Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FARMACIE
GR. T. POPA IASI
FACULTATEA DE MEDICINÃ DENTARĂ
PARODONTOLOGIE
CURS NR 6
DURERE
SÂNGERARE
HALITOZĂ
ASPECTE GENERALE SUPURATIE
ALGORITM
Abces parodontal
EXAMEN CLINIC SUBIECTIV Gingivită ulcero–necrotică
EXAMEN CLINIC OBIECTIV
SÂNGERARE
TULBURĂRI
03/14/20
Recesiune generalizată MASTICATORII
Examen clinic
subiectiv
ANAMNEZA ISTORICUL BOLII
03/14/20 PALPARE
Examen clinic obiectiv
EXAMEN CLINIC INTRA–ORAL IGIENA ORALĂ
INDICELE DE PLACĂ (PI): frecvent, ca exprimare procentuală a
suprafeţelor dentare acoperite de placă bacteriană
0 = absenţa plăcii
1 = film subţire la proximitatea marginii gingivale evidenţiat cu
ajutorul sondei
2 = depozite moderate de–a lungul margii gingivale, vizibile cu ochiul
liber
3 = depozite mari care ocupă ambrazura cervicală
nr. suprafeţe cu placă
PI = x 100
nr. suprafeţe fără placă
0 = tartru absent
1 = tartru supragingival până la 1/3 din suprafaţa dentară
2 = tartru între 1/3 şi 2/3 supragingival şi prezenţa concomitentă a
tartrului subgingival
3 = tartru supragingival peste 2/3 din suprafaţa dintelui sau bandă
continuă subgingival
EVALUAREA
RADIOGRAFIC
Ă OSOASĂ
2. EXAMENE
BACTERIOLOGIC
ASPECTE GENERALE
TESTE DE DIAGNOSTIC
3. MARKERI AI BOLII
PARODONTALE
4. ALTE EXAMENE
COMPLEMENTARE
03/14/20
EXAMENE
COMPLEMENTARE
ELEMENTE URMĂRITE
BILANŢUL
RADIOGRAFIC
dinţi:
dinţi rapoarte radiculare, raport de volum coroană /
rădăcină, dimensiunile camerei pulpare, tratamente
efectuate
parodonţiu:
parodonţiu os alveolar (nivel osos restant), spaţiu
desmodontal (normal, lărgit) în raport mezio–distal, sept
inter–radicular
2. EXAMENE
BACTERIOLOGICE
trabeculaţia osului spongios – sept inter– dentar, zone de
furcaţie – densitate
Aspecte generale
conturul corticalei osoase:
osoase bine definit, şters
Teste de diagnostic poziţia crestei septale
3. MARKERI AI BOLII lamina dura:
dura continuă, discontinuă, absentă
PARODONTALE zone de furcaţie
structuri apicale leziuni endo–parodontale
4. ALTE EXAMENE
COMPLEMENTARE
03/14/20
FOAIE DE OBSERVAŢIE
DISCIPLINA DE PARODONTOLOGIE
• MEDIC:…………………….
• STUDENT:………………..
• DATA:……………………..
Motivele prezentarii:
• sângerare gingivală,
• probleme estetice legate de recesiuni / migrări dentare,
• tulburări masticatorii legate de mobilitate dentară
• halitoză, gust neplăcut ,
• senzaţie tensiune sau prurit la nivelul gingiei,
• simptomatologie legată de complicaţiile bolii parodontale (abcese
parodontale, hiperestezii, sindrom endo-parodontal).
• probleme odontale (carii simple şi complicate)
• control periodic
FOAIE DE OBSERVAŢIE
DISCIPLINA DE PARODONTOLOGIE
• - provocat / neprovocat
• durata: zile / luni / ani
• Examen exobucal
• - tegumente mucoase
aspect,
culoare,
integritate,
sensibilitate,
tumefacţii,
adenopatii.
Examen clinic parodontal
Parodontiu de invelis:
Gingia marginala:
- culoarea, consistenţa, forma, textura, volum, poziţia
- zona de pe arcadă unde apar modificări………….
inflamatie:
• localizata / generalizata, zona
• acuta / periodica / cronica
Gingia atasata:
absenta / ingusta / lata
Frenuri – bride:
inserate aproape / mediu / la distanta
Parodontiul de sustinere:
• pungi parodontale
• supraosoase / infraosoase / mixte
• Sangerarea:
• absenta / la periaj / la sondaj / spontana
• Dintii cu:
• migrari:……..
• malpozitii:…………
• mobilitate:……….
Indici de igiena orala:
• 1. Indicele de placă PLI sau indicele lui
Silness şi Löe ( 0,1,2,3)
• 2. Indice de tartru
• 3. Indice de placa
Sistemul de screening si inregistrare parodontala
(PSR -> Periodontal Screening and Recording System)
• Sugeram ca orice examen dentar de rutina sa includa
un examen screening utilizand PSR. Acest sistem
ajuta la identificarea pacientilor care necesita
evaluare parodontala amanuntita.
• Rezultatele screeningului sunt utilizate la incadrarea
pacientilor in una din urmatoarele 2 categorii:
1. cei cu sanatate parodontala sau gingivita
2. pacienti cu parodontita.
• Unicitatea acestui sistem e reprezentata de maniera
in care este citita sonda parodontala si cantitatea
minima necesara de informatii.
