Sunteți pe pagina 1din 23

Tipuri de reglementări ale migraţiei

de muncă şi conţinutul lor


1. Definiţia migraţiei şi
factorii de influenţă;
2. Fluxurile
internaţionale ale
migraţiei;
3. Centrele de atragere a
migraţiei de muncă;
4. Tipuri de
reglementări;
5. Efectele migraţiei.
Migraţia internaţională a forţei
de muncă
Factorii de influenţă ai migraţiei
de muncă
• Intensificarea internaţionalizării vieţii
economice;
• Dezvoltarea inegală a economiilor naţionale;
• Tendinţele accentuate de liberalizare în
mişcarea factorilor de producţie;
• Procesele integraţioniste din economia
mondială;
• Fazele ciclului economic;
• Lărgirea sistemului economic internaţional;
• Îmbunătăţirea sistemului de transport
mondial;
• Relaţiile sociale;
• Factorul demografic;
• Ocuparea parţială a forţei de muncă .
Fluxuri internaţionale ale
migraţiei (după OMM)
Fluxurile migraţiei

Migraţii definitive

Muncitorii pe contract

Profesioniştii de tranzit

Migranţii ilegali

Migranţii forţaţi
Centre de atragere a
migraţiei de muncă
• Europa Occidentală • Orientul Apropiat şi Mijlociu
Baza juridică a migraţiei forţei de
muncă
• Declaraţia Generală
despre Drepturile Omului;
• Pactul internaţional asupra dreptului civil şi
politic;
• Actul final al Hotărîrii asupra Securităţii
Umane şi Cooperare în Europa;
• Convenţia ONU pentru drepturile muncitorilor
migranţi şi familiilor lor;
• Organizaţia Mondială a Muncii.
Criteriile de reglementare
a migraţiei
A. Calificarea:
• Muncitori
necalificaţi;
• Specialişti
în ramurile
cu o dezvoltare rapidă;
• Reprezentanţii profesiilor rare;
• Specialiştii de calificare înaltă şi liber profesioniştii;
• Antreprenorii.
B. Caracteristicile personale:
• Vîrsta;
• Starea civilă;
• Starea de sănătate;
• Lipsa antecedentelor penale;
• Preferinţele politice.
C. Cota numerică
D. Limitări de ordin spaţial şi temporal:
• Proximitate geografică;
• Rudenie lingvistică;
• Rudenie culturală;
• Rudenie etnică;
E. Reglementarea economică:
• Prioritate investitorilor în statele recipiente;
• Impunerea impozitelor angajatorilor;
• Stabilirea impozitelor de angajare pentru
imigranţi.
Stimularea reemigrării :

• Credite şi donaţii băneşti;


• Dezvoltarea infrastructurilor;
• Crearea întreprinderilor;
• Pregătire profesională.
Efectele migraţiei
internaţionale
a forţei de muncă
Pentru statele recipiente Pentru statele donatoare

Pozitive
1. Stimularea concurenţei produselor 1. Transferurile băneşti în valută
naţionale ca rezultat al diminuării convertibilă în ţară
costurilor de producţie, prin utilizarea 2. Diminuarea presiunilor din partea
forţei de muncă mai ieftine resurselor de forţă de muncă în surplus şi
2. Efectul multiplicator (stimularea de a tensiunii sociale
către forţa de muncă străină a 3. Instruirea şi pregătirea profesională
producţiei şi a ocupării în ţara de gratuită a forţei de muncă proprii,
adopţie) cunoaşterea acesteea cu formele de
3. Economii ce ar fi trebuit să fie făcute organizare a muncii avansate
la instruirea şi pregătirea profesională 4. Primirea finanţărilor şi a ajutoarelor
a forţei de muncă (la importul forţei de din partea statelor recipiente şi a
muncă clificate) organizaţiilor internaţionale specializate
4. Menţinerea stabilităţii sociale prin pentru programele de dezvoltare social-
plata impozitelor economice, orientate către crearea
locurilor noi de muncă
Pentru statele recipiente Pentru statele donatoare

Negative
1. Creşterea tensiunilor pe piaţa forţei de 1. Pierderile economice ca rezultat al
muncă locală diminuării potenţialului uman şi în special
2. Intensificarea, ca consecinţă a creşterii al segmentului populaţiei în vârstă de
cererii pe piaţa forţei de muncă, tendinţa muncă
de scădere a costului forţei de muncă 2. Pierderile de pe urma instruirii şi
3. Provocarea conflictelor naţionale şi pregătirii profesionale a emigranţilor
etnice dintre populaţia locală şi 3. Riscul demografic exprimat prin
imigranţi, tensiuni sociale manifestate diminuarea potenţialului de reproducere a
prin discriminări şi aversiune faţă de populaţiei şi erodarea institutului familiei
imigranţi 4. Emigrarea ilegală lipseşte de orice drept
4. Creşterea ratei şomajului social, politic sau economic individul
Migraţia forţei de muncă din / în
Republica Moldova
Concluzii:
• Creşterea intensităţii
migraţiei internaţionale
la etapa contemporană a
determinat statele lumii
să recurgă la reglementarea
ei şi la o mai bună gestionare a acestea.
• Selectarea migranţilor de către statele recipiente este
rigidă şi poartă, în multe privinţe, un caracter
discriminatoriu.
• Monitorizarea procesului migraţional pentru o cât mai
bună gestionare a acestuia devine o necesitate pentru
toate statele, indiferent de statutul pe care îl au în cadrul
fluxurilor migraţionale. Principalele consecinţe ale
migraţiei, din punctul de vedere al interesului pe care-l
urmărim, sunt asupra pieţei forţei de muncă, asupra
situaţiei demografice, asupra situaţiei economice.
Bibliografie:
• “Economie Mondială” (Coordonatori: Chistruga Boris,
Postica Constantin) : Capitolul 14 “Migraţia internaţională a
forţei de muncă” - M.Hachi, conf.univ., dr.;

Webografie:
• http://www.statistica.md/public/files/publicatii_
electronice/migratia/Sinteza_MFM_2012.pdf

• http://www.store.ectap.ro/articole/484_ro.pdf
• https://ru.scribd.com/doc/8042281/Migratia-F
ortei-de-Munca
• http://www.statistica.md/public/files/Aplicatii/M
igratia/ro/MoldovaMigrationGraph-Ro.html
Vă mulţumesc pentru atenţie !

• A elaborat: Jardan Tatiana (BA-144)


• Coordonator ştiinţific: Hachi Mihai
(conf.univ., dr.;)