Tema 5

PRODUSELE
CURRICULARE

Curs TMC
2018-2019
 Structura cursului

Planul (cadru) de învăţământ

Programele şcolare
Manualele scolare
Metodici si alte auxiliare
Planificarile cadrelor didactice
Clasificarea
Negret-Dobridor (2003)
 documente primare – planurile de
invatamant si programele scolare/
universitare – acestea descriu norme care
au un caracter oficial si obligatoriu;
 documente secundare – manualele
scolare – au un caracter oficial dar nu si
obligatoriu;
 documente tertiare – metodicile
(manualele profesorilor), culegeri din
diverse discipline scolare;
 documente calendaristice, planificarile,
proiectele pedagogice etc (realizate de
cadrele didactice).
Planul (cadru) de
învăţământ (PÎ)
PÎ prevede (cuprinde) in esenta:
 disciplinele de învăţământ
 numarul de ore (total, anual, pe semestre,
saptamanal, uneori şi pe categorii de
activităţi)
De obicei, structura unui plan de
invatamant contine:
 un curriculum nucleu (core curriculum),
considerat obligatoriu, alcatuit din
discipline ca limba materna, matematica,
fizica, stiintele socio-umane etc;
 un curriculum secundar, alcatuit din
discipline optionale si facultative
(centrate pe cel care invata).
Tipuri de
discipline de învăţământ:

a) dupa cultura generala sau profesionala

incorporata
 fundamentale;
 de specializare;
b) dupa gradul de obligativitate si alegere
 obligatorii;
 opţionale;
 facultative;
Numarul de ore (dupa LEN 2011)
alocat saptamanal disciplinelor de
invatamant
 Este de maximum
20 de ore - învatamântul primar,
25 de ore - învatamântul gimnazial
30 de ore - învatamântul liceal.
Aceste ore sunt alocate atât pentru predare
si evaluare, cât si pentru învatarea în clasa,
asistata de cadrul didactic, a continuturilor
predate, conform prezentei legi.
 Prin exceptie de la aceste prevederi, numarul
maxim de ore poate fi depasit cu numarul de
ore prevazute pentru studierea limbii
materne, a istoriei si traditiei minoritatilor si a
învatamântului bilingv.
Curriculum Naţional – plan de
invatamant
- Curriculum nucleu – planul cadru de
învăţământ (stabilit la nivel central/
national, pentru ciclurile primar, gimnazial
şi liceal, pe clase şi discipline şcolare. Se
mai numeste si trunchi comun.

 Curriculum la decizia şcolii (CDS)

Ponderi curriculum nucleu si
CDS

 În cadrul Curriculumului National,

disciplinele obligatorii au o pondere de
80% în planurile-cadru pentru
învatamântul obligatoriu si de 70% în
planurile-cadru pentru liceu.
 În cadrul Curriculumului National,
disciplinele optionale (la decizia scolii) au
o pondere de 20% în planurile-cadru
pentru învatamântul obligatoriu si de 30%
în planurile-cadru pentru liceu.
Ariile curriculare
 Limbă şi comunicare
 Matematică şi ştiinţe ale naturii
 Om şi societate
 Arte
 Educaţie fizică şi sport
 Tehnologii
 Consiliere si orientare
Exemple de planuri de
invatamant

 Prescolar
 Primar
 Gimnazial
 Liceal
 Invatamant special
 Invatamant universitar
Programele şcolare
 Programele scolare stabilesc, pentru fiecare
disciplina, domeniu de studiu/modul de
pregatire din planul de învatamânt, finalitatile
urmarite si evidentiaza continuturile
fundamentale de ordin teoretic, experimental
si aplicativ, oferind orientari metodologice
generale pentru realizarea si evaluarea
acestora (LEN, art.55,2).
 Programa este deci documentul care
detaliaza continutul ficarui obiect/disciplina
de invatamant. Dupa definitia din lege,
detalierea are in vedere:
 finalitatile (obiectivele);
 continuturile fundamentale;
 orientarile metodologice.
Modalitati de structurare a
programelor
 clasic (centrate pe cunostinte si
informatii) - cu obiective generale
enuntate la partea introductiva;
 centrate pe obiective psihopedagogice -
elaborate in termeni de deprinderi,
abilitati, capacitati si competente pe care
trebuie sa le invete (formeze) copilul
 combinate - cu accent atat pe obiective
psihopedagogice cat si pe detalierea
continuturilor in termeni de informatii
Importanta si destinatia
programei scolare

