Tendințe ale dezvoltării

învățământului modern și
profesionalismul cadrelor didactice

Institutul de Formare Continuă

Simion Caisin, rector
Programul de formare a cadrelor didactice la IFC
pentru anii de studii 2012 -2015 (20 credite)

Motto

Cum să pregătim copiii pentru secolul XXI

Parteneriatul pentru competenţele
21st Century secolului XXI
Skills Framework

Abilități pentru
învățare și inovare

Abilități pentru
Informaţii, media şi
tehnologii
Abilități pentru
viață și muncă

Sbiectele de bază și
Temele secolului 21

Parteneriat pentru competenţele secolului XXI

(www.21stcenturyskills.org).
Descrie abilitățile, cunoștințele și expertiza necesară elevilor
pentru a reuși în munca și în viaă.
Programul de formare a cadrelor didactice la IFC
pentru anii de studii 2016 - 2017 (20 credite)

Motto

Cum trebuie să fie profesorul în secolul XXI

Programul de formare a cadrelor didactice la IFC
pentru anul de studii 2016 -2017 (20 credite)

Cursurile se realizează pentru toate disciplinele școlare, au

caracter interactiv orientat la dezvoltarea profesionalismului
pedagogic și se axează pe următoarele domenii ale
pedagogiei moderne:

 Metode moderne de predare/învăţare,

 Evaluarea rezultatelor școlare,
 Educația personalizată,
 Dezvoltarea abilităților digitale necesare astăzi fiecărui
profesor
Întrebare:

De ce este necesară formarea continuă ?

Răspuns:
Pentru a fortifica profesionalismul cadrelor
didactice

Întrebare:
Toți afirmă că sunt profesioniști, dar care
sunt indicatorii profesionalismului ? Cum el
se măsoară ?

01.03.2020
 Cadrul didactic profesionist trebuie să știe:

Cum va arăta lumea peste 20 de ani ?

Ce ar trebui să putem face pentru a trăi în ea?

Ce trebuie să învățăm copiii (și adulții) pentru

ca ei să poată face aceste lucruri?

Cum ar trebui să-i învățăm pentru aceasta?

01.03.2020
 Cadrul didactic profesionist trebuie să știe:
«Атлас новых профессий»
http://www.atlas100.ru/

01.03.2020
Profesionalismul cadrelor didactice
• cunoştinţe pe Subiect/specialitate,
• cunoştinţe pedagogice, metodologice
Cunoştinţe • cunoştinţe contextuale (politici,
organizaţionale, instituţionale)
• procesele de grup si dinamica ... Etc

• Utilizarea ICT
• Predarea competenţelor transversale
• Creare şcoli sigure, atractive
Profesionalism Abilităţi • Planificare, administrare, coordonare, LMS
• Evaluare, apreciere
• competenţe reflective ... Etc

• Dragostea pentru copii

• Disponibilitatea de a promova învăţarea pentru toţi
• Conştientizarea caracterului individual al
Atitudini învăţării
• A fi dispus pozitiv pentru schimbări
• Nevoia interioară de formare continuă... Etc
01.03.2020
Profesionalismul cadrelor didactice

01.03.2020
Cum trebuie să fie profesorul de azi în contextul
MEGATENDINȚELOR secolului XXI,
schimbărilor care vin inevitabil ?
MEGATENDINȚELE CARE
AFECTEAZĂ EDUCAȚIA
 MEGATENDINȚE
> The Roland Berger Trend
Compendium 2030 este un studiu a
tendințelor globale, realizat de
Roland Berger Institute (RBI)
Studiul descrie cele mai importante
megatedințe care vor modela lumea
până în 2030
 Toate tendințele au un impact
semnificativ asupra modului în care
se fac azi afacerile, astfel Experții
Roland Berger au identificat
acțiunile companiilor care trebuie
să fie adoptate astăzi

Roland Berger Trend

Compendium 2030
Trend 6:
Societatea globală
a cunoștințelor
Образование 2030:
Дорожные карты будущего
Результаты первого
российского этапа
исследования
1. Know-how base – Increasing knowledge diffusion

Educația - precondiția unei baze puternice de

know-how – investiție financiară eficientă

Number of years of education completed1) related to GDP per capita PPP 2010
50,000
GDP based on purchasing-power- United
45,000 parity (PPP) per capita GDP [USD] States
Australia
40,000
France Germany
35,000 United
Kingdom Japan
Italy
30,000 Korea

25,000
Russia
20,000

15,000 Brazil
Turkey
10,000
Indonesia China
5,000 India Number of years of
education completed1)
0
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1) Number of years of education completed by people aged 25 years andolder

