Vascularizatia si inervatia

globului ocular
 Structura orbitei şi conţinutul ei.
Orbitele prezinta 2 cavitati osoase, situate in
masivul facial, de forma unei piramide cu 4
laturi, ale carei baze sunt orientate anterior si
exterior, iar varful posterior si interior.
Ele protejeaza globii oculari. Volumul orbitei
=30cm2, iar profunzimea=50mm. Axele
orbitelor nu sunt paralele, deoarece, daca le-am
prelungi, ele s-ar intalni la nivelul marginei
superioare a seii turcesti. Orbita este formata
dintrun varf, o baza si 4 pereti, constituiti din
oasele craniului si ale masivului facial. Toti
peretii orbitei sunt captusiti cu un periost subtire
si usor decolabil.
Peretele superior al orbitei este format din 2 oase- frontal si
aripa mica a sfenoidului- si prezinta un mic sant, prin care trec
nervul, artera si vena orbitara superioara. Prin acest perete
osos orbita intra in raport cu sinusul frontal.
La acest nivel exista unul din punctele dureroase ale nevralgiei
trigeminale.
Peretele inferior este
alcatuit din partea
superioara a maxilarului si
apofizele orbitare ale
oaselor molar si palatin.
Prin acest perete osos
orbita intra in raport cu
sinusul maxilar. Pe
peretele inferior in mijloc,
la 15 mm de marginea sa
inferioara, se afla gaura
suborbitara, prin care trec
nervul si venele
suborbitare care se
prelungeste printr-un
canal osos.
Aici este situat unul din
punctele dureroase ale
nevralgiei faciale.
Peretele exterior este
format din osul frontal, o
parte din fata orbitara a
aripei mari a sfenoidului si
fata orbitara a procesului
zigomatic.
Peretele interior este
alcatuitdintro apofiza a
maxilarului superior, osul
lacrimal, osul plan al
etmoidului si corpul
sfenoidului. Prin acest
perete orbita vine in raport
cu celulele etmoidale si
sunusul sfenoidal. Intr-o
mica scorbura de pe acest
perete se afla fosa sacului
Vascularizatia orbitei si globului ocular
Singele arterial
este furnizat de:
•Artera carotida
interna
•Artera carotida
externa
•_Circuitul
arterial al
pleoapelor si
conjunctivei
este asigurat
atit de artera
carotida interna
cit si de artera
carotida
externa!!!
Artera carotida interna
Artera oftalmica-
prima ramura
intracraniana a arterei
carotide interne iese
din sinusul cavernos
prin orificiul optic
inferior si lateral de
nervul optic, apoi in
partea sa mediala
trece peste el si se
termina divizindu-se
in ramura dorsoazala
si supratrohleara.
Ramurile arterei
oftalmice
-artera centarala a retinei
-artera supraorbitara
-artere ciliare posterioare:
 -- artere ciliare posterioare lungi (2)
 -- artere ciliare posterioare scurte (10-20)
-artere musculare
 --artere ciliare anterioare(7)
-artera lacrimala
 --se termina printr-o ramura zigomatica

