Sunteți pe pagina 1din 25

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT


SPECIALIZAREA KINETOTERAPIA ÎN
TRAUMAOLOGIA SPORTIVĂ

PREVENIREA CANCERULUI LA SÂN


PRIN EXERCIȚII ÎN APĂ ȘI ÎNOT
Coordonator :
Conf. univ. dr. Popescu Veronica
Student:
Vîrlan Ana-Maria
ELEMENTE DE ANATOMIE
CANCERUL DE SÂN
Definiție: Cancerul la sân este o tumoră ce se localizează la nivelul glandei mamare.

Cauze:
Cauza exactă este încă necunoscută. În schimb, factorii care pot mari riscul pentru ca o
femeie sa fie diagnosticată cu cancer mamar sunt:
vârsta înaintată;
menstruație precoce;
femeile care nu au copii sau cele care au primul copil la o vârstă înaintată (peste 35 de
ani);
 consumul băuturilor alcoolice;
obezitatea sau prezența țesutului adipos la nivelul glandei mamare;
traumatismele minore și repetate la nivelul sânului;
menopauza la vârstă înaintată;
expunerea prelungită și repetată la soare;
prezența cancerului de sân la mamă sau la soră.
Clasificare:
carcinomul ductal care se dezvoltă la nivelul ductelor;
carcinomul lobulor, cel mai frecvent ce afectează ambi sănii;
carcinomul mamar inflamator, mai rar întâlnit.

Simptomatologie:
masă tumorală (umflătură) în axilă, sân sau în apropierea acestuia. Dacă este
nedureroasă, dură, cu margini neregulate, aderentă la țesuturile din jur, există o
mare probabilitate să fie carcinoasă;
modificarea mărimei sau formei sânului;
modificarea pielii de pe sân (cută sau pată);
scurgeri de secreție sau sânge la nivelul mamelonului (apar la strângerea acestuia);
modificarea mamelonului (retracția sau inversia);
cruste la nivelul mamelonului;
modificări de culoare (textura pielii de pe sân este de culoare mai închisă în jurul
mamelonului.
Diagnostic:
1. Diagnosticul pozitiv:
 se pune în urma anamnezei și a examenului clinic:
 inspecția necesită o bună lumină, cu pacientul în
ortostatism sau în poziție sezând, mai întâi cu brațele pe
solduri și apoi cu ele ridicate deasupra capului sau aduse la
ceafă;
palparea este cea mai impotantă în examenul clinic, se face
cu delicatețe cu palma întinsă și degetele reunite, explorând
sânul în întregime de la stern pana la marginea marelui
dorsal și de la claviculă la sanțul submamar.
2. Diagnosticul paraclinic:
 mamografia, ocupa primul loc ca importanța și este un examen indispensabil
pentru descoperirea unui cancer asimptomatic;
ecografia cu ultrasunet permite diferențierea maselor lichide de cele solide,
măsurarea certa a dimensiunilor tumorii și poate da date exacte despre
caracterul ei. Asocierea ecografiei cu Doppler poate constitui chiar o metodă de
depistare a cancerului mamar;
 biopsia este o metodă de examinare prin care se prelevează celule sau fragmente
de tesut de la nivelul tumori pentru a fi examinate la microscop, cu scopul de a
depista modificările datorate cancerului;
 examen citologic din scurgerile mamelonare (cu valoare diagnostică mai mică).
3. Diagnosticul diferențial al cancerului glandei mamare trebuie făcut cu
afecțiuni care pot să prezinte unul sau mai multe semne întalnite și în
cancer:
 afecțiuni inflamatorii acute: abcesul mamar și mastita acută. Ele se
caracterizează prin durere locală, febră și leucocitază, elemente care nu se
întalnesc în formele de mastită carcinomatoasă.
Totusi atragem atenția ca în aceste situații mai bine să se practice puncție
aspirativă cu examen citologic înainte de a se face incizia deoarece se pot
întâlni cancere mamare dezvoltate într-un chist infectat.
 afecțiuni inflamatorii cronice. Tuberculoza mamară și sifilisul mamar
sunt localizări foarte rare ale acestor boli, dar ele trebuie cunoscute
datorită incidentei în creștere. Mastita cu plasmocite este o forma
particulară care se traduce printr-o indurație la nilul sânului fără febră
sau rareori subfebrilitate.