Source: IMF, University of Denver Roland Berger Trend Compendium 2030 - Trend 6 Global
 1. Baza know-how - sporirea difuzării cunoștințelor

La nivel global ratele de înscriere se vor ridica la toate nivelurile

de educație - în 2035, aproape toți copiii vor merge la școală
Global enrollment rates in primary, lower & upper secondary and tertiary education
2010 and 2035 [%]
96.9 94.0
88.3 85.6
76.7
64.4

37.2
31.4

Primary enrollment Lower secondary en- Upper secondary en- Tertiary enrollment
rate, net1) rollment rate, gross2) rollment rate, gross2) rate, gross2)

2010 2035
1) Percent of primary age children enrolled, 2) Total enrollment as % of nominal age population

Roland Berger Trend Compendium 2030 - Trend 6 Global 7

 1. Baza know-how - sporirea difuzării cunoștințelor

Ratele de înscriere în învățământul primar cresc în întreaga lume până

în 2035, astfel punând bazele pentru creșterea dezvoltării umane
Primary enrollment rate, net, regional breakdown 2010 and
20351) [%]
100.0
100.0 94.4
95.6

98.
Europ 89. 6
North e 3
America 89.
3
93.9 98.1 74.5
Asia &
99. Oceania
93. 8
Afric
Central 6
a
America

South
2010 2035 America
1) Percent of primary age children enrolled

Roland Berger Trend Compendium 2030 - Trend 6 Global

1
 1. Baza know-how - sporirea difuzării cunoștințelor

... și care au un impact clar asupra ratelor de alfabetizare în întreaga

lume - Asia și Africa va crește puternic în următoarele decenii
Average literacy rates of selected regions and countries 2010 and 2035
[% of population 15 and older]

94.5 95.1 91.4 91.6

88.5 86.4
82.1 81.4 82.3

61.4 62.8
51.1

25.3
18.2

World Africa India Afghanistan Guinea

Asia Nigeria
2010 2035

Source: University of
Denver Roland Berger Trend Compendium 2030 - Trend 6 Global
1
 1. Baza know-how - sporirea difuzării cunoștințelor

Învățământul secundar, fiind calea pentru învățământul superior și

piețele forței de muncă, va rămâne neuniform în regiuni ...
Secondary enrollment rates, gross, regional breakdown 2010 and
20351) [%] 106.1 101.0
95.3
103.1102.5 100.9 100.6

83.5

95.9
85.2 80.2
61.7

92.3
82.0 lower upper lowe uppe
70.0 North America r Europe
r
58.0
109.9 79.
104.1 0
91.
7 59.0 47. lower upper
83.4 34. 5
0
Asia & Oceania
lower upper
CentralAmerica lowe uppe
r Africa
r

lower upper
2010 South America
20
1) Lower
35 secondary education is from year 7 to 9 (often compulsory); upper secondary education begins at year 10 onward. The enrollment rate can exceed 100%
because some students are younger or older than the defined age range for the education level in question
Source: University of Denver, UNESCO Roland Berger Trend Compendium 2030 - Trend 6 Global
 2. Un război pentru talente - provocarea-cheie - deficitul de creștere a abilităților

Ne confruntăm cu un război pentru talente în țările dezvoltate, precum și

în țările în curs de dezvoltare din cauza diferitor factori demografici
Factorii de bază care contribuie la războiul pentru talente

Țările dezvoltate Țările în curs de apariție și țările în curs de dezvoltare

> Large group of older employees will retire ("baby > Increasing number of students from high schools
boomers") and university graduates
> Fewer young people coming from universities and > Strongly increasing demand for well educated
vocational backgrounds to enter the labor market employees due to economic growth and transition from
> Digital transformation requires increasingly better agriculture to industry to services
educated people > Moderate to significant talent gap
> Massive talent gap
+ Higher mobility of students and employees

Un război pentru talente

Roland Berger Trend Compendium 2030 - Trend 6 Global 2

 2. Un război pentru talente - provocarea-cheie - deficitul de creștere a abilităților

La nivel global, numărul tot mai mare de talente de înaltă calificare

oferă o șansă de a ușura intensitatea războiului pentru talente
Share of 25-34 year-olds with a tertiary degree across OECD and G20 countries

2013 2030
Others 16 17% China Others 18 27% China
% %
Mexico 3% Japan 3%
UK 3%
Saudi Arabia 3%
Indonesia 4%
Brazil 4%
137m India14%
Russia 4% 300m
Indonesia 5%
Korea 4% 23%
Brazil
Japan 6% 5 India
14% US 8
%
Russia 10% %
US

