DIAGNOSTIC

FINANCIAR-CONTABIL

Prof. Univ.Dr. MONICA ACHIM

2019
 Structură curs

Partea I Procesul de analiza diagnostic si

profesia de analist financiar
Partea II Componentele analizei-diagnostic a
starii financiare
 Partea I Procesul de analiza
diagnostic si profesia de analist
financiar

Cap. 1 Abordari conceptuale privind analiza-

diagnostic entităţii
Cap.2 Profesia de analist financiar-o cariera de
succes
Cap.3 Situatiile financiare-sursa principala pentru
analiza diagnostic
 Cap. 1 Abordari conceptuale privind analiza-diagnostic
entităţii

1.1.Continutul analizei-diagnostic
1.2. Necesitate si utilizatori
1.3. Metodologia analizei-diagnostic
1.4. Etapele procesului de analiza diagnostic
1.5. Tipologia dignosticului entitatii
 1.1.Continutul analizei-diagnostic

 Terminologie
Cuvântul “diagnostic” este de origine greacă şi înseamnă “apt
de a discerne”.
 Definire diagnostic în sens general
Diagnosticarea poate fi definită ca o cercetare complexă a
aspectelor economice, tehnice, sociologice, juridice si
manageriale ce caracterizează activitatea unei organizaţii
prin care se identifica punctele forte si slabe, cauzele care
le-au generat si se formulează recomandări de eliminare sau
diminuare a aspectelor negative şi /sau de valorificare a celor
pozitive, se stabileşte “terapia”.
 Definire diagnostic ec-fin

Diagnosticul aplicabil unei afaceri reprezintă o etapă

preliminară a procesului de stabilire a valorii, care,
făcând apel la procedeele specifice analizei, oferă
posibilitatea cunoaşterii caracteristicilor esenţiale ale
afacerii, identificarea stării diferitelor sisteme
economico-financiare ale acesteia, a potenţialului său
valorificat sau nevalorificat, precum şi a influenţării
acestor atribute de către factorii externi, sectoriali
şi/sau macroeconomici.
 Repere terminologice privind analiza si diagnosticul
şi ec-financiar

a) Termenul de „analiză” provine din limba franceză şi

are un dublu înţeles:
Pe de-o parte, prin verbul „a analiza” se înţelege a cerceta un
fenomen sau un întreg parcurgând fiecare element în parte;
• Pe de altă parte, prin substantivul „analiză” se înţelege o metodă
ştiinţifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui
element în parte respectiv examinare amănunţită a unei probleme.

Analiza, ca metodă generală de cercetare, presupune

descompunerea sau desfăşurarea unui obiect sau
fenomen în părţile sale componente, în elemente mai
simple.
Analiza economico-financiară studiază mecanismul de
formare şi de modificare a fenomenelor economice prin
descompunerea lor în elemente componente, factori şi
cauze ale fenomenului studiat printr-o analiză structurală,
trecând de la factorii cu acţiune indirectă la cei cu acţiune
directă până la descoperirea cauzelor finale (primare).
Schema desfăşurării procesului de
analiză economico-financiară
b) Termenul de „diagnostic” este de origine greacă şi
înseamnă “apt de a discerne”.

Spre deosebire de procesul de analiză în general,

procesul de analiză diagnostic presupune, într-o
exprimare sintetică:
- formularea unor judecăţi de valoare privind fenomenul
analizat.
- reperarea simptomelor, disfuncţionalităţilor prin
raportarea la anumite referinţe,
- prescrierea „terapiei” pentru redresarea unei
situaţii existente la un moment dat.
 DEOSEBIRI
ANALIZA EC-FIN DIAGNOSTICUL EC-FIN

 
Descompunerea unui Încadrarea aspectelor
fenomen ec- fin în analizate în anumite tipare,
părţile sale componente, prin raportarea la anumite
referinţe, cu alte cuvinte
în elemente mai simple formularea unor judecăţi
în scopul descoperirii de valoare privind
cauzelor producerii fenomenul analizat.
fenomenelor ec-fin. - Scopul final al
diagnosticului este acela de
a prescrie „terapii” de
redresare şi urmărirea
modului în care sunt duse la
îndeplinire.
Fig. 1 Analiză financiară versus
diagnostic financiar
 1.2. Necesitatea și utilizatorii
analizei-diagnostic
Principalele categoriile de utilizatori de analize financiare şi
nevoile lor de informare financiară sunt reprezentate de:

1.Guvernanţa corporativă
2.Investitori
3.Angajaţii (sindicatele)
4.Creditorii financiari
5.Furnizorii şi alţi creditori comerciali
6.Clienții
7.Guvernul şi instituţiile sale
8. Publicul
1.3. Tipologia diagnosticului şi obiective specifice

I. După sfera de cuprindere a cercetării:

• Diagnostic general
• Diagnostic parţial
• Diagnosticul specializat
II. Din punct de vedere al obiectivelor urmărite:
• Diagnostic de sănătate sau de rezultate
• Diagnostic de vitalitate sau de perspectiva
• Diagnosticul de climat sau de ambianta
III. După structura echipei de diagnosticare:
• Diagnosticul intern
• Diagnosticul extern
• Diagnosticul mixt

III. După tipul diagnosticului !!!!!!:

• diagnostic juridic;
• diagnostic comercial;
• diagnostic de management, organizare şi resurse umane
• diagnostic tehnic, tehnologic şi de exploatare;
• diagnostic financiar-contabil
 Cap.1.3 Metodologia analizei-diagnostic
1. Metodologia diagnosticului ec.-fin versus metodologia analizei
ec.-fin

Metodologia Metodologia
ANALIZEI DIAGN.
EC-FIN EC-FIN
 Diviziunea si descompunerea rezultatelor
C Comparatia
A
L Stabilirea sistemului factorial cauzal al explicarii
I fenomenului

T Modelarea fenomenelor economice

A
T Interpretarea rezultatelor

I Generalizarea sau evaluarea rezultatelor

V
A Indicatori economico-financiari
METODE SI
TEHNICI DE Indicii pentru exprimarea in dinamica
ANALIZA
C Coeficienţi de structura
A
Ratele(ratio,rating)
N
T
Tehnicile scorurilor(scoring)
I
T Metoda substituirilor in lant(metoda iterarii)
A
T Metoda calculului matricial
I
V Metodele cercetarii
operationale(programare,simulare )
A

Metodele analizei regresionale

 2. Metode specifice diagnosticului economico-financiar

Metoda SWOT
METODE SI
TEHNICI
Metoda grilelor e evaluare
specifice
ANALIZEI-
DIAGNOSTIC
Metoda combinate
 A. Metoda SWOT
- Este cea mai utilizată metodă de diagnosticare a unei organizaţii la
nivel mondial.
Denumirea S.W.O.T. reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti:
• „Strengthts” (Forte, Puncte forte),
• „Weaknesses” (Slăbiciuni, Puncte slabe)
• „Opportunities” (Oportunitati, Sanse)
• „Threats” (Amenintări).

Primele doua privesc firma si reflecta situaţia acesteia, iar următoarele

două privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activităţii
firmei.

Analiza-diagnostic de tip SWOT prezintă deci două dimensiuni:

• Analiza factorilor interni (a potenţialului intern) adică a punctelor
forte (strenghts) şi a punctelor slabe (weaknesses);
• Analiza factorilor externi (ai mediului ambiant) adică a
oportunităţilor (opportunities) şi ameninţărilor (threats) cu care se
confruntă entitatea.
Punctele forte ale firmei sunt caracteristici
sau competente distinctive pe care aceasta le
poseda la un nivel superior in comparaţie cu
alte firme, îndeosebi concurente, ceea ce ii
asigura un anumit avantaj in fata lor.

Pentru identificarea punctelor forte se pot utiliza

următoarele întrebări:
• Ce avantaje deţine firma analizată?
• Ce merge bine în firma analizată?
• La ce resurse importante are acces firma
analizat?
• Ce puncte forte văd ceilalţi la firma analizată?
Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale
acesteia care ii determina un nivel de
performante inferior celor ale firmelor
concurente.

Pentru identificarea punctelor slabe ale unei firme

se pot utiliza şi întrebările:
• Ce merge foarte prost în firma analizată?
• Ce elemente poate să le îmbunătăţească firma
analizată?
• Ce trebuie să evite firma analizată?
 Oportunităţile (ocaziile) mediului reprezintă
factori de mediu externi pozitivi pentru firma,
altfel spus şanse oferite de mediu, firmei,
pentru a-si stabili o noua strategie sau a-si
reconsidera strategia existenta in scopul
exploatării profitabile a oportunităţilor apărute.