4. Diagnosticul de certitudine se pune numai prin examen histopatologic.


Evoluție:
Stadiul I
- tumora mamară este mai mică sau egală cu 2 cm, fără pierderea ganglionilor axilari și fără diseminare la
distanță.
Stadiu II
- tumora poate fi mai mare - 5 cm. Ganglionii pot fi palpabili, mobili sau fixi și de asemenea fără a se
răspândi în corp.
Stadiul III
- tumorile depăsesc 5 cm . Uneori se observa o rana la nivelul pielii, o ulcerație. Tumora s-a răspândit la
nivelul ganglionilor limfatici axiali care sunt fixate fără diseminare la distanță.
Stadiul IV
- s-a răspandit la alte organe din corp și pot fi prezente metastaze osoase, pulmonare, hepatice sau la nivelul
creierului.
PROFILAXIA CANCERULUI MAMAR

Cancerul la sân poate fi prevenit cu atât mai mult cu cât,


statisticile spun că 1 din 8 femei va face la un moment dat
în viață cancer mamar. Există lucruri pe care toate femeile le
pot face și care ar putea reduce riscul de apariție a bolii și mai
mult, ar putea ajuta la creșterea șanselor ca, atunci când totuși
cancerul apare, să fie găsit într-un stadiu incipient, tratabil sau
chiar prevenirea acestuia.
Greutatea corporală – femeile supraponderale prezintă un risc mai
mare de dezvoltare a cancerului la sân, în special la menopauză. În
acest context, un stil de viață activ și o dietă echilibrată vă ajută să vă
mențineți o greutate optimă pe parcursul vieții.
Dieta – când spunem dietă nu ne referim la cură de slabire. Dieta
reprezintă un stil de viață alimentar pe care fiecare persoană și-l
atribuie. Astfel, fiecare femeie trebuie să aibă o dietă bazată în special
pe fructe, legume și proteine de calitate din pește. În plus, specialiștii
Anadolu recomandă o dietă săracă în dulciuri rafinate și grăsimi.
Alcoolul – consumul excesiv de alcool este un factor de risc important
pentru dezvoltarea cancerului mamar.
Sedentarismul – lipsa activității fizice regulate duce la creșterea
riscului de dezvoltare a cancerului la sân. Sfatul specialiștilor este să
facem sport de cel puțin două ori pe săptămână.
Specialiștii Centrului Medical Anadolu spun că vizitele regulate la medic
(o dată sau de două ori pe an) și auto-examinarea lunară reprezintă unele
dintre cele mai bune rutine de prevenție a cancerului la sân.
PALPAREA SÂNULUI
Palparea se poate efectua în două moduri: în decubil dorsal
sau în ortostatism, în fața oglinzi. Se folosesc pentru palpare
buricele celor 3 degete mijlocii (nu vârfurile degetelor) ale
mâinii opuse sânului.
La duș
Ridică brațul stâng; cu degetele mâinii drepte,
palpează ușor sânul stăng, centimetru cu
centimetru, pentru a depista un eventual nodul sau
orice modificare în țesutul mamar.
Repetă manevra, cu mâna stângă pe sânul drept.
 
În fata oglinzii
Cu brațele în șold, apoi cu ele ridicate
deasupra capului, privește cu mare atenție
sânii, pentru a observa dacă există
modificări de mărime, formă, contur sau
textura pielii fiecărui sân.

Culcată
Pune sub umărul drept un prosop sau o
pernuță și ține brațul drept sub cap.
Palpează sânul drept cu mâna stângă.
 
Cu degetele întinse
Apasă ușor, cu o mișcare circulară (ca o spirală
care se deplasează pe conturul sânului); începe
de pe circumferința și apropie- te de sfârc,
descriind cercuri concentrice.
Repetă aceeași mișcare la sânul stâng.