Developedcountries Regions in transition

21
Roland Berger Trend Compendium 2030 - Trend 6 Global
2. Un război pentru talente - provocarea-cheie - deficitul de creștere a abilităților

In addition developed countries can tap into the high student

mobility originating from developing markets
Top 12 countries regarding student's outbound and inbound mobility 2020
Outbound mobility Inbound mobility
[number of students in thsd.] [number of students in thsd.]
Switzerlan 3
Pakistan 5
7 d Italy 3
Vietnam 585 China 582 USA
Spain 35
USA 63 59
South Korea 61 60
France 67 Russia 101
Kazakhstan 67 Japan 112
Nigeria 67
Malaysia 82 France 119

Turkey Germany 155

84
Germany 100 Canada 176
South Australia
134 296 India 277 331 UK
Korea
Regions in Developed
transition countries

Roland Berger Trend Compendium 2030 - Trend 6 Global 2

2. Un război pentru talente - provocarea-cheie - deficitul de creștere a abilităților

Asia va avea cele mai mari fluxuri de studenți pentru a studia în

regiunile dezvoltate către 2020
Major bilateral mobile student flows by 2020 [thsd.]

South Korea
to US: 81 U India
China
to US: K to UK:
59 South Korea
101
USA
Japan
China
India to US: China to Japan: 64
118 India
China to
Australia: 93

Australia

Source: British Council

Roland Berger Trend Compendium 2030 - Trend 6 Global 2

 2. Un război pentru talente - provocarea-cheie - deficitul de creștere a abilităților

Țările dezvoltate trebuie să-și păstreze absolvenții talentați - reversul acestei

politici este un posibil exod al creierelor de pe piețele în curs de dezvoltare
Stay rate of international students in selected OECD countries 2008/2009 [%]
40

30

20

10

The stay rate is estimated as the ratio of the number of persons who have changed status (whether for
work, family or other reasons) to the number of students who have not renewed their permits
Percent changing status Average
Note: For European countries, only students from outside the European Economic Area were included

Roland Berger Trend Compendium 2030 - Trend 6 Global 2

 3. Diferența de gen - reducerea distanței

Războiul pentru talentul solicită eforturi pentru a reduce decalajul

de gen. Următorii trei factori influențeazădiferența de gen

Numărul de ani în învățământ Participarea pe piața Venitul disponibil

Anii petrecuți în educație reprezintă o muncii Nivelul venitului disponibil se referă
condiție esențială pentru participarea Participarea pe piața muncii este un nu numai la inegalitate în ceea ce
ulterioară la forța de muncă indicator al integrării femeilor pe piețeleprivește veniturile, ci și la statutul
naționale ale muncii locurilor de muncă

Roland Berger Trend Compendium 2030 - Trend 6 Global 2

 3. Diferența de gen - reducerea distanței

În America și Europa se va păstra paritatea de gen în ceea ce privește anii

petrecuți în educație. În Africa și Asia - decalajul se reduce către 2035 ...
Completed years of education by gender 2010 and 20351)

12.512.3 12.012.3
11.3 11.5 10.110.5

2010 2035 2010 2035

NorthAmerica Europe
7.1 7.7 8.6
9.8 9.6 5.5
7.6 7.7 6.1 6.9
5.3
3.9
2010 2035
Asia & Oceania
2010 2035 2010 2035
SouthAmerica Africa

= Years of education, female adults1) = Years of education, male adults1)

1) Adults defined as 25 years or older

Roland Berger Trend Compendium 2030 - Trend 6 Global 2

 3. Diferența de gen - reducerea distanței

Femeile câștigă mult mai puțin decât bărbații. Viitorul va aduce

îmbunătățiri nesemnificative în acest sens.
Female disposable income as percentage of male disposable income 2013 and 2030
85.5 89.5 91.4 87.0 88.9
82.5
63.0 63.7

Selected
developed 2013 2030 2013 2030 2013 2030 2013 2030
countries Germany USA Sweden Norway

72.1 70.7
59.3 59.4
40.7 41.5
18.2 18.3
Selected
developing 2013 2030 2013 2030 2013 2030 2013 2030
countries Egypt India Brazil China

