BC - Partea I A V9 DM 2017

Bazele
contabilităţii
Prof.univ.dr. Dumitru MATIŞ
BAZELE CONTABILITĂŢII
Presentation by Razvan PROF.UNIV.DR. DUMITRU MATIŞ 1
Mustata
Informaţii generale
• Cadre didactice
• Curs Bazele contabilităţii
• Prof.univ.dr. DUMITRU MATIŞ
• Seminar
• Conf.univ.dr. Victor Müller
• Lect.univ.dr. Beattrice Cuzdriorean
Presentation by Razvan 2
PROF.UNIV.DR. DUMITRU MATIŞ
Mustata
• Orarul disciplinei
• Curs Bazele contabilităţii

• Marți, ora 0940 – 1110, sala A2
• Seminar
• Conform orarului afişat la avizier și pe site-ul
FSEGA
Mustata
• Structura activităţilor didactice

• 14 săptămâni calendaristice, din care:
• 14 săptămâni – curs (90 min.);

• 14 săptămâni – seminar (90 min.).
Mustata
• Sistemul de evaluare
• Sistemul de evaluare al studenţilor pentru această
disciplină este format după următorul algoritm:
• Evaluare pe parcursul semestrului 60%
• Evaluare în sesiunea de vară 40%
Mustata
• Evaluare pe parcursul semestrului 60%
• Examen parţial 30%
• Activitate la seminar 20%
• Teste pe platforma OLKA 10%
• Evaluare în sesiunea de vară 40%

• Examen final 40%
• Condiţie de promovare a acestei discipline min. nota 5
(cinci) la examen
Mustata
• Toate formele de evaluare sunt examene sunt scrise,
cu excepţia activităţii de la seminar
• Subiecte atât teoretice, cât şi practice
• Examen parţial 90-120 min.

• Examen sesiune 90-120 min.
Mustata
• Nota obţinută la fiecare formă de evaluare se va
înmulţi cu procentul aferent, iar apoi se adună
punctajele realizate
• Prezenţa la examenul din sesiune este obligatorie
• Tematicile abordate pentru examenul parţial nu sunt

incluse în materia pentru examenul din sesiune
Mustata
• Referinţe bibliografice
• Matiş Dumitru, Bazele

contabilităţii, Editura Casa Cărţii
de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2010
Mustata
• Referinţe bibliografice facultative

• Horomnea Emil, Fundamentele ştiinţifice ale
contabilităţii. Doctrină. Concepte. Lexicon, Editura Tipo
Moldova, Iaşi, 2008
• Matiş Dumitru, Bazele contabilităţii. Aplicaţii teoretice
şi practice, Editura Alma Mater, Cluj Napoca, 2005
• Oprea Călin, Mihai Ristea, Bazele contabilităţii, Editura
Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 2004
Mustata
• Principalele teme abordate (1)
• Universul contabilităţii: trecut, prezent şi viitor

• Obiectul contabilităţii
• Metoda contabilităţii
• Documentarea operaţiilor economice
• Cuantificarea monetară
Mustata
• Partida dublă – principiu fundamental al

contabilităţii
• Dubla înregistrare a existenţei şi mişcării
elementelor patrimoniale cu ajutorul contului
Mustata
• Balanţa de verificare
• Inventarierea elementelor patrimoniale
• Situaţiile financiare ale entităţilor patrimoniale
Mustata
Obiectivele generale ale cursului
• Introducerea studenţilor în tainele ştiinţei

contabile.
• Formarea abilităţilor necesare pentru

reflectarea în contabilitate a operaţiilor
economice regăsite în realitatea economiei
româneşti.
• Fundamentarea bazei ştiinţifice a studenţilor

pentru formarea unui raţionament profesional
autentic.
Mustata
Obiectivele generale ale cursului
• Dezvoltarea capacităţii studentului de a

înţelege activitatea unei entităţi patrimoniale,
desfăşurată în cadrul economiei reale.
• Crearea de condiţii permisive studiului

individual al studentului.
• Implicarea studenţilor în activitatea de

cercetare ştiinţifică studenţească.
Mustata
Viziuni şi accepţiuni privind
contabilitatea
Mustata
Viziuni şi accepţiuni
• Luca Pacioli s-a născut în anul 1445 în localitatea

