Sunteți pe pagina 1din 78

Accidente de trafic

- curs 6 -
Prof. Univ. Dr. Diana Bulgaru Iliescu
Generalitati
• Trend ascendent- locul III ca mortalitate

Problema majora prin:


- Frecventa
- Gravitate
- Probleme terapeutice
• Fenomen dinamic in continua crestere
Dificultati ml
• Trauma multipla

• Adesea pacient in stare de coma

• Frecvent examinarea la distanta mare de traumatism


Factori
• Viteza de deplasare+/-alcool
• Forma suprafetei de contact
• Dimensiunile autovehiculului
• Pozitia victimei
• Elemente de atenuare ( air- bag, imbracaminte, centuri)
• Particularitatile victimei ( inaltime, greutate)
Problematica ml
Realitatea accidentului
• cercetarea corespondenţei leziunilor cu tipul de vehicul;
• căutarea leziunilor de tip “marker” ; a urmelor biologice
pe vehicul (urme de sânge, păr),
• constatarea deformărilor vehiculului, concordante cu
leziunile de pe cadavru (deformarea barei din faţă
concordă cu fractura gambelor victimei);
• urmele de la locul faptei: obiecte ale victimei, cioburi de
far, resturi de vopsea, etc.
Dg diferential lezional

Pietoni:
• descrierea amănunţită a leziunilor – localizare, număr, formă,
întindere, profunzime, margini, unghiuri, vecinătăţi;
• corespondenţa între nivelul leziunilor şi nivelul părţii vehiculului ce
a intrat în impact (far, bară, radiator);
• alte leziuni posibile:
• proiectare pe caldarâm
• aspect de abraziune- tîrîre;
• călcare (amprentă de pneu);
Dg diferential lezional
• proiectare în alte corpuri dure (arbori, poduri, alte
vehicule);
• accidente de tren – dificil de diferenţiat.

Ocupanţii vehiculului – corespondenţă între leziuni şi


proeminenţele din interiorul vehiculului.
Mecanisme- pietoni
• Simple - Lovire
- Cadere
- Proiectare
- Călcare- comprimare
- Tîrîre

• Asociate - Lovire-proiectare
- Lovire-cadere
- Proiectare-calcare
- Proiectare-comprimare
- Calcare-tirire
- Proiectare-tirire
• Complexe
Lovirea - pietoni

- Contact cu părţi proieminente ale vehicolului (bară de


protecţie, radiator)
- Pe membrele inferioare, abdomen, torace, membre
superioare, cap, funcţie de:
* tipul de vehicul
* înălţimea victimei
- Exoriaţii, echimoze, hematoame, fracturi închise/deschise
- Important- distanţa călcîi-leziune
- Posibil- leziuni marker
Marci traumatice - pietoni
Leziuni - pieton
Leziuni marker- pietoni
mecanisme simple- pietoni
Proiectare
- Funcţie de talia victimei şi înălţimea vehiculului

- Mai grave decît cele de lovire


- Frecvent cauza de moarte
Leziuni secundare- pietoni
Proiectarea - pietoni
Lovirea – pietoni adulti
• lovirea sub centrul de greutate (la nivelul gambelor), specifică
autoturismelor, se succede în trei timpi:
• lovire, cu fracturi de gambe sau coapse;
• basculare pe capota vehiculului, cu lovirea capului de parbriz sau de rama
acestuia;
• proiectare în mediul exterior, cu lovire de corpurile din jur (copaci, alte
vehicule, sol).
• lovire la nivelul centrului de greutate (bazin):
• proiectare, cu leziuni primare sub formă de fracturi la locul de impact,
urmată de lovirea de corpuri din mediul înconjurător.
• lovire deasupra centrului de greutate (umăr, torace):
• proiectare în faţă, urmată de călcare de către vehicul.
Călcarea- pietoni

- Roata vehiculului trece peste un segment corporal


- “flaying injury”- detasare pe suprafeţe întinse de tegument,
ţesut subcutanat, muşchi, etc
- Amprenta cauciucului pe haine / tegumente- rol in
identificarea vehiculului
Flaying injury
Calcarea
Comprimare- pietoni
- Între vehicul şi şosea sau un obiect staţionar
- Frecvent asociat cu tîrîre
- Caracteristic- fracturi multiple, pe două planuri opuse
- Contuzii şi rupturi de organe interne
Tîrîre- pietoni