Roland Berger Trend Compendium 2030 - Trend 6 Global

 3. diferența de gen - Reducerea distanței

Motivele inechității în participarea la forța de muncă și plățile

Selected manifestations impacting female labor participation and income

Labor force participation Female disposable income as % to male

> Countries do not sufficiently support child and
elderly care, which most often rests with
female family members
> Many women face problems to re-enter the
labor market after a period of child care
> In many countries, a lack of basic frameworks
and rights, or the culture inhibits women's
potential to join the formal labor market
> In some countries, tax and other financial
regulations incentivize women to stay at home
> Women contribute to economic welfare
through large amounts of unpaid work
> Higher paid professions (e.g. engineers) are
still male dominated
> The uptake of parental leave in combination
with part-time working (still a predominately
female domain) impacts income. While
narrow for younger women, the wage gap
increases steeply during child-bearing and -
rearing years

Roland Berger Trend Compendium 2030 - Trend 6 Global

 Megatendințele privind educația
Criteriile demografice:
- Îmbătrânirea populației
- "groapa demografică" de tineret, până în
2015
- Creșterea populației datorită "națiunilor
non-titulare"care afectează creșterea
populației în orașe
- Liderismul țărilor mari din Asia (China și
India), în domeniul științei și culturii, ca
urmare a creșterii rapide și semnificative a
populației tinere urbane
Societatea și politică:
- "cetățenii lumii": dezvoltarea culturii
globalistice (la nivel mondial)
- Creșterea democrației la nivel local,
dezvoltarea comunităților on-line
- Dezvoltarea guvernelor autoritare și
creșterea ineficienței acestora
- Infantilizarea tineretului
- Dezvoltarea islamismului la nivel global,
proiectul Califatul Mondial
Aspecte economice:
- Globalizarea ca competiție mondială
pentru resurse de producție, bunuri și servicii,
- Concurența globală pe piața forței de
muncă, creșterea mobilității profesionale
- Creșterea clasei de mijloc, Consumul variat
ca valoare vitală
- Schimbarea rapidă a profesiilor
- Schimbarea paradigmei tehnologice,
inclusiv, dezvoltarea economiei la nivel
global, inclusiv sectorul DIY (susținută de
tehnologia imprimantelor 3D)
Mediul și resursele naturale
- Deteriorarea situației mediului în țările în
curs de dezvoltare, încălzirea globală și alte
efecte ale impactului uman asupra naturii
 Lista extinsă a megatendințelor: demografia
1. Creșterea populației globale de la 7 miliarde. (2011), până la 9 miliarde (2030). Cea mai mare
țară din lume, după populație în 2025 va fi India. Există o tendință de a se încetini creșterea
populației în lume.
2. îmbătrânirea populației în țările dezvoltate (UE, SUA, Japonia, și altele.) și în unele țări în
curs de dezvoltare (Rusia, China) urmare a:
creșterii speranței medie de viață (îmbunătățirea sănătății, siguranța, calitatea vieții, etc.)
fertilității reduse (mai puțini copii per 1 femeie)
Cu toate acestea, există o serie de state mari, unde tinerii vor continua să predomine
persoanele în vârstă (aceste țări în același timp sunt o sursă potențială de instabilitate politică
și o nouă cultură), inclusiv.:
India
Asia: Afganistan / Pakistan / Asia Centrală
Africa (de ex. Nigeria)
3. Creșterea populației în mare parte din contul "națiunilor ne-titulare", (ca regulă - mai sărace,
mai puțin educate,etc.).
4. Urbanizarea (în sens larg - trecerea populației rurale la orașe și răspândirea stilului urban
de viață în sate). Inclusiv creșterea urbanizării în țările în curs de dezvoltare (Asia - ponderea
populației din mediul urban va crește de la 30% la 80% până în 2025 (un miliard de locuitori -
creatorii și purtători ai unei noi culturi și a științei).
5. Creșterea rolului femeilor profesioniste, inclusiv pe pozitii înalte
6. Schimbarea structurilor familiale atât în țări dezvoltate cât și în curs de dezvoltare (asociate
cu urbanizarea și creșterea calității vieții):
Familia va deveni mai mică - importanța tot mai mare a rețelelor nerodovyh inter-familiale și
reducerea importanței legăturilor de rudenie
Formele familiei se vor schimba (apariția și răspândirea multor forme noi de "co-existență", ca