Cu brațul rezemat
Pe o suprafața solidă, execută aceeași mișcare
circulară pentru a examina zona axilelor - și aici
este tot țesut mamar.
LEGATURA DINTRE ACTIVITATEA FIZICĂ
REGULATĂ ȘI PREVENIREA CANCERULUI DE SÂN

De-a lungul timpului a existat o preocupare comună și constantă a oamenilor de


știință pentru a afla care este legătura între activitatea fizică regulată, ca factor
de prevenție în apariția cancerului de sân și, în egală măsură, pentru a
determina cum influențează obezitatea și prezența țesutului adipos apariția și
dezvoltarea celulelor canceroase. Rezultatele indică faptul că femeile care sunt
active din punct de vedere fizic prezintă un risc mai scăzut privind apariția
cancerului de sân.
Astfel, femeile care efectuează zilnic între 30 de minute și 60 de minute de
exerciții fizice cu intensitate moderată și crescută, diminuează cu 12% riscul de a
dezvolta, la un moment dat în viață, cancer de sân. Conform oamenilor de
știință, acest lucru se datorează faptului că activitatea fizică la femei scade
nivelul de hormoni din organism, îmbunătățește activitatea sistemului imunitar
și ajută la menținerea unei greutăți corporale normale, adaptată vârstei și
înălțimii acestora.
Care este legătura dintre nivelul de hormoni din
organism și apariția cancerului de sân?
Hormonii joacă rolul unor mesageri chimici care sunt transportați în corpul nostru
prin sânge. Aceștia controlează celulele și funcționarea întregului organism. Cei
mai importanți hormoni din sistemul unei femei sunt estrogenii și insulina.

Activitatea fizică regulată poate modifica nivelul acestor hormoni, reducând astfel
riscul de apariție a diverselor tipuri de cancer. Pentru a înțelege mai bine, trebuie să
știți că estrogenul este unul dintre hormonii considerați că alimentează cele mai
multe tipuri de cancer de sân. Menținerea unui nivel normal al acestui hormon,
prin sport, reduce riscul de a dezvolta această formă de cancer. De asemenea,
insulina are un rol foarte important în gestionarea energiei rezultate din procesul
de alimentație. Dacă nivelul de insulină crește, acest lucru poate avea repercursiuni
grave asupra întregului organism, mergând până la multiplicări necontrolate ale
celulelor. Așadar, activitatea fizică regulată are un rol extrem de important în
menținerea unui nivel optim al hormonilor în organism, care contribuie la
prevenirea cancerului de sân.
PROPRIETĂȚILE APEI ȘI REACȚIILE
ORGANISMULUI
Mecanismul terapeutic al exercițiilor in apă au la bază patru proprietăți ale acestui lichid:

Flotabilitatea – un corp scufundat în apă este împins cu o forță de sens contrar gravitației; greutatea pe
care corpul o pierde în acest proces este egală cu cea a volumului de apă disclocat, astfel încât presiunea și
stresul aplicate în mod normal asupra mușchilor și țesuturilor scade semnificativ;

Presiunea hidrostatică – aceasta este forța cu care apa acționează asupra unui corp scufundat; ea
reduce tendința sângelui de a se deplasa către extremitățile inferioare ale corpului, îmbunătățind eficiența
circulației venoase – de aici și reducerea umflării extremităților și stabilizarea articulațiilor cu probleme;

Căldura specifică – este energia necesară creșterii temperaturii unei substanțe cu un grad celsius; în
cazul apei pierderea de căldură este de 25 de ori mai mare decât cea din aer, iar efectuarea de exerciții
fizice în apă mai caldă (aproximativ 33 grade celsius) duce la o temperatură crescută a corpului; în funcție
de condiția fizică a pacientilor și de intensitatea antrenamentului prescris, se va stabili și o anumită
teperatură a apei;

Vâscozitatea – este rezistența la frecare a unui corp care se mișcă într-un fluid; vâscozitatea apei variază
în funcție de mișcările efectuate și de temperatură, astfel că, utilizând această proprietate, se poate lucra
pentru întărirea anumitor mușchi.
Reacțiile care se stârnesc în corp în momentul realizării
exercițiilor în apă sunt următoarele:
Stimularea sistemului imunitar;
Revigorarea circulației sanguine;
Reducerea sensibilității la durere;
Îmbunătățirea digestiei;
Reducerea stresului.
PROGRAM DE EXERCIȚII ÎN APĂ PENTRU
PREVENIREA CANCERULUI DE SÂN
Variante de mers, pe lungimea bazinului: pe vârfuri, pe călcâie, rulat, adăugat, cu
palmele pe şold înainte, înapoi.

