Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MEDICALE
modul 1.
Modulul 1.
Putina istorie…
Termenul “statistica” este de origine latină (status – situaţie sau stare socială).
În Evul Mediu semnifica starea politică a statului, de unde originea italiană:
“stato” – stat şi “statista” – cunoscător al statului.
În practica ştiinţifică termenul “statistica” a fost acceptat în sec.XVII, iniţial
semnificând “administrarea statului”.
Obiectivul si metodele statisticii utilizate in MCS:
dupa Gonnick L et all, The cartoon guide of statistics, Ed Harper Perrenial, 1993
ESENTIAL: Statistica descriptivă şi statistica
inferenţială
Statistica descriptivă descrie starea şi variabilitatea colectivităţii statistice după
variabilele sale.
Include totalitatea metodelor de analiza a datelor: culegere, organizare, sumarizare si prezentare sintetică
a unui set de date/observatii statistice individuale.
De ce trebuie să cunoaştem teoria statistică dacă totusi computerul ne oferă facilităţi în domeniu?
Deoarece noi, personalul medical suntem concomitent utilizator şi furnizor de informaţie statistică.
In cazul colectivităţilor statice timpul şi forma organizatorică sunt constante, iar în cazul
celor dinamice, numai spaţiul şi forma organizatorică sunt constante.
Unitatea statistica
Unitatea statistică reprezintă elementul component de baza al unei colectivităţii
statistice, supuse observării şi cercetării intr un studiu.
Exemplu: unităţi statistice pot fi: persoana, pacientul, decesul, nou-născutul, cazul nou de
boală, animalul de experienţă, familia, grupa de studenţi, secţia unui spital etc.
Colectivitatea statistică parţială (=esantionul) supune studiului numai o parte din totalitatea elementelor
colectivităţii generale si este selectat (prin procesul de “esantionare” ), adica prin metode speciale (prin criterii de
selectie-includere/excludere). Esantionul este deci destinat a caracteriza colectivitea generala (populatia) din
care provine.
Exemplu : Dacă presupunem că numărul total de bolnavi cu hepatite virale în Romania este 150.000, atunci
colectivitatea parţială (esantionul) va conţine doar un anumit număr (o parte) din aceşti bolnavi,( sa zicem 80) alesi
(“esantionati”,”inrolati”) în conformitate cu criteriile de selecţie, conform scopului studiului.
Exemple:
Ipoteza: ”oamenii care locuiesc in regiuni nepoluate traiesc mai mult decat
cei care locuiesc in regiuni poluate”.
In acest exemplu, variabila dependenta este
varsta, iar variabila independenta este poluarea.
Este o presupunere cu caracter provizoriu, fiind formulată pe baza datelor experimentale existente
la un moment dat (..-.in lumea stiitifica NB), sau pe baza intuiţiei, impresiei etc.- in lumea nestiitifica..
Sursa: DEX '98
Ipotezele sunt modul natural de lucru al minţii umane – deci nu sunt caracteristice numai procesului de cercetare, ci
sunt comune vieţii de zi cu zi. Dacă ceva necunoscut se întâmplă, imediat mintea noastra caută cauza evenimentului
prin construirea unei serii de supoziţii rezonabile (ipotezele=tentative rezonabile de a explica fenomenele
cercetate) -astfel se «construieşte» o ipoteză in mintea umana.
Orice cercetare stiintifica medicala isi propune sa cerceteze o situatie clinica data (o situatie ce naste “o intrebare”in
mintea cercetatorului) , propunandu-si ulterior in a oferi si o”explicatie” specifică acesteia (explicatia se presupune ca
poate lamuri «intrebarea» adica relatia dintre fenomenele studiate). Aceasta tentativa de explicare este denumita
ipoteza stiitifica a unui studiu medical.
Ipoteza de studiu odata propusa a fi analizata (enuntata), va direcţiona ulterior modul de cercetare (adica ipoteza
stiintifica determina alegerea tipului de studiu= “designul” studiului) si evident, documentarea teoretica
exhaustiva necesara din posibilele surse de informaţii.
Deci, după identificarea “problemei” şi principalelor sale “subprobleme” (adica stabilirea “intrebarii”la care trebuie sa
raspunda un studiu), cercetătorul imagineaza si formulează, una sau mai multe ipoteze (=“tentative”de explicare a
fenomenului studiat=“raspunsuri la intrebare”).Acestea vor trebui cercetate si dovedite ulterior daca sunt adevarate
sau false, (respectiv “validate sau invalidate”), raspunzand concret obiectivelor studiului (in capitolul «Concluzii»).
Dupa inceperea studiului, ipotezele stiitifice se vor transforma (imaginar) in Ipoteze statistice (=Ha=ipoteza
alternativa si H0=ipoteza nula), aceste ipoteze ulterior trebuind a fi validate/“testate”cu ajutorul TS (=adica
aflam/decidem daca sunt adevarate sau false prin folosirea metodei testelor statistice =“procesul de testare a
ipotezelor”).In final vom putea afla daca ipotezele propuse la inceputul studiului sunt reale (“adevarate/valide” deci
acceptate ca reale) sau nu (“false/ ne reale/invalidate si deci respinse).