regulă, ne legitimate de către stat)
 Lista extinsă a megatendințelor: economia
1. Globalizarea (răspândirea capitalismului în versiunea anglo-saxonă)
ca o tendință constantă: creșterea comerțului mondial; concurența la nivel mondial pentru
resursele de producție, bunuri și servicii, concurența globală pe piața forței de muncă
ca o tendință în scădere: creșterea izolaționismului după criza din 2008, creșterea xenofobiei
2. Deplasarea centrelor de putere economică:
probabilitatea de stagnare a "epocii dolarului" și reducerea importanței capitalului american către
2020,
riscul colapsului zonei euro către 2020 și degradarea UE
apariția unor noi centre de putere: Asia de Sud-Est (Singapore, Hong Kong), India și China
3. Creșterea bunăstării:
ca o tendință constantă:
până în 2020, clasa de mijloc din China / India va crește de la 5% la 40%
o reducere drastică în țările sărace (Africa, Asia de Sud-Est)
ca o tendință în scădere:
creșterea stratificării sociale și a conflictelor în contextul bogați-săraci în America Latină, Statele
Unite ale Americii, Rusia
schimbare de paradigmă tehnologică (pentru 2020-25), va redistribui în mod semnificativ bogăția
mondială
4. Comercializarea („implicarea" diversității activităților umane în domeniul pieței)
5. Tranziția de la economia consumului la "economie experienței„
6. Modificarea structurii economiei
creșterea economiei post-industriale și a sectorului de servicii
dezvoltarea economiei postinformatională
tranziția de la profesii la "linii de ocupație"
dezvoltarea economiei high tech, inclusiv a sectorului DIY (cu susținerea tehnologiei de imprimare
3D)
 Lista extinsă a megatendințelor: politica și soțiumul
1. Dezvoltarea culturii (globale) (susținută de către rețea și metropolele cosmopolitane)
2. Democratizarea societății:
ca stabil: creșterea diversității de auto-organizare, "democrația de mai jos", inclusiv Formele
de rețea acceptate
ca declin: limitarea democrației de către guverne, inclusiv în țările dezvoltate; dispariția
"campionilor democrației" (de ex. SUA)
3. Schimba organizațiilor lider:
creșterea ineficienței guvernelor
creșterea valorii corporațiilor în calitate de lideri comunitari
importanța tot mai mare a rețelelor și comunităților online, auto-organizarea
importanța tot mai mare a religiilor lumii, inclusiv a fundamentalismului religios
criza culturii postmoderne
4. Instabilitatea teritorială și socială
conflictele interioare-etnice / religioase: Rusia, India, China, UE, ...
riscul prăbușirii unor țări mari (Rusia, China, India, Statele Unite ale Americii și altele.)
5. Noi proiecte geopolitice transnaționale:
„Califatul virtual"
"Resetarea" proiectului geopolitic SUA (după 2020)
6. Dezvoltarea organizațiilor cross-country:
ca stabil: apariția unor parteneriate între țări și contacte de bază non-statale
ca declin: dezintegrarea instituțiilor sociale vechi, în absența unora noi (ONU, FMI etc.).
7. Creșterea probabilității conflictelor globale (2020):
intensificarea Islamului la nivel mondia: război India-Pakistan (și altele) și amenințarea cu
război mondial
război Rusia-China (în caz de criză de scară largă în China)
Lista extinsă a megatendințelor: mediul și resursele
naturale
1. Încălzirea globală:
schimbarea temperaturii - imposibilatea unor regiuni pentru viață
modificări ale curenților oceanici (de ex. dispariția Golf Stream)
2. Dispariția în continuare a faunei sălbatice
3. Dezvoltarea agriculturii și apariția unor noi regiuni agricole (inclusiv re-mastering /
teren agricol în Rusia Europeană și creșterea terenurilor agricole în Siberia)
4. Minimizarea sectorulu petrolier (2030):
trecerea la transportul electric
tranziția de generare a energiei electrice pe gaz, eoliană, cărbune și energie nucleară
5. Deteriorarea bruscă a situației ecologice în țările în curs de dezvoltare, datorită
industrializării rapide (în special - China, Brazilia, Mexic)
6. Deficitul de apă în țările în curs de dezvoltare (- în special China și India)
7. Amenințarea unor epidemii globale, ca urmare a creșterii populației și urbanizarea
rapidă în țările în curs de dezvoltare (nu întotdeauna însoțită de dezvoltarea infrastructurii
sănătății și a igienii)
 Megatendințe
politica
Revizuirea
Contractului social
«Vikificarea»