Pentru identificarea oportunităţilor se pot pune

următoarele întrebări:
• Care sunt tendinţele interesante pe care le
identificaţi?
• Unde există oportunităţi ce pot avantaja firma
analizată?
 Ameninţările mediului sunt factori de mediu
externi negativi pentru firmă, cu alte cuvinte situaţii
sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în
măsura semnificativă, capacitatea firmei de a-si
realiza integral obiectivele stabilite, determinând
reducerea performantelor ei economico-financiare.
Pentru identificarea ameninţărilor se poate recurge la următoarele
întrebări:

• Care sunt tipurile de obstacole ce care se confruntă firma

analizată ?
• Cum acţionează principalii săi competitori ?
• Care sunt specificaţiile produselor sau serviciilor firmei analizate
pe cale să se schimbe ?
• Schimbările tehnologice îi afectează poziţia ?
• Are probleme cu datoriile sau cu fluxul de numerar ?
• Vreunul dintre punctele slabe ar putea să-i afecteze în mod serios
afacerea ?
Etapele de aplicare a analizei SWOT constau în
următoarele:

• Evaluarea potenţialului entităţii (analiza

punctelor forte, punctelor slabe)-coloanele
matricii SWOT

• Evaluarea mediului concurenţial

(oportunităţilor şi a riscurilor)-liniile
matricii SWOT

• Formularea alternativelor strategice

(situaţii de acţiune)- componentele matricii
SWOT
Matricea SWOT Factori interni
Puncte forte Puncte slabe
F1 S1
F2 S2
F3 S3
… …

Factori Oportunităţi Combinaţia puncte forte ale Combinaţia puncte slabe ale
ale mediului potenţialului firmei analizate în potenţialului firmei analizate şi
externi
O1 oportunităţi ale mediului în care oportunităţi ale mediului în care
O2 operează firma. operează firma.
O3 Strategie activă, concretizată în
… Strategie activă pe toate planurile. măsuri de perfecţionare a
laturilor negative şi eliminarea
SITUAŢIE EXCELENTĂ slăbiciunilor.
SITUAŢIE RESTRICTIVĂ

Ameninţări Combinaţia puncte forte ale Combinaţia puncte slabe ale

potenţialului firmei analizate ñ potenţialului firmei analizate ñ
ale
ameninţări ale mediului în care ameninţări ale mediului în care
mediului operează firma. operează firma.
A1 Strategie pasivă, de ocolire a Strategie pasivă, bazată pe o
A2 pericolelor cu care se confruntă dezvoltare internă a activităţii
A3 în cadrul mediului, bazată pe o firmei în scopul îmbunătăţirii
… stabilitate a posibilităţilor sale diferitelor laturi ale acesteia.
interne.
SITUAŢIE VULNERABILĂ SITUAŢIE CRITICĂ
 B.Metoda grilelor de evaluare
Are avantajul că asigură o abordare cantitativă, măsurabilă a aspectelor analizate.
Se utilizează adesea în combinaţie cu metoda SWOT venind astfel să asigure atât
o abordare calitativă cât şi una cantitativă a aspectelor analizate.

Etape:
1. Se selectează nivelurile de analiză specifice domeniului supus diagnosticării;
2. Se selectază criteriile de apreciere pentru fiecare nivel de analiză;
3. Se stabilesc nivelurile de comparaţie/de referință ale criteriilor de apreciere (indicatorilor)
acolo unde acestea se cunosc. grila de evaluare a criteriilor după nivelul şi tendinţa
indicatorilor.
4. Se stabileşte şi se parametrizează grila de evaluare a criteriilor după nivelul şi tendinţa
indicatorilor;

Nota (N) 1 2 3 4 5

Stare Critică Slabă Medie Bună Forte

Tendinţă Deteriorare Deteriorare Menţinere Îmbunătăţire Îmbunătăţire
bruscă lentă lentă bruscă
 5. Se încadrează indicatorii într-o stare.
- Pentru indicatorii la care se apreciază doar nivelul sau tendinţa, încadrarea se va face în funcţie
de grila de evaluare din etapa anterioara
- Pentru indicatorii la care se apreciază simultan atât nivelul cât şi tendinţa, încadrarea
se va face pe baza matricei de mai jos:

