Elaborat : Stepanchevici Laurențiu Profesor : Gaibu Adela La disciplina : Bazele științei nursing Ce este dezinfecția? Dezinfectarea sau dezinfecția este procesul care are ca rezultat eliminarea de pe o suprafață sau un obiect a majorității microbilor și microorganismelor, fie animale, fie vegetale, dăunătoare. Termenul de dezinfectare este folosit în medicină, referindu-se la acțiunea medicului de a elimina sau previne, temporar sau nu, microbii aflați fie pe pielea, fie într-o rană deschisă a pacientului, folosind o substanță dezinfectantă, de obicei alcool medicinal. Tipurile de dezinfecție Tipurile de dezunfecție sunt: -dezinfecția profilactică -dezinfecția în focar Dezinfecția în focar are drept scop prevenirea apariției și răspândirii bolilor infecțio-contagioase de la sursele de infecție necunoscute. Dezinfecția profilactică include dezinfecția apei potabile , măsurile de igienă individuală , precum și procedeele de dezinfecție aplicate în colectivități. Dezinfecția profilactiocă completează curățenia, dar nu o suplinește și nu poate înlocui sterilizarea. Eficiența dezinfecției profilactice este condiționată de nivelul de curățare prealabilă. Trebuie utilizate numai dezinfectante avizate de Ministerul Sănătății. Dezinfectantele trebuie folosite în concentrații de utilizare și expozițiile de acțiune recomandate de producător. Tipurile de dezinfecție Dezinfeția în focar se efectuează acolo unde se află focarul de infecție – bolnavul (locuința, grădinița, școala, ș.a). Deosebim 2 tipuri de dezinfecție în focar : -dezinfecția curentă -dezinfecție terminală. Dezinfecție curentă (continuă) se aplică în focar de mai multe ori pentru distrugerea agenților patogeni. Se dezinfectează excrețiile bolnavului, obiectele, instrumentele care au avut contact direct cu bolnavul (lenjeria de corp, vesela , tacâmurile, încăperea, utilajul medical). Dezinfecția terminală se efectuează o singură dată după externarea , transferarea bolnavului în alt salon, secție, spital sau după decesul acestuia. Metodele de dezinfecție Metodele de dezinfecție sunt multiple și se adaptează la nevoile momentane , legate de felul dezinfecției , obiectele sau materialele de dezinfectant, precum și de rezistența germenilor pe care îi supunem distrugerii. Metodele de dezinfecție sunt: -metoda fizică -metoda chimică -metoda combinată.
După puterea de decontaminare metodele de dezinfecție pot avea
acțiune germicidă, când distrug toți germenii infecțioși sau numai acțiune bacteriostatică sau bactericidă, sporocidă, virulocidă, sau fungicidă, un lucru important de cunoscut la alegerea metodei de dezinfectare sau a substanței dezinfectante. Dezinfecția prin mijloace fizice Dezinfecția prin căldura uscată sau flambarea este utilizată exclusiv in laboratorul de microbiologie. Este interzisă flambarea instrumentului medico-chirurgical. Dezinfecția prin căldura umedă se utilizează numai în cazul spălării automatizate a lenjeriei și a veselei, cu condiția atingerii unei temperaturi de peste 90°C. Dezinfectia cu raze ultraviolete este indicată în dezinfecția suprafețelor netede și a aerului în boxe de laborator, săli de operații, alte spații închise, pentru completarea măsurilor de curațare și dezinfecție chimică. Aparatele de dezinfecție cu raze ultraviolete, autorizate conform prevederilor legale în vigoare, sunt însoțite de documentația tehnica, ce cuprinde toate datele privind caracteristicile și modul de utilizare ale aparatelor, pentru a asigura o acțiune eficace și lipsită de nocivitate. Dezinfecția prin mijloace chimice Dezinfectia prin mijloace chimice se realizeaza prin utilizarea produselor biocide. Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, in tipul I de produs sunt utilizate pentru: a) dezinfectia igienica a mainilor prin spalare; b) dezinfectia igienica a mainilor prin frecare; c) dezinfectia pielii intacte. Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, in tipul 2 de produs sunt utilizate pentru: a) dezinfectia suprafetelor; b) dezinfectia dispozitivelor medicale prin imersie, manual, in bai cu ultrasunete, sau la masini automate; c) dezinfectia lenjeriei (material moale). Etichetarea acestor produse trebuie sa respecte prevederile legislatiei in vigoare. Criteriile de alegere corecta a dezinfectantelor Criteriile de alegere corecta a dezinfectantelor sunt urmatoarele: a) spectrul de activitate adaptat obiectivelor fixate; b) timpul de actiune; c) in functie de sectie, acestea trebuie sa aiba eficienta si in prezenta substantelor interferente: sange, puroi, voma, diaree, apa dura, materii organice; d) sa aiba remanenta cat mai mare pe suprafete; e) sa fie compatibile cu materialele pe care se vor utiliza; f) gradul de periculozitate (foarte toxic, toxic, nociv, coroziv, iritant, oxidant, foarte inflamabil si inflamabil) pentru personal si pacienti; g) sa fie usor de utilizat; h) sa fie stabile in timp; i) sa fie biodegradabile in acord cu cerintele de mediu. Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor dezinfectante Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor dezinfectante: a) un produs dezinfectant se utilizeaza numai in scopul indicat prin autorizatie/inregistrare; b) se respecta intocmai indicatiile de utilizare de pe eticheta produsului; c) se respecta intocmai concentratia si timpul de contact indicate in autorizatie/inregistrare; d) se tine cont de incompatibilitatile produsului; e) niciodata nu se amesteca produse diferite; f) in general, produsele dezinfectante nu se utilizeaza ca atare, necesita dilutii; este de preferat ca solutia respectiva sa se faca in cantitatea strict necesara si sa se utilizeze imediat, dar nu mai mult de 48 de ore de la preparare; daca nu este deja facuta, solutia de lucru ar trebui sa fie proaspat preparata; g) solutiile se prepara utilizandu-se un sistem de dozare gradat; h) se noteaza pe flacon data prepararii solutiilor respective; i) se respecta durata de utilizare a solutiilor; in functie de produs, aceasta poate varia de la cateva ore la cateva saptamani; j) in cazul in care eticheta produsului s-a pierdut, produsul respectiv nu se mai foloseste; k) intotdeauna manipularea se face purtandu-se echipament de protectie; l) se pastreaza numai in flacoanele originale, pentru a se evita contaminarea lor si pentru a nu se pierde informatiile de pe eticheta produsului; m) flacoanele trebuie pastrate la adapost de lumina si departe de surse de caldura. Metodele de dezinfectare Dezinfecția mecanică sau curățarea , este metoda de decontaminare care asigură îndepărtarea microorganismelor de pe suprafețe, obiecte sau tegumente, odată cu îndepărtarea prafului și substanțelor organice. Aplicarea corectă a metodelor de dezinfecție mecanică a suprafețelor , obiectelor și echipaentelor poate conduce la o decontaminare de 95-98%, foarte apropiată de cea obținută prin dezinfecția chimică. Metoda combinată (mixtă) de dezinfecție însumează efectul comun al dezinfecției prin metode fizice și chimice. Deratizarea Deratizarea - Stârpire a șoarecilor și a șobolanilor prin otrăvire cu substanțe chimice sau prin culturi microbiene. Deratizarea înseamnă eliminarea rozătoarelor precum șoareci, șobolani și alți dăunători care sunt purtători de boli și infecții și provoacă pagube materiale. Tipuri de deratizare Deratizarea poate fi profilactică (preventivă) și de combatere. Deratizarea preventivă se realizează prin eliminarea tuturor surselor de hrană pentru rozătoare, astuparea crăpăturilor și a găurilor prin care se pot strecura și limitarea locurilor unde se pot adăposti. Deratizarea de combatere este obligatorie pentru toate persoanele juridice, însă este accesibilă și recomandată și persoanelor fizice. Deratizarea se poate realiza atât prin metode mecanice, precum capcanele, sau chimice, precum soluții și tratamente toxice. Metodele de deratizare chimice sunt mult mai eficiente decât metodele mecanice deoarece raza de acțiune este mai mare, acționează lent dar sigur astfel încât să afecteze toată populația de dăunători din spațiul respectiv. DE CE TREBUIE FACUTA DERATIZAREA? În afara pagubelor economice, rozătoarele pot fi considerate ca purtători de germeni și vectori principali, în transmiterea a numeroase boli infecto- contagioase deosebit de grave, dintre care unele transmisibile la oameni, cum sunt: tularemia, trichineloza, leptospiroza, bruceloza, icterul infecțios, antraxul, rujetul, ricketsiozele, toxinfecțiile alimentare, pseudopesta aviara, pesta porcină, turbarea, teniazele etc. Prin particularițatile, mobilitatea și frecvența lor excesiva, rozătoarele reprezintă vectori permanenți și contribuie în mare măsura la diseminarea pe scara largă a infecțiilor, la transportul și la lărgirea focarelor naturale de boală. Tipuri de substanțe folosite Tipuri de substanțe folosite • raticide sub formă de praf, care se aplică în benzi sau baraje care țin cont de traseele pe care se deplasează rozătoarele; când acestea trec prin praf, li se impregnează pe blană și lăbuțe, de unde ulterior îl ingerează • raticide sub formă de pastă, ambalate la pliculețe de hârtie, amplasate în stațiile de intoxicare • raticide sub formă de batoane cerate, rezistente la umezeală; sunt recomandate pentru canalizări, subsoluri sau alte medii cu umezeală • raticide sub formă de cereale tratate (boabe de grâu etc ) care se aplică în locuri ferite de lumină și umezeală, cum ar fi depozitele. Reguli generale pentru executarea operațiunilor de deratizare
• deratizarea se face după evacuarea tuturor resturilor menajere
alimentare • pentru eficiență maximă, se folosesc mereu două tipuri de raticide • manipularea raticidelor se face cu echipament adecvat (mănuși de protecție) • după o săptămână de la deratizare se strâng cadavrele rozătoarelor și momelile rămase Măsuri preventive • întreținerea curățeniei în interiorul și exteriorul clădirilor • depozitarea corespunzătoare a resturilor menajere în tomberoane cu capac • evitarea acumulării de apă în subsolul clădirilor • distrugerea buruienilor din jurul clădirilor • evitarea depozitării în spații deschise a produselor alimentare fără ambalaj corespunzător • în interiorul depozitelor sau magaziilor, depozitarea produselor se va efectua pe grătare de lemn sau metal.