Poziţia iniţială: stând depărtat, palmele pe sold;


Mişcarea:
T1 – T2: răsucirea trunchiului spre dreapta;
T3 – T4: răsucirea trunchiului spre stânga.
(Se repetă de 4 ori a cate 3 serii)
 
Poziţia iniţială: stând apropiat, cu braţele întinse lateral;
Mişcarea:
T1 –T2: arcuirea trunchiului şi braţelor lateral stanga;
T3 –T4: arcuirea trunchiului şi braţelor lateral stanga;
T5– T8: ridicarea genunchiului alternativ la piept.
(Se repetă de 4 ori a cate 3 serii)
Poziţia iniţială: Stând depărtat, cu trunchiul scufundat în apă până la nivelul bărbiei, membrele
superioare sunt în flexie de 90 de grade şi se ţine în mână o baghetă de spumă;
Mişcarea:
T1-T4: Se realizează abducţia membrului superior drept şi adducţia membrului superior stâng
urmând să se realizeze aceiaşi mişcare în partea opusă.
(Se repetă de 4 ori a cate 4 serii)
 
Poziţia iniţială: Stând depărtat, cu trunchiul scufundat în apă până la nivelul bărbiei, membrele
superioare sunt în flexie de 90 de grade şi se ţine în mâini o plută în poziţie verticală;
Mişcarea:
T1-T4: se realizează mişcarea de flexie a coatelor şi se aduce pluta la piept după care se extind din
nou coatele.
Exerciţii de respiraţie.
(Se repetă de 2 ori a cate 4 serii)
 
Poziţia iniţială: stând apropiat
Mişcarea:
– rotarea amplă a umerilor din înainte spre înapoi, simultan şi alternativ cu joc de gleznă. (10s)
– rotarea amplă a umerilor din înapoi spre înainte, simultan şi alternativ cu joc de gleznă.(10s)
Exerciţii de respiraţie.
(Se repetă de 3 ori)
Poziţia iniţială: stând
Mişcarea:
– mers prin apă cu trunchiul aplecat înainte;
– se execută cu braţele mişcarea de bras.
Pe o lungime de 10 m dus-întors de 3 ori.
 
Poziţia iniţială: stând cu spatele la bară, picioarele apropiate;
Mişcarea:
– bara este prinsă având palmele oblic lateral, trunchiul se împinge înainte în extensie;
– palmele alunecă pe bară apropiind, treptat, braţele întinse de corp și se menține;
Exerciţii de respiraţie.
(Se repetă de 2 ori a cate 3 serii)
 
Poziţia iniţială: stând depărtat, cu braţele lateral;
Mişcarea:
T1 –T4: răsucirea trunchiului lateral, braţul opus este târât prin apă atingând celălalt braţ
la punctul maxim al răsucirii;
T 5 – T8: execuţie în partea opusă, poziţia trunchiului menţinându-se corect în apă.
Exerciţii de respiraţie .
(Se repetă de 2 ori a cate 4 serii)
Poziţia iniţială: stând depărtat, cu braţele lateral;
Mişcarea:
T 1 – T2: îndoirea laterală a trunchiului odată cu ducerea unui braţ întins deasupra capului,
atingând cu palma celălalt braţ;
T3 – T4: se schimbă sensul de îndoire laterală a trunchiului, capul fiind menţinut între braţe.
Exerciţii de respiraţie.
(Se repeată de 4 ori a cate 4 serii)
 
Poziţia iniţială: stând departat și cu palmele sprijinite pe umeri;
Mişcarea:
– rotarea braţelor spre înapoi;
- rotarea braţelor spre înainte.
Se realizează timp de 10 secunde în fiecare direcție a cate 3 serii.
 
