin, vagin)
- Zone cu metaplazie scuamoasă (epiteliu respirator, uroteliu)
 Carcinomul scuamocelular
 Celule tumorale maligne:
- poligonale, asemănătoare celulelor
stratului spinos al epidermului, dar cu
atipii
- dispuse în plaje

 Caracter infiltrativ în derm (membrana

bazala este distrusă)

 Gradul de diferenţiere dat de:

- atipia celulară
- producerea de keratină de către celulele
tumorale (globi cornoşi sau perle
keratozice)

 Stroma conjunctivă este redusă, infiltrată cu

limfocite.
Carcinom
scuamocelular
 !!! Carcinom bazocelular (ulcus rodens)

 Formă particulară de carcinom

cutanat.

Origine
- stratul bazal al epidermului şi
glandelor anexe

Macroscopic
 tumoră ulcerată, cu aspect de
pierdere de substanţă, ovalară,
profundă cu baza indurată
 Marginile ulceraţiei sunt indurate,
uşor proieminente
Carcinom bazocelular
Microscopic
 Tumora este compusă din plaje tumorale separate de stromă redusă →
distruge membrana bazală şi are caracter infiltrativ în suportul conjunctiv al
dermului
Carcinom bazocelular
Microscopic
Plajele tumorale - celule tumorale similare cu celulele stratului bazal, cu
dispoziţie caracteristică:

- în palisadă la periferie

- dezordonată în centrul insulelor tumorale.

!!! Tumora nu dă mestastaze şi

este radiosensibilă
Carcinom bazocelular
 II. ADENOCARCINOMUL

Tumoră malignă cu origine în:

epiteliul organelor parenchimatoase (glandă mamară, prostată,
ficat, ovar, etc.)

epiteliul glandular al organelor endocrine (tiroidă etc.)

epiteliul unistratificat din mucoasele organelor cavitare (stomac,

intestin, veziculă biliară, bronşii, endometru, endocol, etc.)
Histologic
Bine diferenţiat
Moderat diferenţiat
Slab diferenţiat
Bine diferenţiat:
 aspect tubular (ex.stomac, colon, uter)
 formare de structuri papilare (ex. carcinom de tiroidă),
 acini sau cordoane (ex. carcinom hepatocelular) de celule atipice.
Moderat diferenţiat
elemente diferenţiate + mase sau insule de celule pleomorfe,
nediferenţiate, anaplazice (în proporţie de 50%-75%).
Slab diferenţiat
elemente diferenţiate sub 50 %, celulele maligne formează mase
neregulate, fără o arhitectură specifică şi cu caracter infiltrativ.
Adenocarcinom bine diferenţiat (colon)
 are origine în epiteliul glandular al colonului
 depăşeşte musculara mucoasei şi are caracter infiltrativ în submucoasă şi
pătura musculară
 compusă din
- elemente tubulare separate de stroma conjunctivă redusă
- glande tumorale - căptuşite de un epiteliu atipic, dispus pe unul sau mai
multe straturi, şi formeaza lumene neregulate
Adenocarcinom slab diferenţiat (colon)
 Tipuri speciale de adenocarcinom
► adenocarcinomul coloid sau mucinos
- adenocarcinom în care secreţia de mucus este marcată şi
eliberată atât la polul bazal, cât şi apical în stromă.

Macroscopic:
• aspect gelatinos
Carcinomul coloid sau mucinos

Microscopic:
• plaje de mucus în care plutesc
celulele tumorale.

Localizările mai frecvente -

stomacul, colonul şi glanda mamară.
Tipuri speciale de adenocarcinom
► Carcinomul cu celule „în inel cu pecete"
- celulele maligne au capacitatea de a produce mucus pe care însă îl reţin
intracelular ceea ce va duce la deplasarea excentrică a nucleului (aspect de
„inel cu pecete").

- se poate asocia cu eliberarea parţială a mucusului în stromă.

!!! Aceste forme de adenocarcinom, indiferent de localizare, au o dispoziţie

difuză, invazivă, prognosticul fiind foarte rezervat.
Carcinomul cu celule „în inel cu pecete"
 Metastaze viscerale

Noduli tumorali
 multipli, Hepatice
 albi-slăninoşi,
 dimensiuni variate
 limite distincte
 frecvent centrul necrozat

Pulmonare
 Metastaze ganglionare de adenocarcinom
Celulele tumorale:
 ajung la ganglion pe calea vaselor limfatice aferente
 colonizează sinusul subcapsular şi apoi invadează toata masa
ganglionară
 formează glande tumorale căptuşite cu un epiteliu atipic