Metodele de determinare a

pregatiri copilului pentru

scoala
 Introducere
 Existenta practica pedagogica de admitere
a copiilor in clasa 1 s-a format spontan,
nefiind reglementata nici pina astazi, si se
efectuiaza in diferete scoli in mod diferit.
De obicei inscrierea in clasa 1 o fac
invatatorii,care la anul viitor vor preda in
aceste clase.
 Principiile
-Este conditionarea social-istoric a
pregatirii pentru scoala.
-Complexitatea maturitatii scolare si
evidenta ei.
Pentru un diagnostic multiplu si exhaustiv
e nevoie de mijloace diferite de masurare.
Maturitatea scolara presupune in primul
rind un anumit nivel de dezvoltare
biologica a organismului. E necesara,
 ****
dezvoltarea suficienta la copil a functiilor,
ce asigura activitatea de invatatura.
’’Copii necopti’’,dupa parerea pedagogilor,
nu sint independenti ,sint sfiosi ,inhibati,nu
pot intelege sarcinile prezentate. La ei e
scazuta capacitatea de munca, abilitatile
motorii,- sint prezentate defecte de
vorbire.
 ****
 Mijlocul principal de determinare a
nivelului de pregatire a copilului pentru
scoala este examinarea functiilor
intelectuale ale copiilor,a nivelului de
cunostinte si abilitati. Anume pregatirea
intelectuala corespunde nemijlocit
cerintelor programului scolar.
 Pentru pregatirea copilului de
scoala:
Cu principiile scolarizarii este pregatit un
program examenarii diagnostice a copiilor:
-Discutia cu parintii(A.L.Venger).
-Chestionarul pentru parinti.
-Discutia cu copilul(Gudkina N.S.).
-Metodica Kern-iyrasek.
-Metodica ’’casuta’’.
-Metodica ’’dictare grafica’’(D.B.Elkonin).
 ***
-Testul Bender.
-Metodica ’’Invatarea a 10 cuvinte’’.
-Metodica ’’casa,copac,omulet’’.
-Metodica ’’cuburile Kohs’’.
-Testul GV-Iyrasek.
 Discutia cu parintii
Intrebarile chestionarului si a conversatiei
sint alcatuite de A.L.Vengher.
1.A fregventat copilul gradinita?
Merge cu placere la gradinita?
2.Care e componenta familiei? Cine se
ocupa in general de educatie copilului?
3.Care metode de educatie, de stimulare si
de pedeapsa sint aplicate in familie si cum
copilul reactioneaza la aceste metode?
 ****
4.Care jocuri prefera copilul: de masa sau
active, individuale sau in comun, cu
participarea altor copii (maturi)?
5.Cit e de independent copilul,poate sa se
distreze singur sau cere incontinuu atentia
parintilor.Care sint obligatiunile lui in casa?
 ****
6.Are sau nu copilul prieteni,primeste oaspeti,manifesta
initiativa in comunicare sau asteapta initiativa
altora ,eschiveaza de la conversatii?
7.Il primesc alti copii in joc cu placere sau deseori sint
conflicte?
8.Cum copilul se comporta cu embrii familiri,
contacteaza usor cu maturi necunoscuti?
 ****
9.Are copilul dornta de a veni la scoala,cere
sa-I cumpere uniforma, ghiozdan, caiete si
creioane,roaga sa-I arate literele si cifrele?
10.Cum e pregatit copilul de scoala:
cunoaste literele, poate citi,a scrie, a
numara?
11.Povestiti despre copil totul ce consederati
important si caracteristic penru el?
 Discutia cu copilul (Gudkina N.S.)
1.Doresti sa pleci la scoala?
2.Doresti sa mai ramii pentru un an la
gradinita sau acasa?
3.Care ocupatie iti placeau cel mai mult la
gradinita? De ce?
4.Iti place cind cineva iti citeste carti?
5.Tu singur ceri ca cineva sa-ti citeasca vre-
o carte?
 ****
6.Care sint cartile tale preferate?
7.De ce doresti sa pleci la scoala?
8.Incerci sa indeplinesti pina la capat un
lucru ce nu-ti reuseste sau nu?
9.Iti place uniforma si atributele scolare?
10.Daca ti-ar permite sa porti unifomra
acasa si sa te folosesti de atributele
scolare, iar la scola nu ti-ar permite sa
pleci, te-ar aranja ? De ce ?
 ****
11.Daca noi acum ne vom juca de-a scola,
cine ai vrea sa fii: elev sau invatator ?
12.Daca ne vom juca de-a scoala, ce va fi
mai lung:lectia sau recreatia?
 Metodica ’’casuta’’
Aceasta metodica se foloseste pentru
determinarea nivelului de dezvoltare a
atentiei voluntare. Ea permite evocarea
posibilitatii copilului de a se orienta la
model,de a-l copia exact,ce presupune un
anumit nivel de dezvoltare a atentiei
voluntare, a perceptiei spatiale,a
coordonantiei senzomotorii si miscarilor
fine ale minii.
 ****
 Copilul primeste
sarcina de a copia un
tabluas unde e
prezentata o casuta
 ****
Calcularea rezultatelor se produce prin
sumarea punctelor,puse pentru greseli.
Greselele sint considerate:
a) un element incorect reproduc (1 punct). Daca
acest element e reprodus incorect in toate
detaliile desenului,de exemplu, liniile ce
formeaza partea stinga, nu pentru fircare linie in
parte. Dar si partea dreapta, si cea stinga a
garduceanului se apreciaza apartre. Asa,daca e
desenata corect doar o parte, se pune 1 punc,
daca ambele partinsint incorecte -2 puncte.
 ****
Numarul elementelor, incorect reproduse, nu
e considerat drept greseala,
b) inlocuirea unui element prin altul (1
punct)
c) lipsa unui element (1punct)
d) distanta intre linii in locurile, unde ele
trebuie unite (1 punct).
 ****
Interpretarea rezultatelor:
1.0p-nivel inalt de dezvoltare a atentiei
voluntare.
2.1-3p-nivel mediu de dezvoltare a atentiei
voluntare.
3.4p sau m.m-nivel mai jos de mediu.
 Concluzie
Anual scolile republicii noastre primesc mii
de copii,care de la inceput trece o
examinare diagnostica, si un proces de
asimilarea a cunostintelor si abilitatilor.
Psihologul,ce lucreaza nemijlocit in scoala,
trebuie sa caute diferite moduri pentru a
ajuta invatatorul in studierea viitorului elev.
 Concluzie:
O mare importanta in aprecierea maturitatii
scolare o are analiza particularitatilor
caracterologice a personalitatii,nivelul de
formare a perceptii sociale.
 Bibliografie
 Dubrovina T.N.- Determinarea nivelului de
pregatire a copiilor p/u scoala.
 Internet
 Terisciuc- Deter.nivelului de pregatire a
copiilor p/u scoala.
 C.Platon