Poziţia iniţială: stând lateral, cu sprijinul mâinii pe sparge val;
Mişcarea:
T1–T2: ridicarea piciorului înainte la 90 de grade, cu uşoară înclinare a trunchiului spre picior;
T3–T4: acelaşi exerciţiu, cu răsucirea trunchiului (braț-picior opus).
Exerciţii de respiraţie.
(Se repetă de 2 ori a cate 4 serii dupa care se schimbă partea)
Poziţia iniţială: stând cu faţa la bară, palmele se sprijină pe aceasta;
Mişcarea:
– gruparea genunchilor la piept, vârfurile picioarelor atingând peretele, trunchiul grupat,
privirea în jos; – revenire.
Exerciţii de respiraţie.
(Se repetă de 4 ori a cate 3 serii)
 
Poziţia iniţială: decubit ventral (culcat cu faţa înainte spre apă), cu braţele întinse sprijinite pe
sparge val;
Mişcarea:
– execuţia bătăilor de picioare craul cu ridicarea trunchiului în extensie. (10s)
Exerciţii de respiraţie.
(Se realizează 3 serii)
 
Poziţia iniţială: decubit dorsal;
Mişcarea:
T1: plută pe spate cu sprijinul palmelor în sparge val, îndoirea genunchilor la piept;
T2: întinderea lor înainte în ritm lent, păstrând trunchiul în poziţie întinsă.
Exerciţii de respiraţie.
(Se repetă de 4 ori a cate 4 serii)
Poziţia iniţială: decubit dorsal, cu braţele întinse sprijinite de bară;
Mişcarea:
T1-T4: Abducția și adducția membrelor inferioare.
Exerciţii de respiraţie.
(Se repeată de 2 ori a cate 4 serii)
 
Mers cu trunchiul scufundat în apă, membrele superioare sunt flexate la un unghi de
90 de grade şi se realizează mişcarea de abducţie şi adducţie a acestora concomitent.
Acest exerciţiu se va realiza de 10 ori într-o serie.
 
Înot stilul craul doar brațe până la jumătatea bazinului cu o plută menținută între
coapse.
 
Înot stilul craul 25 de metri, ceea ce însumă la nivelul umărului următoarele mişcări :
flexie, extensie, rotaţie internă, rotaţie externă, adducţie şi abducţie.
 
Înot stilul bras 25 de metri, bazat mai mult pe abducţia, adducţia şi rotaţia internă a
membrelor superioare.
BIBLIOGRAFIE
Emil Alexander Eugen, Factori de prognostic şi predictivi în definirea strategiei terapeutice în cancerul
mamar, Bucureşt, 2007.
Beng Hartmunt, Breast cancer stemcells eradication by differentiation therapy. Volum 138, Bucureşti,
2009, p 623-p 625
Lazăr Gabriel, Ganglionul santinelă în cancerul de sân şi melanomul cutanat, Bucureşti, 2008.
Orbán Katalin Tímea, Lucrare de diploma, Particularităţi de îngrijire a bolnavului cu cancer mamar,
Cluj Napoca, 2014
Mureșan E. , Jeleascov C. , Mureșan D. (2006). Corectarea deficiențelor fizice mijloace utilizate în apă și
pe uscat, București: Editura Fundației România de maine, p 29-p 32, p 38- p 39, p 43- p 46, p 50- p 53, p
58- p 60
https://www.anadolumedicalcenter.ro/news/cum-prevenim-cancerul-la-san/
https://www.donna-medicalcenter.ro/blog/cancer-san-prevenire.html
https://canceruldesan.ro/pages/legatura-dintre-activitatea-fizica-si-prevenirea-cancerului
http://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/obesity/physical-activity-fact-sheet
http://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/causes-of-cancer/physical-activity-and-cancer/physic
al-activity-facts-and-evidence
http://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/causes-of-cancer/physical-activity-and-cancer/how-p
hysical-activity-prevents-cancer
http://www.cancer.org/cancer/news/features/get-moving-to-help-reduce-your-risk-of-breast-cancer
https://www.romedic.ro/hidroterapia-terapia-cu-apa-0C32877