Plante cu potenţial terapeutic

 Datorita așezării sale geografice, a unui relief variat și a climei favorabile dezvoltării
unei bogate vegetații, România constituie locul de întalnire a florei euroasitice și
mediteraneene.

 Aici cresc peste 3600 de specii de plante superioare, dintre care peste 700 au devenit
medicinale, datorita experientei îndelungate a poporului român în folosirea lor, la
tămăduirea bolilor.
In cadrul patrimoniului vegetal din România se găsesc numeroase plante spontane
și cultivate ce au diferite utilizări și care pot fi grupate în următoarele categorii:

 Plante alimentare (folosite în alimentație direct – fructe, frunze, rădăcini,

tuberculi, atât în stare proaspată cât și sub formă preparată, conservată etc.)–
106 specii;

 Plante oleaginoase (utilizate pentru extragerea uleiurilor vegetale sau a

substanțelor grase din seminte sau fructe)– 24 specii;

 Plante aromatice și condimentare (folosite pentru aromatizarea sau

condimentarea alimentelor, mâncărurilor, băuturilor etc., datorită uleiurilor
volatile conținute sau a altor substanțe ce le conferă o aromă sau gust specific) –
48 specii;
 Plante medicinale (folosite în industria farmaceutica pentru extragerea de
substanțe necesare preparării medicamentelor sau utilizate în medicina
populară datorită conținutului lor în vitamine, uleiuri volatile, glucide,
heterozide fenolice, cumarine, flavonozide, antociani, derivati ai acizilor
polifenolcarboxilici, heterozide sterolice, heterozide triterpenice, lipide, rezine,
principii amare, alcaloizi si alte principii active cu proprietati de natura
vegetala.
 EXEMPLE DE UTILIZARE A PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE IN
TERAPIE
1.Albastrele (Centaurea cyanus)

 Originare din Sudul Europei, cresc în culturile de cereale (îndeosebi de grâu și secară),
pe marginea drumurilor, prin locuri uscate și pietroase, la câmpie și deal, pe intreg
teritoriul țării.

 Partea utilizată a plantei: florile. In perioada iulie-august se recoltează florile marginale

(Cyani flores) cât timp se mențin albastre, numai pe timp uscat dupa ce se ridică roua.
Indicații terapeutice și utilizări: albăstrele sunt utilizate ca remediu natural în
tratarea și vindecarea:

 afecțiunilor renale și ale vezicii urinare;

 tratarea bolilor de rinichi și ficat, ca diuretic;
 Iritațiilor oculare;
 tratarea pleoapelor ridate;
 tonifierea mușchilor lăsați (sub forma de comprese);
 hemoroizi,
 boli și infecții intestinale;
 indigestii,
 anorexie;
 eczeme,
 diaree;
 cearcăne,
 colici intestinali și stomacale la sugari;
2. Anghinare (Cynara Scolymus)

 Anghinarea este o plantă ierboasă de origine mediteraneană, la noi cultivându-se mai

ales în zonele din sudul tarii.

 De la anghinare se folosesc frunzele. In al doilea an, dintre tulpinile înalte apar și flori
mari de culoare violacee si forma globuloasa. In scop terapeutic se utilizează frunzele de
anghinare (Cynarae folium) au gust amar și se recoltează de 3-4 ori pe an, după
maturizare, încă din primul an, în lunile iunie-septembrie.
Indicații terapeutice și utilizări:

• stimulant al digestiei, ușor digerabil,

• tulburări legate de disfuncții biliare,
• colecistite subacute și cronice,
• adjuvant în tratamentul bolilor intestinale cu fermentare excesivă,
• enterite,
• indigestii,
• hepatita,
• ciroza hepatica,
• ateroscleroza, hipercolesterolemie,
• alergii alimentare,
• eczema,
• boli de piele (psoriasis, dermita de contact, acnee),
• orice manifestari alergica pe fond hepatic
3. Armurariu (Silybum marianum/ Carduus marianus)

 Planta crește sub formă de tufe atingând 2 metri înălțime, preferă solurile mai puțin
nisipoase, mai ales terenuri pietroase. In scop terapeutic se folosesc semintele care se
zdrobesc.

