 Prin relief se înţelege totalitatea

neregularităţilor scoarţei terestre,

redate prin trepte altimetrice
 Scoarţa este continuu atacată de

două categorii de forţe şi fenomene

a. agenţii interni (endogeni)
+ mişcările orogenetice + cutremurele

+ mişcările epirogenetice + vulcanismul

+ deplasarea plăcilor + gravitaţia
b. agenţii externi (exogeni)
+ apele curgătoare
+ valurile
+ curenţii oceanici
+ gheţarii
+ vântul
+ organismele
 
deplasări pe verticală şi
orizontală ale scoarţei, ce duc la
deformarea sau ruperea maselor
de roci
 se produc la marginea sau interiorul unor blocuri
continentale care prin ciocnire dau naştere munţilor
prin cutarea şi înălţarea materialelor.
 Principalele orogeneze care au determinat formarea
sistemelor montane actuale sunt:
1. orogenezele precambriene – vechile scuturi
continentale
2. orogeneza caledoniană – sistemul caledonian cu
aspect de platformă
3. orogeneza hercinică – sistemul montan hercinic cu
aspect de masive izolate0
4. orogeneza alpină – sistemul montan alpin și andin
 Sunt mişcări lente pe verticală,
de înălţare şi coborâre, fără a
deranja structura stratelor şi pot
fi:
a. pozitive – regresiuni marine
(ţărmul sudic al Suediei)
b. negative – transgresiuni marine
(ţărmul Olandei )
Materia topită
A. Magmă→magmatism→forme
a. 1. Definiţie = magmatismul reprezintă
totalitatea proceselor legate de
apariţia,deplasarea si consolidarea
magmei în scoarţa Pământului.
a.2 . Forme magmatice – principalele
forme consolidate în scoarţă:
-batoliţi :corpuri elipsoidale de
dimensiuni foarte mari;
- lacoliţi : elipse mici, sprijinte pe un
picior.
-neck-uri: sunt stâlpi de rocă dură.
-dyke-uri:sunt pereţi sau un ziduri

impunătoare ce provin din injectarea

lavelor
- silluri (filoane) au aspect de bare
alungite, provin din dezvelirea lavelor
Materia topită
B. Lava → vulcanism → erupţie →
produse → vulcanul
b. 1. Definiţie = Ansamblul de procese
şi forme de relief legate de ieşirea şi
consolidarea materiei topite la suprafaţa
scoarţei
b. 2. Erupţia = procesul de expulzarea a
materiei topite numite lavă. Erupţiile sunt de
două feluri:
 erupţia efuzivă = este o erupţie vulcanică
silenţioasă, care scoate la suprafaţă lava
bazaltică cu viteză mică (erupţiile vulcanului
Kilauea din Hawaii sunt efuzive).
 erupţie explozivă = este o erupţie puternică a
unui vulcan care aruncă în aer materia pe
distanţe uriaşe; lava e săracă în silicat; poate fi
foarte periculoasă pentru locuitorii aflaţi în
apropiere de locul erupţiei.
b. 3. Produsele erupţiei vulcanice
+ solide ca: bombele vulcanice (fragmente peste 64 mm de lavă
solidificată ce pot atinge o dimensiune de mai mulţi metri cubi),
lapilii (fragmente între 2 – 64 mm) şi cenuşa vulcanică (particule
sub 2mm).
+ lichide ca: lava (magma ajunsă la suprafaţă), lahar (curent
noroios), Geysir (izvoare fierbinţi ce izbucnesc din pământ ca
fântâni arteziene), maare (lacuri circulare vulcanice)
+ gaze: gaze vulcanice, fumarole (emanaţii vulcanice cu vapori de
apă şi sulf).sau forme mixte cu scurgeri de piroclaste, echivalentul
magmei în adâncime sunt plutonitele (roci magmatice de adâncime
formate la presiuni şi temperaturi ridicate).
 b.4. Vulcanul şi elementele componente
 VATRĂ-locul de provenienţă a lavei
 COŞ- sector prin care lava şi gazele
ies la suprafaţă
 CON-forma creată prin acumulare şi
consolidarea materiei topite la
suprafaţa scoarţei
 CRATER-partea superioară a
conului,prin care ies lava,vaporii de
apă,gaze ,cenuşă,bombe
 PLATOURI VULCANICE-suprafeţe
rezultate din consolidarea lavelor
In zone de subducţie In zone de rift
  mişcări bruşte ale scoarţei de scurtă durată,
datorită acumulării unor energii care se
eliberează brusc
 se produc în zona de coliziune a plăcilor dar şi în
cea rifturilor şi dorsalelor oceanice
 elementele: hipocentru; epicentru; undele
seismice şi falia
 clasificare lor după adâncime: superficiale(de
suprafaţă 100km); medii(intermediare-300km);
profunde
 evaluarea lor: intensitate –scara Richter; efecte –
scara Mercalli
 
1. Etapa de geosinclinal = depresiune tectonică foarte
mare situată la marginea continentelor în care se
acumulează cantităţi mari de sedimente aduse de râuri
şi de curenţii marini.
Procesele care au loc aici sunt:
a. subsidenţa continuă (cobărârea)
b. acumularea continuă de sedimente
c. transformarea depozitelor
c. ondulării ale straturilor &erupţii submarine
Etapa durează 100 -150mil ani
2. Etapa de orogen= transformarea depresiunii tectonice
în lanţ muntos prin apropiera blocurilor care încadrează
geosinclinalul. Procesele care au loc aici sunt:
a. schimbarea sensului mişcării din lăsare în ridicare
în trei faze:
+ faza inversiunilor - când fundul geosinclinalului se
consolidează tot mai mult
+ faza depresiunii marginale sau avanfosa-o zonă
de lăsare în care se acumulează sedimente erodate din
munte→lanţuri deluroase prealpine(subcarpatice)
+ faza ridicărilor în bloc – când se formează adevăratul
lanţ muntos şi apariţia formelor de relief
marginale(depresiuni, dealuri, podişuri, câmpii)
3. Etapa de morfogeneză(ciclul eroziunii
subaeriene)=acţiunea agenţilor externi după
terminarea etapei de orogen
+ peneplena = este câmpia creată prin eroziunea
totală a unui munte până la bază → platforma
+ masivele muntoase = sunt bucăţi de platforme
reînălţate de orogenurile situate la marginea
acestora (podişuri)
+ bazile sedimentare prin mişcări epirogenetice
dau naştere la câmpii şi platouri

 
 BIBLIOGRAFIE:
 1. MANUAL DE GEOGRAFIE CLASA A IX
HUMANITAS
 MANUAL DE GEOGRAFIE CLASA A IX
EDITURA GEOGRAFICĂ
 PROFU DE GEOGRAFIE.RO