economia Industrializarea nouă

«Megaavaria»
«Do it yourself» (DIY)

cultura
și știința Liderismul Asiei
«Aziatcina»
«Califatul virtual»
demografia

«Noii bătrâni»

2010 2015 2020 2025 2030

Megatendințe: Contractul social

Către 2014:
punctul culminant al conflictului
între modul autoritar de
dezvoltare și cel democratic
(spațiul post sovietic)

Începând cu 2015:
«Vikificarea»:
creșterea diversității de auto-organizare
(instituirea rețelelor democratice acceptate)
Megatendințe: Industrializarea nouă

Către 2014:
Lansarea unui val de noi tehnologii,
Restructurarea / dezechilibrarea economiilor

2010-16: «Megaavaria»:
Catastrofă tehnologică, care posibil ar fortifica
tranziția la noi tegnologii

2017-2020: Promovarea și extidenderea

culturii DIY- Do It Yourself
(imprimante 3D și tehnologii smart)
și reducerea rolului corporațiilor «tradiționale»
Megatendințe: Liderismul Asiei

Ca urmare a urbanizării în masă și

investițiilor în Capitalul uman
țările din Asia devin cele mai mari
piețe științifice și culturale:

China - până la sfârșitul anului 2015

India - până la sfârșitul anului 2020

Începând cu 2015:
«Aziatcina»:
trecerea bussinesului și a educației
la satisfacerea cererii Cinei și a Indiei
Megatendințe: Califatul virtual

Către a. 2015: dezvoltarea proiectului de

renaștere a Califatului Mondiale
(dominația islamică pe scară globală),
cu utilizarea activă a rețelelor virtuale.
"Califat virtual„ se poate înrădăcina
și în spațiul ex-sovietic
 Megatendințe: Noii Bătrâni

Începând cu a. 2015: imbatranirea populației,

clasa din mijloc în creștere. Creșterea calității
asistenței medicale duce la formarea unei
clase masive de oameni activi în vârsta de
peste 60 de ani, care sunt social activi, fizic și
mintal sănătoși.

Deplasarea piramidei demografice

spre populația adultă și bătrână:
Dezvoltarea educației se deplasează
în segmentul postuniversitar
EDUCAȚIA
ȘCOLARĂ
 Școala

Revizuirea
modelelor
Degradare stabilă
"Cultura independenței "

„Decalaj cultural"
«decalaj psihologic»
"decalaj digital"

Presiune externă pe școală

educație extrasystematică
educațiea în masă a metasubjectelor
cadre didactice - nepedagogi

2010 2015 2020 2025 2030

 Școala: Degradare stabilă

Către 2015-17:
Degradarea cadrelor didactice (neprestigios, săraci,
«Cele mai slabe cadre»)

Degradarea calității elevilor: sănătate precară,

pregătire slabă în familie, reducerea motivației
de a învăța, "Imperiul tastelor„

Școala este necesară în primul rând ca o

"camera de păstrare„ a copiilor
Declinul demografic și „reducerea"
sistemului școlar merg mână de mână,
ceea ce face deteriorarea mai putin vizibilă
Școala: Decalaj cultural

După 2010: Extinderea decalajului dintre «nativii

digitali» și «profesorii nedigitali»

2015-20: «Decalag psihologic»

2022-25: «Cultura independenței»: dezvoltarea

formelor de socializare timpurie, inclusiv în viața
matură (antreprenori etc.)

Cultura DIY în creștere,

economia jocurilor,
certificări internaționale transformă BAC-ul
Școala: presiune externă

2015-2020: Dezvoltarea educației extrasistematice

datorită rețelelor

2015-2025: Cadre didactice nepedagogi

2015-2025: piața muncii solicită studierea

metasubjectelor în condiții de incertitudine în
creștere

Statul pierde influența strategica

asupra școlii,
păstrând doar funcțiile administrative și de logistică
Școala

Repetitori (cu Școli-tehnoparc Profesori mentori Învățare în baza

raiting de și centre educ. tehnologiilor cognitive
profesor) corporative «unschooling»
24/7

«clase globale» Școala ca spațiu de jocuri

«economia
программы jocurilor», burse
развития de muncă
толерантности pentru tineret, «prietenul din
«CV a elevilor» rețea», «avatar»
alte soluții IT
pentru mentori
Fortificarea Palate pentru
cluburilor ca elevi online
alternativă școlii bazate pe știință
și DIY Educație online
+ jocuri cvest

2010 2015 2020 2025 2030

 Școala: schimbul discursului

2010 2030

Școala ca una din formele

Sistem școlar
de învățare

Profesorul este mentor,

Profesorii
«profesorii» și «elevii» se
învață elevii
învață reciproc

Pedagogi proffesionali Profesionalii ca pedagogi

Școala (tradițională)– Școala (tradițională)–

«pentru viață» «pentru ratați»
ÎNVĂȚĂMÂNTUL
POSTUNIVERSITAR
 Învățământul postuniversitar
UC ocupă piața
serv.educaționale

Corporativizarea înv. profesional

Convergența
Fuziunea Consaltingului IT companiile devin întreprinderilor și a
Educația cu școlile de bussines lideri educaționali învățământului cu
antreprenoriajă caracter personal

