Krakatau

ANGHELINA CRISTINA
AMUZAN IOANA
ANCUTA CIREASE
• Krakatau (sau Krakatoa) este unul dintre
cei mai renumiți vulcani ai lumii și cel mai
destructiv din istoria omenirii după erupția
din 1883. Este situat în Indonezia, în
strâmtoarea Sunda, la 49 de km de coasta
de vest a insulei Java și la 40 de km de
insula Sumatra.
• Cel mai probabil, cu mii de ani în urmă, s-a format un munte cu
formă conică, cu baza de aproximativ 6 km în diametru, cea mai
mare parte fiind sub nivelul mării. Izvoarele japoneze descriu o
erupție colosală a vulcanului Krakatau, care a avut loc în anul 416
î.Hr. (după unii cercetători, a avut loc în 535 î.Hr.). Erupția se
estimează a fi fost o explozie care a echivalat cu detonarea a 400
de megatone de TNT sau 20.000 de bombe atomice de tipul celei
de la Hiroshima. Erupția violentă a distrus muntele inițial și a format
o căldare submarină cu un diametru de 7 km. Patru zone ale acestui
munte s-au ridicat la suprafață formând 4 insule mici: Sertung în
nord-vest, Lang și Polish Hat (sau Panjang) în nord-est și Rakata în
sud-est. Activitatea vulcanică din aceasta zonă a ridicat la suprafața
apei încă două vârfuri, Poeboewetan(Pubuuetan) și Danan, care s-
au unit cu Rakata și au format o insulă - Krakatau - cu dimensiunea
de 5 km lățime și 9 km lungime. Piscurile erau aliniate în direcția
nord-sud, culmea Poeboewetan la nord și culmea Rakata în sudul
insulei.
• Cronologia activității
vulcanice[modificare | modificare sursă]
• Vulcanul a fost inactiv aproape 200 de ani, încă
din 1680, cand s-au înregistrat câteva erupții de
intensitate medie, care au distrus întreaga
vegetație a insulei.
• A urmat catastrofala erupție din 1883 care a dat
naștere vulcanului Anak Krakatau, (anak “copil”).
Acesta a erupt la 25 ianuarie 1925. Explozia se
pare că a fost cauzată de o mică fisură a bazinului
magmatic în care a pătruns apa rece, diferența de
temperatura provocând explozia.
• Erupția din 1883
• Articol principal: Erupția vulcanului Krakatau din 1883
• La 27 august 1883s-a înregistrat cea mai catastrofală erupție din istorie. Atât explozia cât și cantitatea de
materie aruncată în aer au depășit valorile înregistrate până atunci. La fel zgomotul detonației.
• Semne premergătoare erupției au apărut la 20 mai în același an, când vulcanul Poeboewetan din nordul
insulei Rakata a ieșit fum și cenușă, cu un jet de 11 km. Exploziile minore aveau o frecvență de 10
minute, iar marea erupție a fost precedată și trei explozii mai mari. S-au înregistrat cutremure de pământ
de intensitate mică cu un an mai devreme.
• Krakatau în erupţia din 2008
• La 26 august 1883 (data locala 27 august, ora locală 10 a.m.), când Krakatau a erupt prima dată violent,
jetul de cenușă avea o lungime de 27 de km. A doua zi, dimineața, au urmat alte doua explozii. Ultima a
fost cea care a aruncat în aer două treimi din nordul insulei Rakata. Jetul de cenușă a ajuns la o
altitudine de 37 de km, iar zgomotul a fost auzit la 4600 de km distanță, în insula Rodriguez. Acest
zgomot a fost înregistrat ca fiind cel mai mare zgomot auzit pe pamânt. În seara zilei de 27 august s-a
mai înregistrat o explozie puternică, care a dus la surparea completă a părții nordice a insulei Rakata.
• Coloana de cenușă vulcanică a atins altitudinea de 80 km, a întunecat cerul de la ora 10 a.m. până a
doua zi și a fost văzut atât la Singapore (680 km de Krakatau) cât și de pe navele comerciale ce navigau
pe ocean la o distanță de 6000 de km. Viteza jetului a fost de 650 m/s, micșorându-se odată cu sporul
altitudini. 75 km cubi de magmă au interacționat cu apa, vaporizând 75 km cubi de apă. Gazul emanat a
fost în mare parte dioxid de carbon și vapori de apă.
• Rămășițele insulei
• Evoluţia vulcanului în perioada 1880 - 2005
• Înainte de erupție, insula a avut o lățime de 5 km și o lungime de
9 km. După erupție, două treimi din insulă au explodat,
insulele Lang și Polish Hat au dispărut. A rămas doar o treime din
insula inițială. Aproximativ 23 km pătrați din insulă s-au scufundat.
Au mai rămas câteva insulițe care arată forma inițială a insulei.
• Vulcanul deține recordul în toate efectele unei erupții, roca aruncată
în aer fiind de peste 20.000 metri cubi. Vulcanul se pregătea
zgomotos de peste patru ani. Când s-a înseninat, s-a observat că
cea mai mare parte a conului vulcanului Krakatau dispăruse. În scurt
timp, din apă s-a ridicat o nouă insulă, căreia i s-a dat numele Anak
Krakatau (“copilul lui Krakatau”). Acest vulcan are actualmente o
altitudine de 200 de metri.
• Magnitudinea erupției
• Cele patru explozii din 26-27 august au emis
o energie echivalentă cu 200 megatone de
TNT. Cea mai mare dintre explozii a fost cea
de-a treia, estimată la echivalentul a 150 de
megatone de TNT. Indexul magnitudinii a fost
de 6 VEI, numit și “colosal”. În comparație,
bomba de la Hiroshima a avut 20 de kilotone.
Magma aruncată în aer a fost de aproximativ
125 km cubi.
• Jetul de materie aruncată în atmosferă]
• Efectele
• Cel mai destructiv a fost, însă, valul tsunami provocat de
erupție. Valul ajungea până la peste 40 de metri înălțime și se
deplasa cu viteză foarte mare, măturând coasta de vest a
insulei Java și coasta de sud-est a Sumatrei. Și-au pierdut
viața 36.000 de oameni și au fost distruse 165 de sate. Valul
tsunami a atins, după 12 ore, portul Aden, de pe coasta de
est a Africii, aflat la o distanță de peste 6000 de kilometri.
Praful vulcanic trimis în atmosfera a filtrat radiațiile solare,
scăzând anul următor (1884) temperatura medie a globului cu
1,2 °C. Trei luni după erupție, fumul pătruns în atmosfera a
provocat în America efecte optice stranii la apusul soarelui, de
mai multe ori lumea crezând că aveau loc incendii de
proporții. La trei ani după erupție, fumul mai era perceptibil în
atmosferă.