Tendinţă/Stare Critică Slabă Medie Bună Forte

Îmbunătăţire 3 3.5 4 4.5 5

bruscă
Îmbunătăţire lentă 2.5 3 3.5 4 4.5
Menţinere 2 2.5 3 3.5 4
Deteriorare lentă 1.5 2 2.5 3 3.5
Deteriorare bruscă 1 1.5 2 2.5 3

6. Acordarea de punctaje de importanţă (pi) fiecărui indicator „i”cu respectarea

n relaţiei
 pi  1 (100 %)
i 1

7. Calculul notei medii obţinute prin agregarea indicatorilor aferenţi fiecărui aspect
n
supus diagnosticării, după relaţia:  
N   pixNi
i 1
8. Interpretarea rezultatelor, elaborarea recomandărilor/formularea strategiilor:
Se interpretează nota finală a aspectului diagnosticat utilizând tabelul de mai
jos:•

Starea indicatorului Nota medie Clasificare SWOT

Forte 5 PUNCT FORTE
Foarte bun 4.5
Bun 4 PUNCT TARE
Satisfăcător 3.5
Mediu-acceptabil 3 PUNCT INCERT
Nesatisfăcător 2.5 PUNCT SLAB
Slab 2
Foarte slab 1.5 PUNCT CRITIC
Critic 1
În funcţie de nota medie obţinută, diagnosticul general al stării financiare al unei
entități se poate încadra în următoarele categorii:

• Diagnostic categoria A, dacă 4,5 ≤ N < 5. În acest caz performanțele

economico-financiare ale entității sunt foarte bune, riscurile la care este expusă
societatea sunt foarte reduse. Potenţialul de dezvoltare este foarte ridicat, poziţia
pe curba ciclului de viaţă este de dezvoltare-maturitate.
• Diagnostic categoria B, dacă 3,5 ≤ N < 4,5. În acest caz performanțele
economico-financiare ale entității sunt bune, riscurile sunt reduse, afacerea este
viabilă, putând avea loc dezvoltarea viitoare. Poziţia pe curba ciclului de viaţă este
de dezvoltare-maturitate, strategiile solicitate fiind cele de investire sau strategii
neutre.
• Diagnostic categoria C, dacă 2,5 ≤ N < 3,5. În acest caz afacerea se confruntă
cu anumite probleme financiare, riscurile sunt medii, posibilităţile de creştere sunt
incerte, posibilităţile de redresare sunt reduse. Poziţia pe curba ciclului de viaţă
este lansare sau declin, fiind necesare fie strategii de investire, fie de dezinvestire.
• Diagnostic categoria D, dacă 1,5 ≤ N < 2,5. În acest caz afacerea se confruntă
cu probleme financiare majore, riscurile sunt ridicate. Poziţia pe curba ciclului de
viaţă este lansare sau declin, fiind necesare fie strategii de investire, fie de
dezinvestire.
• Diagnostic categoria E, dacă N <1,5. În acest caz performanțele economico-
financiare sunt foarte reduse, starea entității economice este foarte gravă, aceasta
se confruntă cu blocaje financiare şi există un risc de faliment iminent.
 1.4. Etapele procesului de analiză- diagnostic

1. Planificarea analizei-diagnostic
2. Culegerea şi selectarea informaţiilor
3.Verificarea informaţiilor culese
4. Analiza-diagnostic propriu zisă
5. Întocmirea raportului de diagnostic

Presupune sintetizarea rezultatelor analizei-diagnostic corespunzătoare
obiectivelor urmărite, stabilirea punctelor forte şi a punctelor slabe analizei,
stabilirea abaterilor, elaborarea măsurilor de către diferite categorii
decizionale implicate în respectiva analiză-diagnostic (guvernanţa
corporativă a entităţii, bănci, investitori, parteneri de afaceri, stat etc.).