Cererea pentru autenticitate

Creșterea valoarei
educației

Creșterea bruscă a învățământului cu caracter personal

Creșterea învățământului pentru adulți, femei
Educația ca metodă de integrare familială
Educație pentru soluționarea
crizelor personale

2010 2015 2020 2025 2030

Învățământul postuniversitar: Corporatist

Către 2015: Universitățile

corporative (UC) transnaționale
domină piața serviciilor
educaționale la nivel global

2015: Universitățile corporative devin

Jucători activi ai pieței serviciilor educaționale

2018: Compniile IT devin lideri pe piața

serviciilor educaționale la nivel global
Învățământul postuniversitar: Convergența

Către 2015: începutul Convergenței școlilor

de bussines, de training și consultanță

2015-20: alianță a liderilor pieții educaționale cu

cea afaceri și consultanță

Către 2025-30: Convergența școlilor de

bussines cu cele de consultanță
Premisa convergenței: creșterea
cererii pentru auto-realizare
2015: Educația antreprenorila, afacerilor și cu
caracter personal “la packet”
Învățământul postuniversitar

Universitățile Convergența Convergența școlilor de

corporative (UC) școlilor de bussines cu cele
domină piața serviciilor bussines cu postuniversitare
educaționale cele de cu caracter personal
consultanță
Scolile de bussines
fuzionează cu universități Compniile IT
tehnologice devin lideri pe
piața serviciilor
educaționale la
Scolile de bussines
nivel global
ca «agenți a
Educația dezvoltării
antreprenoriajă societății
la întreprinderi

2010 2015 2020 2025 2030

Învățământul postuniversitar: Explozia
educației personale
Cele mai mari segmente ale educației se
conformă solicitărilor femeilor care lucrează,
părinților, "noilor bătrâni", etc. – către 2020.

2015-17: educarea concomitentă a generațiilor

ca un mijloc de reintegrare familială

2020: Educația ca o modalitate de a rezolva

crizele personale ("de vârstă mijlocie",
"îmbătrânire", și altele.)
Învățământul postuniversitar: pentru soluționarea
crizelor personale
"Gradiniță
formate de multiple forme
pentru adulți":
educație în de învățământ educație pentru depășirea
copilărie și
familie pentru "noii crizelor existențiale
creativitate la
(intergenerațion bătrâni"
adulți
ală)

Formatele "Baza"
barcamps și TED "Portofoliul (transferarea
în educație parental", istoriilor din
"părinte de viață a bătrânilor
succes", și alte pentru viitorii
Învățarea programe de membri a
Antreprenoriatul sprijin a fertilității familiei)
ui social

2010 2015 2020 2025 2030

 Învățământul postuniversitar: schimbul discursului

2010 2030

Educația ca mod de viață

Educația prafmatică
Găsirea autenticității
Educația ca învățare

Cu înaintarea în vârstă: Cu înaintarea în vârstă:

reducerea cererii la educație sporirea cererii la educație

Educația în afara familiei Familia se onsolidează prin

educație
MEGATENDINȚE

Republica
MOLDOVA
 Evolutia numărului de elevi, Moldova
600000

500000

400000
Axis Title

300000

200000

100000

0
2005/06 2006/07 2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13 2013/14 2014/15 2015/16
Total 519027 493451 462783 436071 415462 396488 381418 367251 353207 340977 334509
11-15 ani 266140 252820 236528 218499 202902 188211 177654 168123 162589 157960 156667
16-18 ani 81211 77668 70311 67952 66261 64098 60207 55067 47477 39997 35275

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2016 56

 Evoluția numărului de instituții de învățământ, Moldova
1600

1400

1200

1000
Axis Title

800

600

400

200

0
2010/11 2011/12 2012/13 2013/14 2014/15 2015/16
Total 1489 1460 1397 1374 1347 1323
Şcoli primare 85 83 108 112 105 118
Gimnazii 763 829 767 771 794 794
Licee 495 497 491 466 424 392

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2016 57

 Academia Khan

Educația în 2060: prognoză

https://ru.khanacademy.org/video?lang=ru&format=lite&v=GOwnLCQZW
lQ
 Profesionalismul cadrelor didactice.
Dogme.

Trebuie să facem ca elevii să se simte

bine în școală astăzi, pentru a le
proteja copilăria. Dar trebuie să ne
gândim în același timp, cum ei o să
trăiască după școală. Contradicție.

Elevii trăiesc viața de astăzi, iar noi

ne gândim cum să le asigurăm viitorul
lor după școală. Contradicție.
 Profesionalismul cadrelor didactice.
Dogme.
30 elevi diferiți în clasă. Capacitățile
fiecăruia sunt diferite. Ei trebuie
învățați la fel de bine. Aceasta e
imposibil.