Sansepolcro din Italia şi a încetat din viaţă în anul
1517, în aceeaşi localitate.
• A fost un călugăr franciscan, matematician

renumit şi prieten a lui Leonardo da Vinci.
• În anul 1494 Luca Pacioli, a publicat la Veneţia

enciclopedia matematică Summa de arithmetica,
geometria, proportioni et proportionalita.
Mustata
• Luca Pacioli a afirmat despre contabilitate că pune

în evidenţă:
• “Tot ceea ce după părerea negustorului îi aparţine

pe lume, precum şi toate afacerile mari şi mărunte
în ordinea în care au loc”.
Mustata
• Napoleon Bonaparte susţinea că:

• “... ordinea contabilă este pentru cârmuire lege
sacră...”.
• Göethe aprecia că:

• “... ea (contabilitatea) este una din cele mai
sublime creaţiuni ala geniului uman... fiind o
oglindă a trecutului şi călăuză a viitorului”.
Mustata
• Paul Samuelson susţine că:

• “Este absolut indispensabil omului modern de a
se iniţia cât de puţin în elementele
contabilităţii”.
• “Toţi cei care lucrează în economie trebuie să
fie în măsură să înţeleagă cele două relevee
esenţiale, să ştie bilanţul şi contul de profit şi
pierdere”.
Mustata
• J. Fr. Schär afirma... :

• “Contabilitatea este judecătorul nepărtinitor al
trecutului, ghidul necesar al prezentului şi
consilierul indispensabil al viitorului în fiecare
întreprindere”.
Mustata
Decalog pentru
economistul mileniului III
Mustata
Decalog
• A şti contabilitate nu înseamnă totul.
• A iubi contabilitatea nu este suficient.
Mustata
Decalog
• Pentru a înţelege adevăratul mesaj al

cifrelor, trebuie să ştim şi să iubim
contabilitatea.
Mustata
Argumente
pentru studiul contabilităţii
• De ce merită să înveţi contabilitatea şi limbajul ei?
• Pentru că trăim într-o lume cu resurse limitate;
• Pentru că primul pas spre prosperitate îl reprezintă

chiverniseala;
• Pentru că nimeni nu a eşuat în afaceri atunci când a

socotit prea mult. Invers, ... slavă Domnului;
Mustata
Argumente
• Pentru că ordinea din cuget trebuie instalată şi în

viaţă;
• Pentru că primul semn al declinului în afaceri îl

reprezintă lipsa de informare;
• Pentru că fără prudenţă, ordine şi rigoare poţi risipi

într-o clipă ceea ce ai agonisit o viaţă;
Mustata
Argumente
• Pentru că este demn să îţi măsori cu cumpătare

efortul;
• Pentru că cifrele vorbesc uneori mai relevant decât

cuvintele;
• Pentru că unul dintre cei mai bogaţi oameni ai

planetei (Bill Gates) a fost la originile lui... contabil;
Mustata
Argumente
• Pentru că aşa cum a spus Göethe, “contabilitatea

este una din cele mai sublime creaţiuni ale
geniului uman...”
Mustata
Universul contabilităţii:
trecut, prezent şi viitor
Conceptul de contabilitate
Mustata
Perspectivele contabilităţii
• Astăzi contabilitatea este definită din două perspective:
• (1) Din perspectivă doctrinară, în contextul căreia

contabilitatea este un concept elaborat, cu valenţe
istorice şi semnificaţii practice.
• Teoria economică actuală defineşte contabilitatea ca

„domeniu şi instrument de cunoaştere a realităţii
economice, referitoare la resursele economice separate
patrimonial. Contabilitatea este apreciată ca fiind,
concomitent, o tehnică, o ştiinţă şi un limbaj
economic”
Mustata
Perspectivele contabilităţii
• Astăzi contabilitatea este definită din două perspective:
• (2) Din perspectivă normalizatoare

