ALIMENTATIA COPILULUI

CU AFECTIUNI
GASTRO-DUODENALE

DR.DANA ANTON
ALIMENTATIA COPILULUI CU
GASTRITE ACUTE SI CRONICE

-Gastritele = afectiuni inflamatorii difuze ale mucoasei

gastrice.

-Gastritele acute apar in contextul unor agresiuni

ocazionale;
-Gastritele cronice se instaleaza fie in continuarea celor
acute (incomplet vindecate), fie in mod insidios in
conditiile unei predispozitii ereditare.
•PRINCIPII DIETETICE IN TRATAMENTUL
GASTRITELOR

-evitarea regimurilor prea restrictive si dezechilibrate in

principii alimentare care sunt daunatoare nutritiei
generale a bolnavului;
-un regim monoton, fara gust  nerespectarea dietei
prescrise;
-recomandarea unui regim mai larg, apropiat de
obiceiurile alimentare ale pacientului, servit in forma
apetisanta  acceptat si urmat fara greutate;
-mese luate la aceeasi ora, putin abundente, mai frecvente
(5-6/zi);
-respectarea normelor elementare de alimentatie:
·masticatie suficienta;
·mentinerea unei stari de liniste si calm in timpul mesei;
·evitare lecturii / privitului la TV;
·evitarea discutiilor in contradictoriu.
•In selectia alimentelor se tine cont de:
-alimentele solide parasesc stomacul cel mai greu;
-asocierea alimentelor lichide cu cele solide face ca
evacuare prioritara sa aiba lichidele care accelereaza prin
fluidifiere si tranzitul pt. solide;
-grasimile prelungesc durata de stagnare a alimentelor in
stomac;
-zaharul intarzie evacuarea gastrica;
-cu cat alimentele ingerate au o temperatura mai apropiata
de a corpului, cu atat evacuarea stomacului decurge mai
rapid;
-pozitia optima pt. golirea rapida a stomacului = decubit
lateral drept.
•Alcatuirea dietei in gastrita se face tinand cont de unele
particularitati ale suferintei digestive, cat si de
caracteristicile individuale ale bolnavului.
-se urmareste protejarea maxima a mucoasei gastrice
inflamate atat in etapa acuta, cat si in etapa cronica;
-asigurarea unei ratii proteice care sa mentina o stare de
nutritie cat mai buna a bolnavului (evitarea denutritiei
terapeutice);
-se va tine cont si de necesitatile calorice ale bolnavului:
·daca in forme acute, aportul energetic este in prima faza
mai scazut, ulterior, dupa vindecare, trebuie adus la
valorile anterioare imbolnavirii;
·in formele cronice: se are in vedere acoperirea
corespunzatoare a cheltuielilor energetice.
DIETA IN GASTRITELE ACUTE

-in primele 24-48 ore: suspendarea alimentatiei orale

pt. a pune stomacul in repaus;
-se permite consumul de apa fiarta si racita, ceai in
cantitati limitate;
-daca toleranta digestiva nu o permite: se intrerupe
alimentatia lichidiana orala  hidratare parenterala
(pt. acoperirea pierderilor lichidiene obisnuite si din
varsaturi);
-dupa 1-2 zile: se reia treptat alimentatia orala.
-alimentele se servesc la temperatura camerei;
-se incepe cu supa de zarzavat limpede sau cu putin
orez, administrata in cantitati mici, crescute progresiv;
-treptat se adauga: branza de vaci, cas proaspat, paine
alba veche, fainoase cu lapte, budinci, carne tocata si
fiarta.
-dupa fiecare masa: ceai musetel / menta.
-regimul se tine aprox. 10 zile dupa care se trece la o
alimentatie normala, evitandu-se alimentele iritante,
greu digerabile (condimente, prajeli, sosuri, dulciuri
concentrate, grasimi animale).
-in gastrita secundara greselilor alimentare: se vor
corecta greselile.
DIETA IN GASTRITELE CRONICE
-regimul alimentar va fi individualizat, variat si
compus din alimente bine tolerate.