Importanța jocului în viața unui copil

e enormă. Predarea prin jocuri - e
actual. Dar noi trebuie permanent să
învățăm elevii să muncească.
Dar jocul și munca sunt
incompatibile.
Contradicție imposibilă.
 Profesionalismul cadrelor didactice.
Dogme.
În sistemul actual băieți și fetele învață
împreună, având diferite caracteristici
psihologice. În acest context învățarea
împreună are o mulțime de critici. Depășirea
acestei contradicții este imposibilă.

Pentru că noi oferim cunoștințe elevilor cu

diferite capacități, în clasă sunt întotdeauna
elevi cu reușita mai mică, astfel demnitatea
lor este rănită. Cum să oferim cunoștințe
tuturor elevilor, păstrând demnitatea
fiecăruia?
 Profesionalismul cadrelor didactice.
Dogme.
Noi trebuie să păstrăm la lecție
ordine maximă și în același timp,
să oferim elevilor libertate
maximă.

Noi trebuie să tratăm copii

conform legilor iubirii și iertării - și
dar totodată trebuie să menținem
dreptatea / demnitatea în clasă.
Dreptatea și iertarea de multe ori
sunt incompatibile.
Noi fenomene cu impact asupra profesionalismului
cadrelor didactice.

• contradicție între noile obiective

educaționale și școala tradițională
• scăderea motivației de a învăța în
sala de clasă
• lipsa didacticii moderne
• deprecierea valorii de identitate
• creșterea popularității resurselor educaționale
electronice
• utilizarea unor instrumente noi de învățare
(smartphone-uri, tablete, etc)
• complexitatea punerii în aplicare a principiilor de
interdisciplinaritate
 Noi fenomene cu impact asupra profesionalismului
cadrelor didactice.

• formarea continuă: persoana învață pe tot parcursul vieții

• influența tot mai mare a tehnologiei moderne la modul cum ne
învățăm, muncim, comunicăm, trăim
• utilizarea metodelor de predare care implică elevul mai activ în
procesul de învățare
• paradigmă educațională se schimbă: modelele de învățare tot mai
frecvent migrează pe on-line, se răspândește rapid blended
learning, se activizează interacțiunea participanților în cadrul
procesului educațional
• noile oportunități educaționale schimbă rolului profesorului. În
centrul procesului trece cel care învață. Iar profesorul se
transformă în moderator, consultant, facilitator al procesului de
învățământ
• Pe măsura scăderii costurilor la dispozitivele mobile apar
instrumente de învățare individuale, private și mobile
Formarea Competenţelor pe parcursul
vieţii
Про меня говорят: он, конечно, не гений,
Да, согласен — не мною гордится наш век,
Интегральных и даже других исчислений
Не понять мне — не тот у меня интеллект.

(В. Высоцкий, 1960)

Если бы детей воспитывали соответственно
ранним проявлениям их способностей, из них
бы получались не что иное, как гении.

И.В. Гёте
 Jan Amos Comenius, Didactica Magna
Pedagogia conformităţii cu natura
De aceea a fost o tortură pentru tinerime să fie ocupată zilnic 6, 7, sau 8
ore, cu lecţii şcolare şi cu exerciţii, la care se adaugă şi orele de lecţii
particulare... Dacă se toarnă cu forţa într-un vas cu deschizătura mică (cu
care se poate compara sufletul copiilor), iar nu picătură cu picătură, cât
poate intra, cea mai mare parte a lichidului va da, desigur, pe de lături şi
mult mai puţin va intra înăuntru, decât ar intra dacă s-ar turna picătură cu
picătură. Nebun este acela care vrea să predea elevilor atât cât doreşte
el şi nu atât cât pot ei înţelege. Puterile copilului trebuie ajutate şi nu
apăsate, iar formatorul tineretului trebuie să fie asemenea unui medic,
numai slujitorul naturii, nu şi stăpânul ei...“

J. A. Comenius,, Didacticii Magna, capitolul al XVII - lea "Principiile

predării şi învăţării lesnicioase“, anul 1632.
“Созданную в нашей стране систему
образования перестроить нельзя; Это
уникальное образование может занять
почётное место в музеях деградации
человеческой культуры и только”.
Долженко О.В. “Бесполезные мысли или ещё раз об
образовании” // Философия образования для XXI века,-
М., 1992. - С. 160.
Î-i este interesant elevului azi în școală ?
Institutul de Formare Continuă
Chișinău
Bul. Decebal, 139

caisin@iic.md