In cercetarea stiintifica, ipotezele pot fi sau nu, sprijinite de rezultate!. Când datele experimentale sunt contrare
unei anumite ipoteze, cercetătorul respinge acea ipoteză şi se îndreaptă spre alta, noua, care pare a fi mai
adecvata pentru explicarea fenomenului studiat.
SCURTA METODOLOGIE:
….Sau concret, ce facem cu datele (variabilele) colectate intr-un
studiu ?
1. Colectarea datelor (variabilelor)
2. Prelucrarea bruta a datelor colectate: clasificam, scalam si grupam variabilele in
tabele de frecventa (statistica descriptiva); scurta analiza de omogenitate a
grupurilor
3. Prezentarea primara si vizuala a datelor in tabele si grafice
4. Calculam parametrii de “distributie” si “dispersie” ai variabilelor colectate
(statistica descriptiva). Estimarea “tipului de distributie” a datelor colectate (a
variabilelor). Ne va folosi ulterior la alegerea tipului de teste statistice necesare
pt 5. si 6.
5. Realizarea de comparatii dpdv statistic intre variabilele colectate, in functie de
designul studiului clinic ales: cautam “legaturi” gen
“asocieri”/”corelatii”/”diferente” la variabilele din interiorul si intre esantioane,
folosind teste statistice specifice tipului de variabila analizata!. Atentie la
directionalitatea ipotezei de lucru!
6. Verificam si “veridicitatea” rezultatelor obtinute anterior (a acestor
“asocieri”/”diferente”) determinand prezenta/absenta “semnificatiei
statistice”(prin calcularea cel putin ale p si CI)
7. Validarea statistica finala a rezultatelor: validarea/invalidarea ipotezei de studiu
(=“testarea ipotezelor” cu TS prin p-value…Ha, Ho) si generalizarea/ne-
generalizarea concluziilor desprinse din studiul esantionului respectiv catre
populatia din care l-am extras, prin estimari (cu CI 95%=statistica inferentiala)
BIBLIOGRAFIE
SELECTIVA
Cursurile reprezinta o compilatie informationala care are la
baza in principal urmatoarea bibliografie selectiva :
1. Maria BIRSAN, METODOLOGIA CERCETARII, Note de curs, 2011
2. Cristian Băicuş. Medicina bazata pe dovezi:cum intelegem studiile, Ed Medicala 2007
3. Cristian Băicuş.Dictionar de epidemiologie clinica si MBD, Ed Medicala 2002,
4. Cristian Băicuş. Metodologia cercetării stiitifice UMF C DAVILA, Bucuresti note de curs 2012, www.baicus.ro ,
5. Gonnick L et all, The cartoon guide of statistics, Ed Harper Perrenial, 1993
6. Metodologie pentru alcătuirea lucrărilor științifice elaborate în cadrul Departamentului-Catedra UNESCO pentru schimburi
interculturale și interreligioase, Universitatea din București, http://www.interculturel.org/metodologie2008.pdf , accesat in 30
ian 2012
7. Ministerul Educației Și Cercetării, Universitatea "Constantin Brâncuși" Tg-Jiu - Ghid pentru elaborarea și susținerea lucrărilor
de licență/disertație, http://www.utgjiu.ro/docs/reg/22-Ghid%20pentru%20elaborare%20proiect%20de%20licenta.pdf,
accesat in 30 ian 2012
8. Repanovici A.: Managementul resurselor informaționale în cercetarea științifică, Editura Universității TRANSILVANIA din
Brașov, 2008, ISBN 978-973-598-212-6, 240 pag.
9. Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca Facultatea de Studii Europene, Catedra Managementul Instituțiilor Europene -
Ghid pentru redactarea și prezentarea Lucrării de licență - http://euro.ubbcluj.ro/avizier/ , accesat in 30 ian 2012
10. Rogozea L, GHID PENTRU REDACTAREA ŞI PREZENTAREA LUCRĂRII DE LICENȚĂ , Universitatea Transilvania
Brasov, 2012
11. UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA, FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE, Catedra de
Filosofie, Științe sociale și politice - Ghid pentru redactarea și prezentarea Lucrării de licență,
http://fig.usv.ro/www/pagini/absolvire/indrumar/Ghid_licenta_F_si_BE.pdf, accesat in 30 ian 2012
12. Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Drept și Științe Social-Politice - Ghid de redactare a lucrãrii de diplomã
și disertație, http://www.valahia-drept.ro/licenta-disertatie.pdf , accesat in 30 ian 2012
13. ***Planing your research - http://www.europe.canterbury.ac.nz/studentinfo/pdf/planning_your_research.pdf, accesat in 6
februarie 2012
14. APA’s Electronic References page at: http://www.apastyle.org/elecref.html
15. Harvars style, www.swinburne.edu.au/library
16. Dumitru Tintiuc Biostatistica. METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE (Suport De Curs) UNIVERSTATEA DE
STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIŢANU” Catedră Sănătate Publică Şi Management „Nicolae
Testemiţanu”, Chisinau 2011
17. Basic_ClinicalBiostatistics-2004 Dawson_4thEdition/Basic_ClinicalBiostatistics-Dawson_Beth_Trapp_RobertG_4thEdition.
18. Michael Shafir, REGULI ANTIPLAGIAT, International Relations Department,Faculty of European StudiesBabes-Bolyai
University, Cluj-Napoca