Artere etmoidale anterioare

si posterioare
Artere palpebrale inferioare
si superioare
Artera dorsonazala
Artera supratrohleara
 -
1.Artera oftalmica
2. Artera centrala a
retinei
3. Artere ciliare , se divid
in 2 artere ciliare
posterioare lungi ( Nr4) si
20 scurte. (Nr 5)
Arterele ciliare
posterioare scurte
alimenteaza coroida, iar
arterele ciliare
posterioare lungi se
prelungesc in cele
supracoroidale in spatiul
anterior( Nr 6) prin ramuri
recurente anterioare
(Nr8)si posterioare.(7Nr)
Vascularizatia si inervatia
pleoapei
Vascularizatia pleoapei este asigurata in principal de
cele doua aa. palpebrale , a. palpebrala mediala ( ram
din a. oftalmica ) si a. palpebrala laterala ( ram di n a.
lacrimala ). Venele dreneaza in v.oftalmica si v.faciala
Sistemul limfatic medial dreneaza in ganglionii limfatici
submandibulari , iar sisteuml limfatic lateral in
ganglionii preauriculari.
Inervatia pleoapelor - pleoapa superioara primeste
ramuri senzitive din ganglionul trigeminal Gasser prin
intermediul n.oftalmic. Pleoapa superioara este inervata
senzitiv in 1/3 mediala de n. nazociliar ce se desprinde
din n. oftalmic , iar in 2/3 laterale de ramuri ale n.
maxilar . M. orbicular este inervat de ramura frontala a
n. facial.
Aparatul lacrimal
Glanda lacrimala este vascularizata de a.
lacrimala ( ram din a. oftalmica ) si de v.
lacrimala care dreneaza in v. oftalmica
superioara .
Inervatia glandei lacrimale este de tip
parasimpatic . Glanda lacrimala principala are
rol in secretia lacrimala reflexa .
 Vascularizatia si inervatia corneeicorneei,
Corneea formeaza 1/6 anterioara a tunicii
externe si este o structura avasculara ,
transparenta.
Vascularizatia corneei – corneea nu poseda
vase proprii sanguine sau limfatice , nutritia ei
fiind asigurata prin difuziunea substantelor
nutritive si a oxigenului de la nivelul umorului
apos .
Inervatia corneei – inervatia senzitiva a
corneei este bine reprezentata si este
constituita din prelungiri periferice ale
trigemenului .
Vascularizatia si
inervatia irisului
formeaza partea anterioara a tunicii vasculare si are
aspectul unei diafragme care separa camera
anterioara de camera posterioara a globului ocular.
Vascularizatia arteriala a irisului este reprezentata
de artere ce provin din marele cerc arterial al irisului
situat in stroma corpului ciliar si care se dispun
radiar prin stroma iriana si in vecinatatea pupilei
formeaza micul inel arterial al irisului .
Inervatia irisului este asigurata de nn. ciliari scurti ce
provin din ganglionul ciliar si care contin fibre
senzitive ale n. trigemen si fibre vegetative
parasimpatice ( care inerveaza m. dilatator al pupilei
). Fibrele simpatice ce provin din ganglionul cervical
superior inerveaza m. dilatator al pupilei .
Corpul ciliar
Corpul ciliar reprezinta partea intermediara a uveei si
se intinde intre ora serrata si radacina irisului.
In spatele irisului pana la fata anterioara a cristalinului
se afla camera posterioara in care se gaseste umoare
aposa , secretat aici de procesele ciliare .
Corpul ciliar anterior este format din m .ciliar
( situat anterior ) si procesele ciliare ( situate posterior )
. Muschiul ciliar este un m. neted a carui contractie
determina in procesul de acomodatie relaxarea fibrelor
zonulare si a capsulei cristaliniene facand posibila
vederea de aproape. Procesele ciliare sunt reprezentate
de 70-80 franjuri foarte vascularizate , al caror rol este
de a secreta umoarea apoasa .
Corpul ciliar este vascularizat de aa. ciliare anterioare si
de ramuri din aa. ciliare lungi posterioare .
Coroida
Coroida formeaza segmental posterior al tunicii vasculare si
este formata din urmatoarele straturi dinspre exterior spre
interior : stratul supracoroidian , stratul vascular si membrana
Bruch ( adiacenta retinei ) . Stratul vascular coroidian este
compus din mai multe structuri vasculare arteriale , venoase si
capilare , precum si anastomoze ale lor .
Unghiul irido-cornean este reprezentat de o structura
conjunctiva numita retea trabeculara , formata din lamele
trabeculare separate de spatii intertrabeculare si care are rol in
evacuarea umorii apoase din camera anterioara . Dupa ce
traverseaza trabeculul umoarea apoasa ajunge in canalul
Schlemm , iar de aici , prin vv. apoase in circulatia venoasa si
limfatica . De integritatea functionala a acestei cai depinde
mentinerea presiunii intraoculare in limite normale ( 14-21
mmHg ).
Retina este formata dinspre exterior
spre interior din urmatoarele 10
straturi
1. epiteliul pigmentar format dintr-un singur strat de celule hexagonale care adera la membrana
Bruch .
2. stratul celulelor fotoreceptoare este format din celule cu conuri si bastonase ( ~ 7 mil.
conuri , responsabile de vederea diurna si `~140 mil. bastonase responsabile de vederea in amurg ).
3. membrana limitanta externa;
4. stratul nuclear extern format din nucleii celulelor fotoreceptoare;
5. stratul plexiform extern contine axonii celulelor fotoreceptoare care fac sinpsa aici cu
dendritele celulelor bipolare .
6. stratul nuclear intern contine nucleii celulelor bipolare ;
7. stratul plexiform intern contine axonii celulelor bipolare care fac aici sinapse cu dendritele
celulelor ganglionare ;
8. stratul celulelor ganglionare contine cca. 700000-15000000 celule . Fiecare celula
ganglionara primeste aferente indirecte de la 100 celule cu bastonas si de la 3-6 celule cu conuri .
9. stratul fibrelor nervoase este format din axonii celulelor ganglionare care au un traiect
radiar spre discul optic . Acestia parasesc globul ocular la nivelul laminei cribrosa a canalului scleral
si devin mielinizati .
10. membrana limitanta interna care adera doar la periferia globului de corpul vitros.
Vascularizatia retinei este asigurata de a. centrala a retinei cu origine in a. oftalmica si de
coriocapilara .
Căile optice ale analizatorului vizual.
Nervul optic are o lungime de 20-30 mm si o grosime de
3-4 mm . El provine din cei 1,3 milioane de axoni ai
celulelor retiniene ganglionare care parasesc ochiul prin
lamina cribrosa dupa care se mielinizeaza . Apoi nervul
optic strabate orbita , canalul optic si fosa craniana
medie a endobazei , dupa care cei doi nervi optici
converg partial , formand chiasma . Aceasta are
raporturi inferioare cu osul sphenoid si glanda hipofiza si
superioare cu a. comunicanta superioara si substanta
perforata anterioara . Aici fibrele ce provin din retina
nazala se incruciseaza , iar cele temporale trec direct,
nedecusate in tracturile optice .Tracturile optice ajung in
corpul geniculat lateral de unde se continua cu radiatiile
optice ce conduc informatiile culese de fotoreceptori in
ariile corticale 17 , 18 , si 19 ale lobului occipital .
Aparatul oculo-motor. Nervii oculo-motori.