- Lez marker- excoriaţii liniare, paralele între ele, pe


suprafeţe întinse- lez de tirire
- Rol - Stabilirea direcţiei de tîrîre

- Tîrîre pe distanţe mari- leziuni profunde, deces


Tîrîrea- pieton
Mecanisme lezionale – ocupanti vehicul
Impact frontal
- 80% - vehiculul loveşte un alt vehicul în mişcare sau un
obiect staţionar
- deceleraţie

Impact dorsal
- mai rar
- acceleraţie

Impact lateral- polimorfism lezional


Impact frontal
Soferul
Mecanisme lezionale:
- lovirea capului de parbriz sau
de rama parbrizului;
- lovirea toracelui de volan;
- lovirea membrelor inferioare blocate pe sistemele de
comandă.
Leziuni - sofer
Leziuni - sofer
Leziuni sofer
Leziuni ocupant vehicul - spate
• lovire de capul celor din faţă;
• lovirea membrelor de scaunele din faţă;
• ejectare din vehicul prin parbriz sau portierele laterale.
• leziuni particulare:
• fracturi costale şi leziuni toracice profunde datorită centurii de siguranţă;
• asfixie datorită air-bag-ului;
• fracturi de coloană cervicală prin hiperflexie/hiperextensie, în ciocnirile
frontale;
• decapitare sau leziuni cranio-faciale prin penetrarea în vehicul de obiecte
ascuţite din alte mijloace de transport (trunchiuri de lemn, ţevi);
• strivirea corpului în comprimări ale vehiculului.
ocupantul din dreapta
• lovirea capului de parbriz;lovirea gâtului de bord
• lovirea genunchilor de bord
• ejectare din vehicul prin parbriz, cu lovire de elementele
din mediu (copaci, carosabil).
Leziuni ocupant vehicul
• fracturi de coloană cervicală prin hiperflexie/hiperextensie,
în ciocnirile frontale;
• decapitare sau leziuni cranio-faciale prin penetrarea în
vehicul de obiecte ascuţite din alte mijloace de transport
(trunchiuri de lemn, ţevi);
• strivirea corpului în comprimări ale vehiculului.
Ocupant vehicul
Ocupanti vehicul
Posibilitati lezionale
Ocupant vehicul
Problematica ml- Mecanismul lezional
Impact simplu:
• Echimoze, plăgi contuze pe o parte a corpului;
Impact urmat de cădere:
• pe un plan al corpului leziuni produse de vehicul şi pe alt
plan- leziuni de cădere;
• frecvent, leziuni de abraziune
Impact urmat de proiectare:
• pe un plan leziuni de lovire, pe alt plan leziuni de
proiectare
Problematica ml- Mecanismul lezional
Călcare:
• amprenta pneului, excoriaţii şi fracturi subiacente pe planul de
călcare;
• intruziuni de pietricele sau asperităţi ale şoselei pe planul de
compresie, fracturi subiacente
• distrucţii tisulare masive, în călcarea de tren.
Tamponări:
• leziuni mai ales pe planul anterior al corpului;
• leziuni pe proeminenţele corpului (frunte, nas, bărbie, genunchi,
membre superioare);
• la şofer, leziuni ale toracelui anterior, prin lovire de volan.
Problematica ml- Mecanismul lezional
Căderi din vehicule în mers:
• leziuni atipice, difuz localizate.