•Se vor evita alimentele iritante pt. stomac:

-sosuri, condimente, alimente conservate;
-dulciuri concentrate, celulozicele dure.
-carne grasa / vanat, mezeluri;
-bauturi iritante (ceai, alcool);
-alimente prea sarate;
-painea integrala (continut crescut in celuloza);
-fructe uscate (nuci, alune).
•Alimentele permise se vor administra in mese
fractionate, la ore regulate, urmate de decubit ventral
sau lateral drept, eventual comprese calde pe regiunea
epigastrica:
-lapte, unt proaspat (in cantitati mici), iaurt, branza de
vaci;
-carne de vita sau pasare fiarta, peste slab;
-grasimi vegetale;
-paste fainoase, orez, gris, paine alba veche;
-ou fiert; fructe bine coapte;
-supe de legume, supe-crème;
-legume fierte (piure, budinci, sufleuri): spanac, urzici,
morcov, dovlecei, cartofi.
REGIMUL ALIMENTAR IN BOALA ULCEROASA

-Boala ulceroasa = afectiune caracterizata prin aparitia

de eroziuni de dimensiuni limitate care intereseaza
structura peretilor gastrici si / sau duodenali.
PRINCIPII DIETETICE
-In perioada acuta a bolii, consumul de alimente care
agresioneaza mucoasa digestiva dpdv mecanic,
termic, chimic este daunator.
-Excitante slabe ale secretiei clorhidro-peptice: lapte,
BV, albus ou, amidon, faina alba, carne foarta, piure
legume, apa, ape minerale alcaline;
-Excitanti puternici ai secretiei gastrice (evitati):
alimente prajite, alcool, cafea, paine neagra,
condimente, dulciuri concentrate, ciorbe;
-rol important – laptele: se recomanda consumul sau
repetat la 2 ore ziua si la 4 ore noaptea (pt. a
tampona hipersecretia acida).
-Pt. a predomina protectia fata de agresiunea
clorhidropeptica, un rol important il are prepararea
culinara a alimentelor.
-Painea prajita stimuleaza secretia gastrica;
-Painea veche de 1 zi = mai putin excitosecretorie
preferabila.
•In alcatuirea dietei trebuie sa se tina seama de
urmatoarele criterii:
-stadializarea bolii;
-complicatii;
-gradul de solicitare fizica + intelectuala;
-situatia financiara;
-disponibilitatile legate de sezon.
•Necesarul caloric:
-mai scazut in faza acuta a bolii, cand se impune
repausul la pat;
-mai crescut in faza cronica.
•Alimentatia va fi predominant lactata in primele 1 – 2
zile.
-laptele se va administra fractionat si in cantitate de
1200 – 1300 ml/zi.
•In urmatoarele 4 – 5 zile: alimentatia se completeaza
cu smantana, frisca, BV, oua fierte moi, biscuiti, paine
veche.
•Dupa 6 – 7 zile: cas, carne alba fiarta, peste, cartofi
copti, unt, compot.
-regim alimentar divizat in 5 –6 mese/ zi, egale ca
volum.
•Dupa disparitia durerilor: regim de crutare
-mecanica: pranzuri mici;
-chimica: excluderea condimentelor, prajelilor, sosuri,
conserve, afumaturi;
-termica: evitarea consumului de alimente prea reci /
prea fierbinti.

•Regimul alimentar se va individualiza in functie de:

-topografia gastrica / duodenala;
-toleranta alimentara individuala.

•In faza de remisiune se trece la o alimentatie

liberalizata, dar cu respectarea orarului si volumului
meselor.
•Alimentatia in complicatiile UG si UD
-hemoragia digestiva:in primele zile – dieta restrictiva
care urmareste redresarea nutritiva post-hemoragica in
paralel cu protejarea cheagului sanguin format si
ameliorarea leziunii ulceroase.
*primele 24 ore: lapte rece 600 – 800 ml /zi, administrat
cu lingurita pt. A se evuta formarea de cheaguri mari
de cazeina, greu digerabile; apa rece (tot cu lingurita).
*zilele urmatoare: cant. lapte zaharat 3% se creste cu
cite 100 ml/zi pana la 1000 ml/zi.
*a 2-a zi: se adauga smantana, 50 g sau 1 ou fiert moale,
suc legume / fructe crude.
-a 3-a zi: biscuiti, paine alba veche, budinca de orez,
piure cartofi;
-alimentatia va fi administrata in cantitati mici si la
intervale scurte (in medie 2 ore).
-dupa aparitia scaunelor de aspect normal: se trece
treptat la regimul de crutare mecanica, termica,
chimica.
-stenoza pilorica de cauza ulceroasa:
*regim alimentar individualizat, bogat in glucide,
echilibrat in proteine, sarac in lipide.
*se pot administra: lapte dulce, supe zarzavat, oua
fierte moi, carne slaba fiarta, patne alba veche, unt,
ulei, suc fructe.
*alimentele se vor administra proaspete, sub forma
lichida, semilichida sau pastoasa; vor fi evitate
dulciurile concentrate, lichidele in timpul mesei,
painea proaspata.