Orice diagnostic nu trebuie privit ca un scop în sine ci ca un mijloc de acţiune,

de ameliorare a rezultatelor prin elaborare de propuneri în vederea
elaborării terapiei de redresare.
 1.5 Tipologia diagnosticului entităţii

1. Diagnosticul juridic
2. Diagnosticul pieţei şi concurenţei (comercial)
3. Diagnosticul de management, organizare şi
resurse umane
4. Diagnosticul tehnic, tehnologic şi de exploatare
5. Diagnosticul financiar-contabil al entităţii
 1.5.1 Diagnosticul juridic
-obiective, surse, elemente de investigat, sinteză-

 Obiective
- evidenţierea relaţiilor juridice ce apar între entitate şi
agenţii ce acţionează în legătură cu firma (raporturile
cu proprietarii, terţii şi propriii salariaţi etc.)
- aprecierea riscurilor aferente situaţiei juridice a
entităţii

 Sursele informaţionale:
-acte/contracte/registre aferente dreptului
societar/comercial/muncii/fiscal/mediului
Elemente de investigat
► Drept societar:
• constituirea: contract de societate, statut
• funcţionarea: registrele AGA, registrul acţionarilor, registrul
acţiunilor, registrul Cons. Administraţie
• asocierea: contracte de asociere în participaţie

►Drept comercial:
• Acte şi contracte privind situaţia imobiliară (acte de proprietate,
închiriere, concesiune, leasing)
• Acte şi contracte privind modul de exploatare (licenţe, contracte
de franciză)
• Acte şi contracte privind alte imobilizări (titluri de participare,
mărci, brevete etc)
• Contractele cu partenerii de afaceri
• Contractele de credit
• Contracte de asigurări
• Litigii cu caracter comercial
► Dreptul muncii
• contractele de muncă colective şi individuale
• actele privind protecţia muncii
• evidenţele privind personalul (evidenţa operativă, state de plată)
• litigii cu salariaţii
• datele ultimului control al organismelor de asigurare şi protecţie
socială
• acţiunile sindicatului

► Drept fiscal
• analiza regimului fiscal al entităţii; particularităţi
• respectarea reglementărilor fiscale
• informaţii privind ultimul control fiscal
• litigiile fiscale

► Dreptul mediului
• existenţa autorizaţiilor de mediu
• respectarea legislaţiei de mediu
• litigii pe probleme de mediu cu alte întreprinderi sau cu autoritatea statală
 1.5.2. Diagnosticul pieţei şi concurenţei
(comercial)
-obiective, surse, elemente de investigat, sinteză-
 Obiective

A. Caracterizarea produselor şi serviciilor firmei

B. Caracterizarea contextului concurenţial (inclusiv a
relaţiilor cu furnizorii şi clienţii precum şi a tuturor aspectelor ce
pot avea relevanţă asupra compartimentelor de aprovizionare şi
desfacere ale firmei)

Sursele informaţionale:
-Programe de aprovizionare/producţie/desfacere
-Evidenţa contabilă sintetică şi analitică a clienţilor şi furnizorilor
-Studii de piaţă
-Standarde de calitate
Elemente de investigat
A. Produsele şi serviciile
- Structura de producţie : corespunde cu cererea, omogenizare a
producţiei
- Tipurile de activităţi în cadrul cărora se obţin produsele sau serviciile
- Tipurile, volumul şi ponderea diferitelor produse, grupe de produse şi
servicii oferite în totalul producţiei (ofertei)
- Produsele şi serviciile societăţii: competitivate, calitate superioară,
gamă diversificată, garanţii de calitate, calitate, complementaritate,
accesibilitate, sezonalitate, grad de învechire, grad de înnoire,
perisabilitate, preţuri
- Promovarea produselor
 B. Contextul concurenţial
Potentiali
Noi
concurenti

Sectorul Puterea de
Puterea de de Negociere a
Negociere a activitate clientilor
furnizorilor

Produse de
substitutie

Schema de analiza a mediului concurenţial elaborata de catre M. Porter

1.5.3 Diagnosticul de management, organizare şi resurse
umane
-obiective, surse, elemente de investigat, sinteză-

Obiective generale
A. Evidenţierea aspectelor esenţiale privind conducerea
societăţii comerciale (Guvernanța corporativă);
B.Evidenţierea aspectelor esenţiale privind organizarea
societăţii comerciale;
C. Asigurarea şi eficienţa folosirii resurselor umane.