(de reglementare), în contextul căreia contabilitatea
este definită prin scopul (finalitatea sa), respectiv prin
„produsul său”, situaţiile financiare ale întreprinderii.
Mustata
Repere istorice în evoluţia
contabilităţii
Mustata
Repere istorice în evoluţia contabilităţii
Aspecte generale
• Reperele istorice în evoluţia tehnicilor, artei şi ştiinţei

contabile nu pot fi riguros localizate în timp şi
spaţiu.
• Ele sunt dependente de istoriografia contabilă,

respectiv de cine, cum şi unde scrie istoria
contabilităţii.
• Câte „istorii” ale contabilităţii, atâtea repere istorice ale

evoluţiei acesteia.
Mustata
Aspecte generale
• Literatura de specialitate identifică patru perioade

în evoluţia generală a contabilităţii titrate sub
următoarele denumiri:
• 1. Originile contabilităţii: cronica evoluţiei neliniare

din perioada Antichităţii şi Evul Mediu;
• 2. Dezvoltarea contabilităţii în partidă dublă la

sfârşitul Evului Mediu: creşterea capacităţii de
cunoaştere;
Mustata
Aspecte generale
• Literatura de specialitate identifică patru perioade

în evoluţia generală a contabilităţii titrate sub
următoarele denumiri:
• 3. Capitalismul şi contabilitatea: creşterea capacităţii

de a analiza;
• 4. Contemporaneitatea şi contabilitatea:
tendinţe de unificare a limbajului contabil; noile piste
de cercetare contabilă.
Mustata
Contabilitatea în antichitate şi evul mediu
• Originile contabilităţii se pierd în negura timpurilor şi

încep cu o contabilitate a vânatului realizată pe oase
crestate, vechi de 20.000-30.000 ani.
• Primul autor notabil de contabilitate rudimentară

este considerat suveranul Hammourabi, rege al
Babilonului între anii 2002‑1960 î.e.n., deoarece din
perioada domniei sale au fost descoperite numeroase
tăbliţe cu scriere cuneiformă pe care au fost descifrate
înregistrări de elemente livrate, numele părţilor
contractante, menţionarea livrărilor totale sau parţiale.
Mustata
• Spre anul 300 î.e.n. pe papirusurile descoperite în

Egiptul ocupat de greci (exemplificat fiind papirusul
lui Zenon) s‑au decodificat note care făceau distincţia
între fluxurile reale de produse agricole şi fluxurile
monetare.
Mustata
• Despre civilizaţia romană, Cicerone (104-43 î.e.n.)

lasă preţioase precizări cu privire la registrele
contabile romane care se compuneau din „Codex
accepti et expensi”, (jurnal al veniturilor şi
cheltuielilor), „Adversaria” şi „Ephemeris” care erau
nişte ciorne copiate ulterior în „Codex rationum” care
avea dubla menire, atât de „jurnal” cât şi de „cartea
mare” (în ordine alfabetică; probă în justiţia romană).
Mustata
• În prima parte a Evului Mediu o contabilitate empirică

concretizată într‑un „Memorial”, adică un registru
unic descriptiv şi cronologic în termeni de debit şi
credit, în special a relaţiilor cu terţii.
Mustata
• Pe măsura creşterii volumului afacerilor s-a cerut

întocmirea a două categorii de documente şi anume:
• 1) un rezumat (un extras) al operaţiilor deja
efectuate care reprezintă contabilitatea simplă (în
sensul vechi şi tradiţional al cuvântului) şi
• 2) o previziune a viitorului care presupune un alt
document şi anume bugetul.
Mustata
Apariţia contabilităţii în partidă dublă
• Partida dublă s‑a dezvoltat odată cu marile oraşe ale

Italiei de Nord: Florenţa, Veneţia şi Genova, ceea ce
la sfârşitul Evului Mediu, i‑a permis marelui învăţat
Luca Pacioli (născut în 1445) să publice la 10
noiembrie 1494 lucrarea „Summa di Arithmetica,
Geometria, Proportioni et Proportionalita”
Mustata
• În care capitolul al IX-lea al lucrării sale - Tractatus

particularis de computis et scripturis (Tratat particular
despre conturi şi înregistrări) – Pacioli expune pentru
prima dată, de o manieră coerentă, principiile
contabilităţii în partidă dublă.
Mustata
• Luca Pacioli nu este inventatorul contabilităţii în

partidă dublă, ci talentatul ei “favorizator”.
• Tratatul lui Pacioli este prima enciclopedie de

