Sunteți pe pagina 1din 12

“Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă

al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţională care este


statul naţional…”
Florin Constantiniu –“ O istorie sinceră a poporului român “
Începând din 1920, comemorarea eroilor căzuti în război - Ziua
Eroilor- se organiza în fiecare an, de Ziua Înălţării Domnului, la 40
de zile după Sfintele Paşti, în general în luna mai, "când floarea
este mai bogată", aşa cum preciza decretul din 4 mai 1920. Toate
actele normative ulterioare, până în anul 1948, au menţinut
prevederea sărbătoririi Zilei Eroilor în Ziua Înălţării Domnului şi au
acordat acestei zile statut de sărbătoatre naţională.
Legiferarea acestei comemorări a fost determinată atât de
tradiţia creştină, proprie poporului român, cât şi de prevederile
unor articole ale Tratatului de pace de la Versailles care, printre
altele, impuneau naţiunilor foste beligerante întreţinerea
mormintelor tuturor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor
respective.
Ziua Eroilor era sărbătorită atât pe teritoriul ţării, cât şi în
străinătate de autorităţile române, în mod demn, prin organizări de
Te-Deum-uri, procesiuni şi serbări cu un înalt caracter naţional şi
patriotic, la care participau toate instituţiile de stat şi particulare,
fără deosebire de religie sau etnie.
Programul festivităţilor era propus de societatea "Mormintele
eroilor căzuţi în război" - din 1927 denumită societatea "Cultul
Eroilor"- în colaborare cu autorităţile locale şi aprobat chiar de
Consiliul de Miniştri.
În anii dintre cele două războaie mondiale, pentru cinstirea celor
căzuţi şi comemorarea glorioaselor acte de eroism naţional, s-au
construit monumente şi plăci comemorative, în aproape toate
localităţile ţării, iar în Bucureşti s-a construit un edificiu
comemorativ al războiului de întregire naţională - MORMÂNTUL
OSTAŞULUI NECUNOSCUT - inaugurat în luna mai a anului 1923.
Manifestările dedicate Zilei Eroilor nu reprezentau numai
îndeplinirea unei îndatoriri de pietate şi recunoştinţă faţă de cei
căzuţi, ci şi de concentrare a acestor pilde în locuri de onoare, cu
valoare educativă pentru tânăra generaţie.
Monumentul Monumentul Monumentul Eroilor Monumentul
Vânătorilor eroilor din din Războiul de
din Războiul de Războiul de Întregire Independenţă Companiei VIII
Independenţă Naţională (Bustul Eroului Grigore
Dorobanţi
municipiul Slănic Ion) oraşul Azuga
Ploieşti com. Dumbrăveşti

Monumentul Monumentul Monumentul Monumentul


Eroilor Eroilor eroilor români Eroilor
din Războiul de din Primul şi cel din Al Doilea din Războiul de
Întregire de-al Doilea Război Mondial Independenţă
din 1916- Război
Înălţarea Domnului cunoscută în popor şi sub denumirea de Ispas, este o
mare sărbătoare creştină, care comemorează înălţarea la cer
a lui Iisus din Nazareth, la 40 de zile după Înviere. Este una dintre cele mai vechi
sărbători creştine, despre care amintesc Constituţiile Apostolice. Cea mai veche
menţiune despre această sărbătoare o găsim în opera lui Eusebiu din
Cezareea:”Despre sărbătoarea Paştilor”, compusă în anul 332, în care
menţionează că Înălţarea Domnului era sărbătorită pe atunci în Orient(sec. IV), în a
50-a zi după Paşti, odată cu Rusaliile .
Începând cu secolul al V-lea, sărbătoarea Înălţării lui Hristos s-a despărţit de
cea a
Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile).
În secolul al VI-lea, Sfântul Roman Melodul compune Condacul şi Icosul
sărbătorii, iar imnografii din secolele următoare (Sf. Ioan Damaschinul şi Sf. Iosif
Imnograful) compun canoanele din slujba Înălţării.
Slujba zilei se caracterizează prin legătura cu Învierea şi cu Pogorârii Sfântului
Duh
În ziua acestui praznic, creştinii se salută cu formula: "Hristos s-a înălţat“!
TROPARUL ÎNĂLTĂRII DOMNULUI LA CER

Înăltatu-Te-ai întru slavă,


Hristoase, Dumnezeul nostru,
bucurie făcând ucenicilor cu
făgăduinta Sfântului Duh,
încredintându-se ei prin
binecuvântare că Tu esti Fiul lui
Dumnezeu, Izbăvitorul lumii.
"Ţie, Domnului şi Împărat al cerului şi al pământului, ca unui biruitor al morţii îţi
aducem cântare de laudă, că după prealuminata Înviere din morţi cu slavă la ceruri Te-ai
înălţat şi cu Preacinstit Trupul Tău ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu,ca şi firea noastră cea
căzută să o înalţi împreună cu Tine şi să ne slobozeşti de patimi din veşnica moarte.
Noi, însă, prăznuind Dumnezeiasca Ta Înălţare, din sufIet, împreună cu ucenicii Tăi,
cântăm: “Iisuse, Cel ce Te-ai înălţat de la noi la cer, nu ne lăsa pe noi singuri!"
(Condacul 1, Acatistul Înălţării Domnului nostru Iisus Hristos)
Imnul Eroilor
Presarati pe-a lor morminte
Ale laurilor flori
Spre a fi mai dulce somnul
Fericitilor Eroi
Ridicati pe piramida nemuririi faima lor,
Scriti in cartile de aur
Cantecul nemuritor.
Pe copii la sanul vostru
Alintati-i cu-acest cant,
Povestindu-le cu fala
Al eroilor avant.
Dezveliti tot adevarul
Si le spuneti tuturor,
Cum murira fratii nostri
Pentru Neam si Tara lor.
de Iuliu Roşca Dormidont


Eroi au fost, eroi sunt încă
Şi-or fi în neamul românesc!
Căci rupţi sunt ca din tare
stâncă
Românii orişiunde cresc.
 
E viţa noastră făurită
De doi bărbaţi cu braţe tari
Şi cu voinţa oţelită,
Cu minţi deştepte, inimi mari.
 
Şi unu-i Decebal cel harnic
Iar celălalt Traian cel drept
Ei, pentru vatra lor amarnic
Au dat cu-atâţia duşmani
piept.
 
Şi din aşa părinţi de seamă
În veci s-or naşte luptători,
Ce pentru patria lor mamă
Vor sta ca vrednici următori,
 
Au fost eroi, şi-or să mai fie,
Ce-or frânge duşmanii cei răi,
Din coasta Daciei şi-a Romei
În veci s-or naşte pui de lei
de Ioan Neniţescu (1891)
REBUS
DEFINIŢII
A-B- Persoane care se disting prin vitejie
și prin curaj excepțional în războaie.

1.Fortificație mică, de formă poligonală,


înconjurată de șanțuri și folosită pentru
apărarea circulară.
2. Clădire sau ansamblu de clădiri și instalații
În care sunt cazate unitățile militare
3. Proiectile de artilerie.
4. Sinomin pentru soldaţi.
REBUS

R E D U T A

C A Z A R M A

O B U Z E

O S T A S I
Bibliografie:

ro.wikipedia
www.crestinortodox.ro