Factorul uman  forţa motrice, factorul cheie care pune în

mişcare şi mobilizează toate celelalte resurse de la nivelul
entităţii. De modul de gestionare a factorului muncă depind
astfel în mare măsură performanţele generale realizate de
orice entitate.
 Sursele informaţionale:

• Structura organizatorică
• Balanţa de plan a utilizării timpului de lucru (exprimat în ore-om);
• Rapoarte statistice privind utilizarea timpului de lucru a salariaţilor;
• Fişa postului;
• Statele de salarii;
• Informaţiile din situaţiile financiare  Nota 8 „Informaţii privind salariaţii,
administratorii şi directorii”, informaţii privind:
- îndemnizaţiile acordate membrilor organelor de administraţie, conducere şi de
supraveghere;
- contractuale cu privire la plata pensiilor către foştii membri ai organelor de administraţie,
conducere şi supraveghere, indicându-se valoarea totală a angajamentelor pentru fiecare
categorie.
- valoarea avansurilor şi a creditelor acordate membrilor organelor de administraţie,
conducere şi de supraveghere în timpul exerciţiului: rata dobânzii; principalele clauze ale
creditului; suma rambursată până la acea dată; obligaţii viitoare de genul garanţiilor
asumate de entitate în numele acestora;
- salariaţi: număr mediu, cu defalcarea pe fiecare categorie; salarii plătite sau de plătit,
aferente exerciţiului; cheltuieli cu asigurările sociale; alte cheltuieli cu contribuţiile pentru
pensii.
• Declaratia Aplici sau Explici – societăți listate la BVB
• Raportul administratorilor
 Elemente de investigat
A. Managementul societăţii-guvernanța corporativă
 nivelul şi utilizarea potenţialului managerial caracterizat prin:
 structură managerială;
 calitatea echipei manageriale;
 structură organizatorică;
 sistemul informaţional;
 rezultatele financiare înregistrate de societatea comercială;
 organigrama de conducere a societăţii comerciale formată din:
 adunarea generală a acţionarilor;
 consiliul de administraţie (condus de un manager sau de directorul general);
 conducerea executivă;
 comisia de cenzori sau auditorii financiari.
 atribuţii şi competenţe ale membrilor echipei manageriale;
 cine stabileşte remunerarea lor? sunt cointeresaţi? au depus garanţiile legale?
 caracterizare: vârstă, formare, experienţă, specializare şi domenii de decizie
 stilul de conducere: colegial sau autoritar, centralizat sau descentralizat,
 relaţiile lor: dependenţă faţă de un grup sau de acţionarii majoritari, de bănci, de
mediul economico-social
 stabilitatea într-un anumit post; ce efecte ar avea schimbarea conducerii asupra
activităţii
 Noul cod de Guvernanta
corporativa BVB 2015
Societățile vor include o declarație de
guvernanță corporativă (Declaratia
Aplisi sau Explici) în raportul anual într-o
secțiune distinctă, care va cuprinde o
autoevaluare privind modul în care sunt
îndeplinite prevederile care trebuie
respectate”,precum și măsurile adoptate în
vederea respectării prevederilor care nu
sunt îndeplinite întru totul.
 Principalele secțiuni ale Declarației
Aplici sau Explici
Secțiunea A: RESPONSABILITĂȚI
11 intrebari: de la A1-A11
Secțiunea B: SISTEMUL DE GESTIUNE A RISCULUI ȘI
CONTROL INTERN
12 intrebari: de la B1-B12
Secțiunea C: JUSTA RECOMPENSĂ ȘI MOTIVARE
1 întrebare –C.1.
Secțiunea D: ADĂUGÂND VALOARE PRIN RELAȚIILE
CU INVESTITORII
17 intrebari: de la D1-D10,(D1 detaliat D1.1-D1.7)

Total 41 intrebari
 Elemente de investigat

B. Organizarea societăţii
 Structura organizatorică
structura organizatorică este adaptată la specificul activităţii
 structura organizatorică este flexibilă
 existenţa unui regulament de organizare internă (ROI)
 există delimitarea atribuţiilor, competenţelor şi responsabilităţilor pe
nivele organizatorice
 cadrele de execuţie îşi cunosc activităţile, rolul, atribuţiile conform
ROI?
 existenţa posibilităţilor de îmbunătăţire a structurii organizatorice
actuale