Muschii extrinseci ai globului ocular

a. Mm. drepti ai globului ocular sunt in numar de 4 – m. drept superior, m.
drept inferior, m.drept intern si m. drept extern – si au originea pe un
tendon circular comun (inelul lui Zinn) ce porneste din varful orbitei . Ei se
insera pe sclera la 6-8 mm de limbul sclero-cornean . Inervatia acestor mm
. este asigurata de n . cranian III ( oculomotor ) pentru mm .drepti superior,
inferior si intern, iar m. drept lateral este inervat de n.VI (abducens).
b. Mm. oblici ai globului ocular sunt in numar de doi – m. oblic mare,
inervat de n.1V ( trohlear) si m. oblic mic, inervat de n. VI (abducens).
Actiunea acestor mm. este urmatoarea : m. drept superior ridica
globul ocular si are secundar si efect de adductie si rotatie interna ; m.
drept inferior coboara ochiul si secundar determina adductie si rotatie
externa ; m. drept intern si drept extern asigura miscarile de lateralitate
( mediala si laterala ) , m. oblic mare produce torsiune interna si secundar
abductia si coborarea ochiului, iar m. oblic mic are efect rotator extern .
c. M. ridicator al pleoapei superioare are originea pe aripa mica a osului
sphenoid , iar insertia se face printr-o aponevroza care trece prin pleoapa
superioara si se ataseaza pe fata anterioara a tarsului .
Oganul vizual este inzestrat cu o inervatie ft complexa, iar dereglarile ei
prezinta un factor important in patologia oculara si cea neurologica.
Inervatia analizatorului vizual este constituita din 4 elemente: senzoriala,
senzitiva, motorie, vegetativa.
Inervatia senzoriala este formata in intregime de un singur nerv- n.optic-
si caile optice.
Inervatia senzitiva este asigurata de un singur nerv- trigemen. Primele 2
ramuri ale acestuia (oftalmic, maxilar) detremina sensibilitatea globului
ocular si anexelor lui.
N.oftalmic este format din jonctiunea a 3 ramuri- n.nazal, frontal si
lacrimal.
N. nazal este format la randul sau din 2 ramuri: nazalul extern, care
detremina sensibilitatea sacului lacrimal, canaliculelor lacrimale, jumatati
interne a pleoapelor, precum si conjunctivei; si ramura nazala interna,
care este nervul senzitiv al regiunilor cutanate ale nasului.
N.frontal este format din 2 ramuri: frontalul intern, care inerveaza fruntea
si conjunctiva pleoapei superioare; si frontalul extern, care inerveaza
restul pleoapei si al conjunctivei, precum si mucoasa sinusului frontal.
N.lacrimal se constituie din mai multe ramuri palpebrale, conjunctivale si
lacrimale.
N.maxilar inerveaza pleoapa si conjunctiva inferioara.
Sensibilitatea globului ocular se datoreaza celor 2 nervi ciliari lungi si
nervilor ciliari scurti, in numar de 8-10. Ciliarii lungi se unesc cu nervul
nazal, iar ciliarii scurti ajung in ganglionul oftalmic.
Inervatia motorie inerveaza intreaga musculatura a globului ocular,
atat interna, cat si externa, prin 3 nervi cranieni: motorul ocular
comun(perechea II); motorul ocular extern (perechea IV); pateticul
(perecheaIV).
N.motor ocular comun inerveaza muschii drept intern, drept superior,
drept inferior, oblic mic inferior, ridicator al pleoapei superioare si
musculatura intraoculara (mm irisului: sfinter pupilar, ciliar).
N.motor ocular extern inerveaza numai muschiul drept extern, nervul
patetic inerveaza muschiul oblic mare superior, nervul facial,
perechea VII, inerveaza muschiul orbicular si muschiul Horner, iar
simpaticul inerveaza muschiul dilatator al irisului.
Inervatia vegetativa este alcatuita dintrun sistem de fibre si ganglioni,
care leaga ochiul de centrii vegetativi cerebrali (parasimpaticul
ocular) si de centrii vegetativi medulari (simpaticul ocular)