gestiune care face sinteza privind tehnicile cantitative,
comerciale şi contabile, interne şi internaţionale ale
epocii sale.
• Lucrarea lui Luca Pacioli recomandă utilizarea a trei

registre contabile: memorialul, jurnalul şi cartea
mare.
Mustata
• Luca Pacioli propunea ca aceste registre să fie

utilizate astfel:
• Mai întâi, înregistrarea tuturor operaţiilor în

memorial, fără nici o analiză, în ordinea în care s‑au
produs;
• Apoi, reluarea fiecărei înregistrări în jurnal în

termeni de debit şi credit care serveşte, pe de o parte,
la o reclasificare a operaţiilor cronologice din
memorial, iar pe de altă parte, la exprimarea
(evaluarea) lor în aceeaşi unitate de cont (monedă);
Mustata
• Luca Pacioli propunea ca aceste registre să fie

utilizate astfel:
• În fine, reluarea înregistrărilor din jurnal în caiet

sau în cartea mare urma să se facă prin diferenţierea
cu claritate a debitelor care erau marcate cu prepoziţia
„prin” de credite care erau marcate cu prepoziţia „la”.
• Luca Paciolo şi discipolii care i‑au urmat nu indică

nici „cu ce” şi nici „cum” să se debiteze şi să se
crediteze conturile şi ignoră ideea de exerciţiu contabil
(financiar).
Mustata
Contabilitatea în perioada capitalistă
• Economistul german Werner Sombart afirmă în

lucrarea „Der Moderne Kapitalismus” apărută în 1928
că există o legătură de cauzalitate între partida dublă
şi capitalism: „Capitalismul şi partida dublă nu pot fi
disociate în mod absolut, ele se comportă, una vizavi
de cealaltă, precum forma de conţinut”.
• Marile firme industriale şi comerciale capitaliste

încep să‑şi analizeze periodic patrimoniul cu ajutorul
bilanţului şi profitul cu ajutorul contului de profit şi
pierdere.
Mustata
• În această perioadă îşi au obârşia principii ca:

independenţa exerciţiului şi continuitatea activităţii.
• În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se

defineşte conţinutul şi sfera de cuprindere a
contabilităţii de gestiune.
• În această perioadă contabilităţii îi revine sarcina de a

urmări mutaţiile de valoare a capitalurilor investite
în întreprinderi, organizarea ei fiind diferită în funcţie
de modurile de reglare a economiei la care a recurs
sau la care poate recurge regimul capitalist.
Mustata
• Profesorul francez Jacgues Richard identifică, în

acest sens, patru tipuri de reglare:
• 1. Reglarea economiei prin falimente, caz în care

contabilitatea este marcată de tehnicile de evaluare
axate pe procedura de lichidare, contabilitatea fiind
asociată unui sistem juridic şi social specific
contextului de lichidare;
Mustata

• 2. Reglarea economiei prin acţiunea statului situaţie în

care contabilitatea este caracterizată printr‑un puternic
proces de normare şi normalizare de tip public şi
practicarea unor tehnici contabile influenţate, în mod
pregnant, de fiscalitate;
Mustata

• 3. Reglarea bursieră a economiei specifică

economiilor liberale, exemplificabile fiind economiile
Statelor Unite, Canadei şi Marii Britanii, caz în care
marea grijă a contabilităţii trebuie să fie satisfacerea
nevoilor informaţionale ale investitorilor, în vederea
aprecierii eficacităţii întreprinderilor.
• În acest scop, apare la nivelul societăţilor de grup,
ideea şi necesitatea consolidării conturilor;
Mustata

• 4. Reglarea financiar-bancară a economiei specifică

ţărilor în care băncile joacă rolul prioritar în sistemul
de finanţare a economiei, de angajare a investiţiilor şi
de control a creditului.
• Exemplificabilă în acest sens este economia

Germaniei, iar stilul dominant al contabilităţii,
adaptate acestui mod de reglare a economiei, se
caracterizează prin secretul afacerilor şi acţiunea
principiului prudenţei în evaluarea firmelor.
Mustata
Tendinţe contemporane în dezvoltarea contabilităţii
• Potrivit opiniei profesorului Bernard Colasse această

perioadă se caracterizează prin două procese:
• (1) Procesul de normalizare şi convergenţă
internaţională a contabilităţii în vederea definirii
unui limbaj comun de comunicare.
• Acest proces se realizează, în special prin lucrările