 Programa şcolară este considerată o

componentă de bază a Curriculum-ului
Naţional, respectiv Curriculum-ul
proiectat - pentru o anumita disciplina de
invatamant - (intenţionat sau
recomandat), destinată autorilor de
manuale ca şi profesorilor, ca instrument
curricular de orientare generală în
predare-învăţare.
Modelului curricular al
disciplinei - continut
 obiectivele cadru ale disciplinei (pe arii
curiculare);
 obiectivele de referinţă (pe discipline), pe
baza cărora profesorul stabileşte obiectivele
operaţionale);
 exemple de activităţi de învăţare
recomandate;
 conţinuturile – lista temelor propuse;
 standarde curriculare de performanţă –
criterii de evaluare a calităţii procesului de
învăţare, vizează certificarea competenţelor
şcolare dobândite.
Legea educatiei din 2011
privind programele
Se precizeaza ca prevederile programelor scolare sunt
obligatorii in procent de 75%, restul fiind la dispozitia
profesorului (25%) care il poate folosi pentru:
 invatare remediala (copii cu probleme);
 consolidare;
 stimulare elevi capabili de performante superioare.

Exemple de programe (seminar)...

Rolul programei in invatamant

Manualele scolare. Specificul
 Manualul este documentul curricular auxiliar
(secundar) care dezvolta, aprofundeaza si
concretizeaza - pe principiul accesibilitatii la
particularitatile de varsta - continutul
programei.
 Este un document de orientare pentru
profesor si un instrument de lucru, adesea cel
mai important, pentru elevi.
 Manualul trebuie sa urmeze indeaproape
programa scolara, detaliind si concretizand in
limbaj si modalitati adecvate de prezentare
continuturile necesare pentru a se atinge
obiectivele pedagogice.
Functiile manualului:

 de informare - ofera informatii…elevului si

celor interesati;
 de formare - ofera ocazia formarii si
exersarii deprinderilor, a formarii
capacitatilor si a tehnicilor de munca
intelectuala, dar si de formare si stimulare
a motivatiei, a intereselor de cunoastere;
 autoinstruirea si formarea unui stil de lucru
- valente formative superioare.
 Structura unui manual

 obiectivele pedagogice, urmarite, enuntate

pe intelesul elevilor;
 sarcinile de invatare conexe obiectivelor;
 informatii utile realizarii sarcinilor de invatare,
cat mai clar si sugestiv exprimate;
 sarcini de lucru suplimentare, pentru
aprofundarea studiului;
 surse suplimentare pentru completarea
cunostintelor;
 exercitii de autoevaluare etc.
 Manualul alternativ

 Legea 1/2011 privind manualele scolare

(art.59)
 Manualele scolare se elaboreaza si se
evalueaza pe baza programelor scolare
aprobate de Ministerul Educatiei... Ministerul
Educatiei reglementeaza elaborarea de
manuale scolare alternative.
 Cadrele didactice selecteaza si le
recomanda elevilor, în baza libertatii initiativei
profesionale, acele manuale scolare din lista
celor aprobate de Ministerul Educatiei care vor
fi utilizate în procesul didactic.
Documente tertiare. Metodici
 Metodicile, denumite de unii ‘manuale ale
profesorilor’ sunt in fapt ‘didactici de specialitate’
pe care profesorii se pot baza in activitatea la
clasa.
Structura unei metodici
 modulul pedagogic al disciplinei;
 finalitatile (obiectivele) disciplinei;
 standardele de performanta pe ani de studiu,
semestre, capitole;
 proiecte pedagogice model pentru activitati
didactice;
 baterii de teste docimologice (predictive,
formative, sumative);
 recomandari bibliografice pentru aprofundarea
pedagogica si de specialitate.
Alte auxiliare curriculare

 Ghiduri
 Culegeri (pe tematica unor discipline de
invatamant
 Dictionare
 Atlase
 Altele…
Planificarile calendaristice.
Proiectele didactice
 Planificarilecalendaristice sunt
documente realizate de cadrele
didactice, care
 transpun pe durate de timp (semestrial,
anual) programele scolare, in baza
metodicii de specialitate si a principiilor
didactice.
 Proiectul didactic - acesta va fi dezvoltat
la tema corespunzatoare a unui alt curs
din domeniul stiintelor educatiei.