 Planta a fost folosită pentru tratarea diverselor afecțiuni cu mai bine de 2000 de ani in
urma. In Romania se gaseste pe zone necultivate
Indicatii terapeutice și utilizări:

• hepatite cronice,
• ciroze,
• Insuficiențe hepatice, protejează ficatul de efectele nocive ale chimioterapiei,
• eficient în intoxicații accidentale cu ciuperci otrăvitoare
• adjuvant în alcoolism (diminuează efectele nocive ale alcoolului asupra
ficatului, detoxifica ficatul),
• digestie dificilă,
• hipotensiune arterială,
• adjuvant în caz de cancer (stopeaza evolutia si proliferarea celulelor
canceroase hepatice, ale colonului, prostatei, cancerului ovarian, de san, de
piele
4. Busuioc (Ocimum basilicum)

 Este o plantă sensibilă la frig, care iubește căldură și umiditatea.Cercetările actuale au

pus în evidență proprietățile terapeutice ale plantei pe care oamenii le-au folosit de mii
de ani. In scop terapeutic se utilizează părțile aeriene (Basilici herba).
Indicații terapeutice și utilizări:

• Bronșită,
• Viroze respiratorii,
• Tuse convulsivă,
• Boli neuro-psihice (migrene, nervozitate, anxietate, insomnii),
• Afecțiuni digestive (meteorism abdominal, diaree, colite, dizenterie,
digestie dificila, ulcer gastric),
• Anorexie,
• Boli febrile,
• Prevenirea îmbătrânirii precoce,
• Tulburări de dinamică sexuală,
5. Cicoare (Cichorium intybus)

 Plantă ebacee răspândtă prin lanurile de cereale, sau crește spontan la marginea
drumurilor, folosită din cele mai vechi timpuri pentru proprietățile ei tămăduitoare.

 Cicoarea este înlocuitorul tradițional al cafelei, fiind asemănătoare la gust.

Indicatii terapeutice și utilizări:

• boli hepatice și biliare,

• constipație,
• diabet zaharat,
• oboseală fizică și intelectuală.
6. Cimbru de cultura (Thymus vulgaris)

 Plantă mediteraneană, cultivată azi în toata Europa, T. vulgaris L. se prezintă ca un

semiarbust înalt de 20 – 40 m, cu tulpina tetragonala, lignificata la baza.
 In scop terapeutic se utilizează partea aeriana nelignificată, la începutul înfloririi
(Thymi herba).
Indicatii terapeutic și utilizări:

• afecțiuni respirătorii (bronșita cronică, bronșită acută),

• tuse convulsivă,
• tuse productivă,
• răceală (viroza respiratorie),
• gripă,
• astm,
• pneumonie,
• infecții respiratorii recidivante,
• afecțiuni digestive (colita, enterocolita, colon iritabil, colon spastic, diaree,
adjuvant în dizenterie)
• viermi intestinali,
• colici biliari,
• anorexii,
• enterite,
• gastrite,
7. Coriandru (Coriandrum sativum)

 Preferă climatul cald și umed fiind cultivat în prezent în mai multe țări precum India,
China, Iran, Ungaria, Romania, Rusia, America de Nord.
 In scop terapeutic se folosesc semințele (Coriandrum fructus) și frunzele numite
"cilantro".
Indicatii terapeutice si utilizari:

Uz intern:

• stimulent al poftei de mancare;

• combaterea viermilor intestinali și a durerilor abdominale la
copii;
• ulcer gastric,
• colici abdominali la aldulți, bronșită, ca sedative nervoase,

Uz extern:
• reumatism
8. Craite (Tagetes patula, Tagetes erecta)

 Plante erbacee iubitoare de soare, purtatoare de lumina. Sunt plante ornamentale de

gradina originare din Mexic si Argentina, aclimatizate perfect la condițiile din România
și care înfloresc de-a lungul verii din luna mai și până în octombrie.

 In scop terapeutic se folosesc florile viu colorate în galben, portocaliu sau rosu, (Tages
flores) culese în zile senine atunci când principiile active și uleiurile volatile ale plantei
sunt optime.
Uz intern:

 Pentru îmbunatatirea vederii, se mai poate consuma ceai de crăițe. Extractele obtinute
din flori au proprietati antioxidante, datorate conținutului de luteina.

 Infuzia se mai foloseste pentru vermi intestinali si ca purgativ.

 Extractul alcoolic din rădăcina de crăite este hipotensiv, antiinflamatoar și antiulceroas.

 Infuzie, extract - activitate insecticidă și fungicidă, antioxidantă, antispastică, antiseptică,

antibiotica si diuretica;

 Ulei volatil – proprietăți antispastice, antibiotice, diuretice, vermifuge și insecticide

9. Isop (Hyssopus officinalis L.)

 Plantă aromată de grădină de origine mediteraneană, Caucaz si Orientul Mijlociu.