 Sistemul informaţional
 dotare cu echipamente
 personal competent
 insuficient extins în secţiile de producţie
 Elemente de investigat
C. Asigurarea şi eficienţa folosirii resurselor umane

C. 1. Diagnosticul asigurării cu resurse umane

C.2. Diagnosticul stabilităţii personalului

Diagnosticul
resurselor umane
C.3. Diagnosticul utilizării extensive a
resurselor umane

C.4. Diagnosticul utilizării intensive a

resurselor umane
 Aplicativ-seminar
Efectuarea unei analize-diagnostic la a
guvernantei corporative la o entitate
economică listată la BVB

Sursă: Declaratia Aplici sau Explici

 1.5.4. Diagnosticul tehnic, tehnologic şi de exploatare
-obiective, surse, elemente de investigat, sinteza-
 Obiective
Privind resursele tehnice
• amplasamentul societăţii comerciale şi al eventualelor sucursale sau filiale;
• utilizarea suprafeţelor productive;
• clădirile, caracteristicile clădirilor, posibilităţile de extindere a clădirilor, evaluarea tehnică a acestora;
• căile (mijloacele) de acces;
• echipamentele de producţie şi de transport;
• valoare şi structura imobilizărilor corporale.

Privind stocurile de materii şi materiale

• Sistemul de aprovizionare şi corelarea acestuia cu tipul de producţie
• Volumul şi structura stocurilor de materii prime şi materiale
• Tipul de gestiune a stocurilor de materii prime şi materiale
• Gradul de utilizare a materiilor prime şi materialelor

Privind procesul productiv

• Organizarea fluxului de producţie;
• Grad de automatizare a procesului productiv;
• Poluare tehnologică :
• Programarea producţiei:
• Controlul producţiei:
• Metode de organizare a producţiei şi a muncii :
• Eficacitatea organizării producţiei
• Structura producţiei fizice
• Calitatea produselor
 Surse informaţionale
Privind resursele tehnice
– programul tehnic al firmei;
– balanţa timpului de lucru al utilajelor exprimate în ore-utilaje;
– dările de seamă statistice;
– Fişe de cont sintetice şi analitice a imobilizări corporale;
– Balanţă de verificare analitică
– informaţiile din situaţiile financiare în speţă informaţiile cuprinse în Nota 1 „Active
imobilizate”.

Privind stocurile de materii şi materiale

– Fişă de magazie a stocurilor;
– Centralizatorul notelor de recepţie;
– Centralizatorul fişelor de consum;
– Listele de inventariere
– Fişe de cont sintetice şi analitice a stocurilor
– Fişe de cont
– Balanţă de verificare analitică
– informaţiile din notele la situaţiile financiare

Privind procesul productiv

– Programe de producţie;
– Rapoarte de producţie;
– Bonuri de predare-transfer-restituire;
– Proces verbal de constatare rebuturi.
 Elemente de investigat
A. Resurse tehnice

A. 1 Diagnosticul asigurării cu resurse tehnice

Diagnosticul
resurselor
A. 2. Diagnosticul utilizarii extensive a
tehnice şi resurselor tehnice
tehnologice
A. 3. Diagnosticul utilizarii intensive a
resurselor tehnice
 Elemente de investigat

B. Stocurile de materii prime şi materiale

B. 1. Diagnosticul pietei de aprovizionare

Diagnosticul B. 2. Diagnosticul realizării programului de aprovizionare şi

stocurilor de materii asigurare a necesarului de consum
prime şi materiale

B. 3.Diagnosticul asigurării cu stocuri de materii şi materiale

B.4..Diagnosticul eficienţei utilizării resurselor de materii

prime şi materiale
 1.5.5. Diagnosticul financiar-contabil al entităţii-
aprofundat in acest curs
-obiective, surse, elemente de investigat, sinteza-

Obiective
- Diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii financiare
- Diagnosticul gradului de îndatorare
- Diagnosticul gestiunii resurselor controlate de entitate
- Diagnosticul stării de profitabilitate
- Diagnosticul stării de rentabilitate
- Diagnosticul performanţelor bursiere
-Diagnosticul fluxurilor de numerar
- Diagnosticul riscurilor

 Surse informaţionale - Situaţiile financiare ale întreprinderii