Comitetului pentru Standarde Internaţionale de
Contabilitate (International Accounting Standards
Board – IASB); organism creat în 1973.
Mustata
Tendinţe contemporane în dezvoltarea contabilităţii
• Potrivit opiniei profesorului Bernard Colasse această

perioadă se caracterizează prin două procese:
• (2) Procesul de incitare la cercetarea contabilă de
tip fundamental şi aplicativ, atât în Statele Unite şi
Canada, cât şi în ţările europene dezvoltate.
Mustata
Contabilitatea în teoria şi practica
economică actuală
Mustata
Contabilitatea în teoria şi practica
economică actuală
• Locul şi rolul contabilităţii în universul teoriei

şi practicii economice actuale este prezentat în
următoarea schemă:
Mustata
 Tehnică sau tehnologie contabilă (instrument de lucru)
C  Artă şi/sau inginerie contabilă
(mai ales în prezentarea imaginii fidele)
O  Bazele contabilităţii în partidă dublă
N Entităţi economice (productive)

 Contabilitate financiară
  Contabilitate de gestiune
T Entităţi financiar-bancare:
 MICROCONTABILITATEA  Contabilitate bancară
A CONTABILITATEA Entităţi publice:
CA ŞTIINŢĂ  Contabilitate bugetară sau
B FUNDAMENTALĂ
ŞI APLICATIVĂ
publică
 Contabilitatea entităţilor nonprofit
I  Contabilitatea operaţiunilor
speciale sau aprofundată (fuziuni,
 MEZOCONTABILITATEA divizări, lichidări de firme etc.)
L  Contabilitatea societăţilor de grup
sau consolidată
I  MACROCONTABILITATEA  Contabilitatea naţională
 Normarea, normalizarea şi convergenţa contabilă

T 
CONTABILITATEA  Funcţie a întreprinderii şi compartiment funcţional în care
A CA PRACTICĂ
(ACTIVITATE SOCIALĂ) 
se realizează lucrările de contabilitate
Profesie liberală bazată pe muncă fără capital (în

T 
domeniul prestaţiilor şi serviciilor financiar-contabile)
 Istoria contabilităţii
E CONTABILITATEA
CA FILOSOFIE

Geografia contabilităţii (contabilitate comparată)
ŞI CULTURĂ 
Contabilitate creativă
Mustata
Contabilitatea în teoria şi practica economică
Contabilitatea – tehnică de ordin cantitativ
• În această viziune „Contabilitatea este o tehnică de

ordin cantitativ, de colectare, prelucrare şi analiză a
informaţiilor privind fluxurile economice din
activitatea unei întreprinderi.
• Contabilitatea înregistrează şi interpretează, într‑un

mod semnificativ, fluxurile economice, în expresie
monetară, întocmeşte documentele contabile de
sinteză şi interpretează rezultatele şi evoluţia situaţiei
financiare a întreprinderii”
Mustata
Contabilitatea: artă vs. inginerie economico‑financiară
• În această accepţiune - contabilitatea, despre care se spune

adesea că are ca scop reprezentarea realităţii, poate fi
comparată cu arta teatrală: ea reprezintă într‑adevăr,
rezultatul jocului raporturilor de forţe ce se desfăşoară pe
scena economică reprezentată de întreprindere.
• Spre deosebire de teatru unde spectatorii nu sunt înşelaţi

de jocul actorilor, contabilitatea suferă de ambiguitatea
condiţiei sale.
• Contabilitatea este luată prea în serios chiar dacă, cu
măştile şi umbrele sale, dă şi ea o imagine mai mult sau mai
puţin caricaturală a realului.
Mustata
Contabilitatea – ştiinţă fundamentală şi aplicativă
• Prin teorie ştiinţifică se înţelege:

  În sens restrâns: un ansamblu de idei, de
concepte abstracte, mai mult sau mai puţin
organizate, aplicate unui domeniu particular;
  În sens larg: o construcţie intelectuală,

metodică, organizată şi sintetică cu caracter
ipotetic, cel puţin în unele părţi ale sale.
Mustata
• În calitate de ştiinţă fundamentală şi aplicativă,

contabilitatea se manifestă astăzi sub forma mai multor
discipline ştiinţifice, cum ar fi:
• Bazele contabilităţii în partidă dublă
• Contabilitatea financiară
• Contabilitate de gestiune
• Contabilitate bancară
• Contabilitate bugetară sau publică
Mustata
• În calitate de ştiinţă fundamentală şi aplicativă,

contabilitatea se manifestă astăzi sub forma mai multor
discipline ştiinţifice, cum ar fi:
• Contabilitate consolidată
• Contabilitate aprofundată
• Contabilitate naţională
Mustata
• Contabilitatea este o ştiinţă socială deoarece:

• este o creaţie a fiinţei umane;
• reflectă fenomene, activităţi şi fapte sociale;
• se adresează grupurilor de utilizatori care fac
parte din societate;
• informaţiile contabile influenţează comportamentul
oamenilor, determină schimbări sociale;
Mustata
• Contabilitatea este o ştiinţă socială deoarece:
• informaţiile contabile sunt generate de entităţi

patrimoniale care fac parte din societate;
• este dependentă sau influenţată de fenomene
sociale.
Mustata
• Contabilitatea a devenit un instrument de gestiune a

afacerilor.
• Contabilitatea este o ştiinţă fundamentală şi

aplicativă care aparţine ştiinţelor de gestiune.
• Acestea, la rândul lor, sunt încorporate în categoria

ştiinţelor sociale, aşa cum se observă din următoarea
schemă:
Mustata
- fizica
naturale - chimia
- biologia etc.
experimentale
- juridice
- economice
ŞTIINŢE - politice
- sociologice - contabilitate
teoretice sociale - de gestiune - finanţe
- istoria etc. - management
- marketing etc.
Mustata
Contabilitatea ‑ practică şi/sau activitate socio-umană
• Ca practică şi/sau activitate socială contabilitatea

este apanajul:
• Organismelor guvernamentale şi neguvernamentale
cu atribuţii în domeniul normării şi normalizării
contabile, respectiv a elaborării şi aplicării normelor
de drept contabil.
• Prin „normare a contabilităţii” se înţelege procesul

de elaborare de texte legislative, norme reglementare,
metodologii, instrucţiuni şi precizări privind
organizarea şi conducerea contabilităţii.
Mustata
• Procesul de „normalizare a contabilităţii” poate fi

definit astfel:
• „Astăzi în majoritatea ţărilor, contabilitatea entităţilor

este normalizată; aceasta înseamnă că se sprijină pe o
terminologie şi reguli comune şi elaborează documente
de sinteză ale căror modele sunt identice pentru toate
entităţile.
• Iniţiativa uneia astfel de normalizări revine atât
statului sau instanţelor politice sau asociaţiilor
internaţionale, cât şi profesiei contabile însăşi”
Mustata
• La nivel internaţional se manifestă noi concepte

normative în contabilitate şi anume:
• Armonizarea contabilă internaţională
• Convergenţa contabilă internaţională
Mustata

Mustata
• Armonizarea contabilă internaţională este un proces

complex care vizează „o soluţie şi un consens ce i-ar fi
permis şi «celei mai internaţionale dintre toate
profesiile, contabilitatea» să joace rolul ce-i corespunde
în interiorul noului etalon al comerţului internaţional
cunoscut sub denumirea de globalizare. Interese
geopolitice, economice, profesionale împiedică
ajungerea la o soluţie şi la un consens de care ar
beneficia toţi”
– concluziona dr. Leonardo Rodriguez, Preşedintele Asociaţiei
Interamericane de Contabilitate
Mustata
• Armonizarea contabilă internaţională:
• Procesul armonizării reprezintă o mişcare pentru

diminuarea diversităţii totale a practicii contabile.
(Tay and Parker, 1990)
• Armonizarea reprezintă o coordonare, un reglaj

între două sau mai multe obiecte.
(van der Tas, 1992)
Mustata
• Armonizarea contabilă internaţională:
• Armonizarea este procesul de creştere a

comparabilităţii practicilor contabile prin stabilirea
limitelor gradului de variaţie a acestora.
(Nobes and Parker, 2006)
Mustata