ATENŢIE! – pot exista afecţiuni patologice (infarct


miocardic acut, accidente vasculare cerebrale) ce pot
preceda sau succede accidentul rutier
Accidente motocicletă/bicicletă
Accidente motocicletă/bicicletă
Accidente motocicletă/bicicletă
Accidente de tren
• de gravitate mare
• Dpdv juridic – frecv. accidentala, suicid, omucideri - rar
• Unice sau multiple – catastrofe feroviare
• Clasificare :
- lovirea victimei de tren
- calcarea cu rotile de tren
- proiectarea din tren in miscare
- comprimarea intre vagoane
- trauma in salonul vagonului
- trauma combinata
LOVIREA
• Lovirea de tren – leziuni de gravitate mare

- Leziuni prin aruncator ( tapshaev , 1966)- lovirea de locomotiva


- Marginea inf. a aruncatorului- fracturi deschise, eschiloase oase
gamba
- Scarita – excoriatii si plagi pe fese, abdomen, fr. Oase bazin

- Lovire simpla – rar


- Lovire – calcare
- Lovire cu agatarea victimei
Calcarea
• Comprimarea si strivirea tesuturilor:
1. Banda de comprimare si excoriatie cu 2 caracteristici:
- banda de imprimare a rotii – 12-15 com
- banda de rulare a sinei 7-7,5 cm
- Localizare: marginea de sectionare, 2 linii drepte si paralele delimitate de piele intacta,

2. Banda de stergere
- pe marginea benzii de comprimare
- Latime 2-15 cm, margini neregulate, excoriatii sub forma de arcuri
Calcarea
3. Piscatura primara:
- Excoriatie la inceputul benzii de comprimare
- Lungime 12-15 cm, latime 2-5 cm, forma litera T
- Interactiune aprima cu corpul victimei – pozitia victimei

4. Defectul cuneiform:
- Distructie masiva prin actiunea rotilor

5. Lambouri unghiulare de piele:


- pe suprafata corpului expusa rotii
- Aspect in dinti de fierastrau
- Rol: loclul actiunii rotii, directia de miscare, partea de corp intre sine in momentul calcarii
Proiectarea din tren
- Plagi contuze, fracturi eschiloase, leziuni de gravitate mare

Comprimarea intre vagoane


- exc, echimoze, cu aspect de marca traumatica, leziuni interne grave

Traumatism in compartimentul trenului


- mec; lovire de obiecte din interior
- Depinde de poz,. Victimei, viteza, etc
Probleme medico-legale

• Diagnostic de trauma de tren


• Caracterul vital al leziunilor
• Prezenta semne de lupta, asfixie mecanica,
• Alte cauze de moarte
Accidente de tren
Accidente de tren
Accidente aviatice
• Leziuni – membri echipajului, pasageri, alte persoane.
• Cercetarea la fata locului:
- Locul impactului
- Cercetarea terenului aferent
- Cercetarea aeronavei
- Cercetarea osemintelor
• Schema generala a locului accidentului

- Cadavre -
- Fragmente de cadavre
- Produse de origine biologica
Accidente aviatice
• Aprecierea nr. Minim al victimelor

• Recoltarea de probe - singe, par, urme papilare

• Transportarea cadavrelor- masuri speciale


Accidente aviatice
• Examinarea echipajului
- Identificarea osemintelor
- Cauza si momentul instalarii decesului
- Vitalitatea
- mecanismul lezional
- Evaluarea atitudinii si actiunii functionale a membrilor echipajului
- Patologii preexistente
- Evaluarea biochimica a starii emotionale
- -Evaluarea actiunii fac. externi ( decomprimare, fulgeratie)
Accidente aviatice
• Identificarea cadavrelor:
- Prin imbracaminte
- semne particulare
- Date antropometrice
- Odontostomatologie
- Serologie
- Patologie preexistenta

Intereseaza: identificarea pilot, copilot, starea imbracamintii, caracterul si


localizarea lez. mecanice ( vitale, postmortem), semne de actiune termica,
imbibarea hainelor cu combustibil, singe, etc
Accidente aviatice
• Tabel :
- Felul traumatismului
- Consemnarea mecanismelor identice sau diferite
- Intensitatea revarsatelor sangvine
- Localizarea leziunilor
- Prezenta de particule externe pe cadavru
- Localizarea urmelor cu aspect de amprenta
- Semne de moarte rapida
- Actiunea CO
Accidente aviatice
Accidente aviatice
Accidente aviatice
Accidente aviatice
Accidente acvatice
Felul morţii
• moartea - totdeauna violentă;
• uneori, putem vorbi de o moarte violentă secundară, (
leziunile produse nu ar fi fost mortale la o persoană
indemnă, dar pe fondul unei afecţiuni preexistente a
victimei ele au produs decesul);
• călcare după moarte - lipsa reacţiilor vitale de călcare
tranşează diagnosticul.
Cauza morţii
poate fi:
• imediată – prin traumatisme grave - interesează organe vitale;
• mediată – prin leziuni primare sau secundare (ex: complicaţii
septice, etc.);
• tardivă – la distanţă