 Folosit de medicina populară pentru tratarea nervilor și curățarea sângelui. Parfumul său
răspândește o savoare de sfintenie, generează o stare de armonie între minte și trup,
conduce spre puritate si lumina.
Indicatii terapeutice și utilizări

• rinite,
• bronsite,
• guturai,
• astm bronsic,
• răni superficiale

Uleiul volatil se poate administra în:

• depresii,
• astenii,
• scleroza în placi,
• rinofaringite,
• bronsite,
• pneumonii, cistite, parazitoze intestinale.

Uleiul volatil are efect antiseptic si este utilizat în parfumerie, pentru aromatizarea
alimentelor si băuturilor.
10. Pătlagina

 In medicina populara era folosită pentru tratarea rănilor,

mușcăturilor de șarpe sau de insecte sau pusă în încăltări
pentru vindecarea bătăturilor (bășicilor) fiind cunoscută ca un
leac al rănilor vechi și persistente.

 In scop terapeutic se folosesc frunzele (Plantaginis folium).

Indicatii terapeutice și utilizări

Uz intern:
• infuzie,
• tratarea aterosclerozei,
• în hemoragii

Uz extern:

• infuzie,
• pentru tratarea afecțiunilor vasculare (ulcer varicos),
• tratarea stomatitelor,
• laringitelor,
• traheitelor,
• tratarea rănilor purulente,
• ulcerțtiilor.
11. Roiniță (Melissa officinalis L.)

 Folosită ca mirodenie pentru gustul proaspăt de lămâie, la aromarea băuturilor dar mai
ales ca plantă medicinală.
 In scop terapeutic se folosește partea aeriană (tulpina, frunze, flori) culese pe timp frumos,
însorit, fără vânt (vântul determină împrăștierea uleiurilor volatile, principii active
importante din punct de vedere curativ).
Indicatii terapeutice și utilizări

 In medicina populară uleiul volatil se recomandă în

• boli de ficat,
• astm,
• anemie,
• balonări,
• indigestie,
• înțepături de albine, viespi,
• slăbirea memoriei,
• boli de plămâni,
• maladia Parkinson,
• amețeli.
12. Scoruș negru (Aronia prunifolia)

 Efectele binefăcătoare erau cunoscute și de către populația băștinașă. Băuturilor

preparate din ea i s-au atribuit putere divina.

 Este fructul tinereții celulelor, a unei stări generale sănătoase, al vitalității. Se utilizează
fructele (zemoase, acre-dulci, de culoare neagra-albastruie, de circa 1 cm diametru),
care se maturizeaza in lunile septembrie- octombrie.
Indicatii terapeutice și utilizări în

• ateroscleroza,
• hipertensiune arterială,
• glomerulonefrită,
• hemoragii diverse,
• prevenirea instalării trombozelor,
• ameliorarea circulației periferice,
• gastrite usoare.
13. Sovârv (Origanum vulgare)

 In scop terapeutic se folosesc părtile aeriene ale plantei (Origani herba); florile
înfloresc din lunile iunie până în august, iar culesul părților aeriene se fac în orele
dimineții atunci când planta conține cele mai multe uleiuri eterice.
Indicații terapeutice și utilizări:

• Afecțiuni respiratorii,
• traheite,
• Bronșite,
• stimulează secrețiile digestive, tusea convulsiva,
• calmantă a tusei prin efect sedativ central nervos,
• favorizează eliminarea secrețiilor bronșice.
14. Valeriana (Valeriana officinalis)

 Planta erbacee crește spontan pe soluri umede, în stufărișuri, păduri, la marginea apelor,
în lunci și zăvoaie, în zonele de deal și munte fiind răspândită în toată Europa și Asia.

 Este cunoscută și folositș pentru tratarea tulburărilor emoționale, combaterea

insomniilor și tratamentul clasic al crizelor epileptice; s-a observat ca reduce
agresivitatea animalelor.
Indicații terapeutice și utilizări
• agitatie,
• tahicardie,
• febra,
• hemoroizi interni si externi,
• varice,
• astenie.

Uz intern:
• tratarea afecțiunilor cardiace (tulburări de ritm cardiac, nevroza cardiaca, palpitatii),
• tratarea colicilor abdominale la adulti (dureri);
• astm bronsic;
• insomnii;
• colici renale;
• combaterea viermilor intestinali,

Uz intern:
• tratarea bolilor sistemului nervos central;
• transpirații excesive;
• nefrite,
• poliurie,
• anurie;