Mustata
• Privind convergenţa contabilă internaţională

International Federation of Accountants (IFAC) emite
la 7 martie 2003 un Memorandum adresat atât
Financial Accounting Standards Board (FASB) din
Statele Unite ale Americii cât şi International
Accounting Standards Board (IASB) cu sediul la
Londra, având drept scop găsirea unei convergenţe
între normele contabile nord-americane şi normele
internaţionale de contabilitate.
Mustata
• Următoarea parte:
• Contabilitatea – limbaj de
comunicare în lumea afacerilor
• Obiectul contabilităţii
Mustata

BC - Partea I A V9 DM 2017

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BC - Partea I A V9 DM 2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele

• Curs Bazele contabilităţii

• Structura activităţilor didactice

• 14 săptămâni – curs (90 min.);

• Evaluare pe parcursul semestrului 60%

• Evaluare în sesiunea de vară 40%

• Evaluare în sesiunea de vară 40%

• Examen parţial 90-120 min.

• Prezenţa la examenul din sesiune este obligatorie

• Tematicile abordate pentru examenul parţial nu sunt

• Matiş Dumitru, Bazele

• Referinţe bibliografice facultative

• Principalele teme abordate (1)

• Universul contabilităţii: trecut, prezent şi viitor

• Principalele teme abordate (2)

• Partida dublă – principiu fundamental al

• Principalele teme abordate (3)

• Introducerea studenţilor în tainele ştiinţei

• Formarea abilităţilor necesare pentru

• Fundamentarea bazei ştiinţifice a studenţilor

• Dezvoltarea capacităţii studentului de a

• Crearea de condiţii permisive studiului

• Implicarea studenţilor în activitatea de

• Luca Pacioli s-a născut în anul 1445 în localitatea

• A fost un călugăr franciscan, matematician

• În anul 1494 Luca Pacioli, a publicat la Veneţia

• Luca Pacioli a afirmat despre contabilitate că pune

• “Tot ceea ce după părerea negustorului îi aparţine

• Napoleon Bonaparte susţinea că:

• Göethe aprecia că:

• Paul Samuelson susţine că:

• J. Fr. Schär afirma... :

• A şti contabilitate nu înseamnă totul.

• A iubi contabilitatea nu este suficient.

• Pentru a înţelege adevăratul mesaj al

• De ce merită să înveţi contabilitatea şi limbajul ei?

• Pentru că trăim într-o lume cu resurse limitate;

• Pentru că primul pas spre prosperitate îl reprezintă

• Pentru că nimeni nu a eşuat în afaceri atunci când a

• De ce merită să înveţi contabilitatea şi limbajul ei?

• Pentru că ordinea din cuget trebuie instalată şi în

• Pentru că primul semn al declinului în afaceri îl

• Pentru că fără prudenţă, ordine şi rigoare poţi risipi

• De ce merită să înveţi contabilitatea şi limbajul ei?

• Pentru că este demn să îţi măsori cu cumpătare

• Pentru că cifrele vorbesc uneori mai relevant decât

• Pentru că unul dintre cei mai bogaţi oameni ai

• De ce merită să înveţi contabilitatea şi limbajul ei?

• Pentru că aşa cum a spus Göethe, “contabilitatea

• (1) Din perspectivă doctrinară, în contextul căreia

• Teoria economică actuală defineşte contabilitatea ca

• (2) Din perspectivă normalizatoare

• Reperele istorice în evoluţia tehnicilor, artei şi ştiinţei

• Ele sunt dependente de istoriografia contabilă,

• Câte „istorii” ale contabilităţii, atâtea repere istorice ale

• Literatura de specialitate identifică patru perioade

• 1. Originile contabilităţii: cronica evoluţiei neliniare

• 2. Dezvoltarea contabilităţii în partidă dublă la

• Literatura de specialitate identifică patru perioade

• 3. Capitalismul şi contabilitatea: creşterea capacităţii

• Originile contabilităţii se pierd în negura timpurilor şi

• Primul autor notabil de contabilitate rudimentară

• Spre anul 300 î.e.n. pe papirusurile descoperite în