Frecvent:
• traumatisme cranio-cerebrale;
• hemoragii interne prin rupturi de organe sau vase mari.
Cauza morţii
• Alte cauze:
• asfixie cu oxid de carbon prin obstruarea ţevii de eşapament;
• înec prin căderea vehiculului în apă;
• asfixie mecanică prin comprimare sub vehiculul răsturnat;
• carbonizare, când vehiculul ia foc;
• moarte subită la volan, cu pierderea controlului vehiculului
Aspecte ml
Data producerii leziunilor
• culoarea echimozelor;infiltratele hemoragice;formarea
crustei pe excoriaţii;gradul de consolidare a fracturilor

Data morţii- funcţie de:


• lividităţile cadaverice;rigiditatea cadaverică;răcirea
cadavrului;pergamentări, opacifierea corneei;putrefacţie.
Gravitatea leziunilor
La ocupanţii vehiculului- gravitatea provine din leziunile axiale
ale corpului:
• cap - traumatisme cranio-cerebrale;
• rahisul cervical - hiperflexie-hiperextensie;
• mediastin - pneumotorax, rupturi de vase mari;
• şoferul – leziuni toracice grave prin lovirea de volan;
• ocupantul din dreapta – leziuni cranio-cerebrale prin lovire de
parbriz, rama parbrizului sau proiectare în exterior;
• ocupanţii din spate – leziuni cranio-cerebrale prin ejectarea din
vehicul.
Gravitatea leziunilor
La pietoni:
• traumatisme cranio-cerebrale grave prin basculare pe
vehicul;
• lovire de obiecte din mediu prin proiectarea în decor;
• călcare pe şosea
• tirirea victimei pe suprafete mari
Diferenţierea leziunilor vitale de cele
postmortem
• simularea unor crime prin aşezarea cadavrului pe şosea;
• succesiunea de impacte cu mai multe vehicule
Seconstată:
• prezenţa sau absenţa infiltratelor sangvine la nivelul
plăgilor sau excoriaţiilor (cel mai vizibil);
• în accidentele de tren, reacţii vitale mai ales în zonele de
prim impact; în celelalte zone, şi uneori în totalitatea
cadavrului, reacţiile vitale pot lipsi datorită pierderilor
rapide de sânge.
Legătura de cauzalitate între accident şi
deces
• directă – când leziunile, grave, au dus sigur şi
necondiţionat la deces;
• indirectă – când între accident şi deces se interpun cauze
interne (afecţiuni preexistente ale victimei, traumatisme
anterioare) sau externe (asistenţă medicală deficitară);
• inexistentă – când victima era decedată anterior
accidentului rutier.
Identificarea victimei

• mai ales în accidente de tren sau avion, când leziunile


distructive sunt importante;
• se face prin:
• portretul vorbit;
• identificare dactiloscopică;
• identificare odontologică;
• identificare genetică.
Identificarea vehiculului
• se face prin:
• corelarea deformărilor vehiculului cu leziunile victimei;
• urme biologice pe vehicul;
• date de anchetă;
• fragmente lăsate la locul accidentului (far spart, vopsea).

ATENŢIE! – uneori este necesară stabilirea persoanei ce a


condus vehiculul. Leziunile toracice sunt specifice
şoferului!
Relaţia victimă-vehicul
• este importantă în stabilirea culpei fiecăruia şi se obţine
prin coroborarea tuturor datelor ce rezultă din anchetă,
autopsie, probe biologice, expertize tehnice, etc.
Examinarea autorului accidentului
Expertiza psihiatrică:
• evaluarea unor afecţiuni psihice antecedente sau
survenite pe parcurs, incompatibile cu conducerea unui
vehicul.

Evaluarea stării de sănătate:


• afecţiuni organice incompatibile cu conducerea unui
vehicul.
Dozarea alcoolemiei
• examenului clinic:data şi ora accidentului;data şi ora consumului de
alcool;felul şi cantitatea de alcool ingerat;greutatea corporală;
• culoarea feţei, pulsul, temperatura corporală;mirosul aerului
expirat;reacţia pupilară;semnele ataxiei (Romberg, păstrarea
echilibrului la întoarcerea bruscă din mers, ridicarea unor obiecte
mici, proba indexului);comportarea, vorbirea, orientarea temporo-
spaţială;atenţia, memoria;
• recoltarea probei de sânge-seringă de unică folosinţă;
• data, ora şi cantitatea recoltată;
• dezinfectare cu ser fiziologic (NU cu alcool!);
• cantitatea minimă = 5 cmc sânge;
• sub 30 mg% = scăderea capacităţii executării de mişcări complexe (ex: conducerea
maşinii);
• 30 – 50 mg% = deteriorarea absolută a capacităţii de a conduce autoturismul;
• 50 – 100 mg% = apar semne obiective: logoree, pierdere progresivă a inhibiţiilor,
voce puternică, perturbări senzoriale;
• 100 – 150 mg% = vorbire incoerentă, instabilitate motorie, posibil greţuri;
• 150 – 200 mg% = beţie evidentă, greţuri, prostraţie;
• 200 – 300 mg% = stupor, vomă, posibil comă;
• 300 – 350 mg% = stupor sau comă, pericol de aspirare a secreţiilor prin vomă;
• peste 350 mg% = deces prin paralizia centrilor respiratori.
Cercetarea la fata locului
• Probleme ml
- Este sau nu un accident rutier?
- Victima a fost mutata in alt loc?
- Informatii despre vehiculul implicat
- Fotografiere de ansambru si de detaliu
- Descrierea amanuntita a pozitiei victimei
- Descrierea leziunilor de lovire- poz. victima-vehicul
Cercetarea la fata locului
• poziţia victimei pe şosea;eventuale urme de frânare sau fragmente de
parbriz, far sau vopsea;dâre de sânge pe o distanţă mai mare
presupun agresarea victimei în alt loc, urmată de deplasarea acesteia;
• urme de ulei sau benzină pe hainele victimei;urme de târâre pe haine
şi corp, rupturi ale hainelor, aspect şifonat al acestora;

• Examinarea proeminenţelor din apropierea locului unde a fost găsită


victima (poduri, gropi, şanţuri, pietre, garduri)- leziunile acesteia
prin căderi repetate.
Identif. vehiculului- autoturism
• lipsesc leziunile la nivelul gambelor prin lovirea de bara vehiculului;
• în lovirile de autoturisme, corpul este acroşat şi rostogolit pe sub vehicul;
• leziunile sunt situate pe toate planurile prin rostogolire, sub formă de excoriaţii,
echimoze, plăgi, fracturi ale extremităţilor;
• leziunile de gravitate sunt situate pe unul sau două nivele, pe traiectul de trecere al
roţilor peste corp. Leziunile produse determină afectarea organelor interne, dar
această afectare nu este importantă, nedeterminând distrugeri tisulare masive sau
deformări prin strivire (autoturismul are greutate mică);
• urme de sânge, fire de păr, haine pe partea inferioară a vehiculului;
• distrugerea părţii anterioare a vehiculului, în partea inferioară şi sub bara de
protecţie, fără distrugerea farurilor, radiatorului sau capotei.
Identif. vehiculului- vehicul mare
• cel mai frecvent, călcare cu trecerea roţilor peste victimă, fără
rostogolirea acesteia;
• distrugeri tisulare masive sau deformări ale corpului prin strivire,
pe traseul de trecere al roţilor;
• pe restul corpului, tegumentele au aspect curat, fără multitudinea
de leziuni prin rostogolire întâlnite în călcările de către
autoturisme;
• frecvent, lipsa urmelor biologice pe partea inferioară a vehiculului;
• deformări minime sau inexistente datorită înălţimii vehiculului şi
durităţii caroseriei.