Se utilizeaza o sonda OMS pt examinare. Reperele
sondei care sunt utilizate sunt reprezentate de banda
colorata situata intre 3,5 si 5,5 mm.
Arcadele sunt impartite in sextanti.
Pentru fiecare sextant se inregistreaza doar un singur
cod.
Codurile PSR sunt consemnate intr-un tabel special
Criterii de atribuire a codurilor PSR
Cod 0
- Semnul de referinta (codul de culoare) e complet vizibil in cel mai profund
sulcus sau punga a sextantului
- Absenta tartru sau margini defectuose de restaurari
- Absenta sangerarii la sondare blanda si tesuturi gingivale cu aspect sanatos.
Cod 1
- Semnul de referinta (codul de culoare) e complet vizibil in cel mai profund
sulcus sau punga a sextantului
- Absenta tartru sau margini defectuose de restaurari
- Sangerare la sondare
Cod 2
- Semnul de referinta (codul de culoare) e complet vizibil in cel mai
profund sulcus sau punga a sextantului
- Tartru supra sau subgingival si / sau margini defectuoase de restaurari
Cod 3
Semnul de referinta (codul de culoare) e partial vizibil in cel mai profund
sulcus sau punga a sextantului
Acest cod indica profunzimi de sondare de 3,5 – 5,5 mm
Cod 4
Semnul de referinta (codul de culoare) e total invizibil in cel mai profund
sulcus sau punga a sextantului
Acest cod indica profunzimi de sondare mai mari de 5,5 mm
Cod *
Acest simbol se atribuie sextantului ce prezinta unul din urmatoarele:
afectarea furcatiilor
mobilitate dentara
probleme muco-gingivale
recesiuni ce se extind in zona colorata a sondei
PARODONTOGRAMA
PARODONTOGRAMAINITIALA
INITIALA
• • MAXILAR
MAXILAR
• Vestibular
• Vestibular
1. Data examenului iniţial
1. Data examenului iniţial
2. Adancimea pungii
2. Adancimea pungii
3. Recesiunea
3. Recesiunea
4. LIR
4. LIR
5. Mobilitate
5. Mobilitate
6. Inaltimea gingiei atasate
6. Inaltimea gingiei atasate
7. Leziuni cervicale
7. Leziuni cervicale
8. Obturatii
8. Obturatii
9. Ocluzie
9. Ocluzie
• Oral
1. Data examenului iniţial
2. Adancimea pungii
3. Recesiunea
4. LIR
5. Mobilitate
6. Inaltimea gingiei atasate
7. Leziuni cervicale
8. Obturatii
9. Ocluzie
PARODONTOGRAMA INITIALA
MANDIBULA
Vestibular
1. Data examenului iniţial
2. Adancimea pungii
3. Recesiunea
4. LIR
5. Mobilitate
6. Inaltimea gingiei atasate
7. Leziuni cervicale
8. Obturatii
9. Ocluzie
Oral
1. Data examenului iniţial
2. Adancimea pungii
3. Recesiunea
4. LIR
5. Mobilitate
6. Inaltimea gingiei atasate
7. Leziuni cervicale
8. Obturatii
9. Ocluzie
Indici de afectare parodontala:
GI inregistreaza inflamatia gingivala de la 0-3pe fetele vestibulara, meziala si linguala a tutror dintilor.
Utilizare epidemiologica.
Indice de sangerare papilara (PBI)
Gradul 1- punct = 20-30 secunde dupa sondarea sulcus-urilor
mezial si distal cu o sonda parodontala, se observa un singur
punct de sangerare.
Gradul 2- linie/punct = o linie fina de sange sau mai ulte
puncte de sangerare devin vizibile la marginea gingivala.
Gradul 3- triunghi = triunghiul interdentar se umple mai
mult sau mai putin cu sange.
Gradul 4- picatura = sangerare difuza. Imediat dupa sondare
sangele curge in zona interdentara acoperind portiuni de
dinte si de gingie.
• Inregistrarea PBI
• Sangerarea e provocata prin trecerea (stergerea) sulcus-
ului cu sonda parodontala cu presiune usoara pornind de
la baza papilei spre varf de-a lungul aspectului mezzial si
distal al dintelui.
• Dupa 20-30 secunde dupa ce a fost sondat complet un
intreg cadran, se inregistreaza intesitatea sangerarii
dupa cele 4 grade si valorile sunt trecute pe fisa.
• Totalul scorurilor inregistrate da “numarul de
sangerare'”
• numarul de sangerare
• PBI = -----------------------------------
• numar total de papile examinate
• INDICELE CPITN
• Pentru studii epidemiologice.
• -determina severitatea gingivitei
• -determina severitatea parodontitei
• ofera date cu privire la necesarul de tratament.
•
• Examinarea se face cu sonda speciala (OMS) ce diferentiaza
normalul de afectat si nu ofera masuratori de precizie.
• Se evalueaza pe sextanti.
• Dezavantaj: nu depisteaza pierderea de atasament prin
recesiune.
• Se consemneaza cel mai mare scor al sextantului.
• La copii pina la 19 ani si in studii epidemiologie se examineaza un
dinte anterior la maxilar si unul la mandibula si molarii primi
permanenti.
•
Indice de afectare parodontala – PDI
Dintii Ramfjord sunt reprezentativi pt intreaga dentitie in studiile
epidemiologic (16; 21; 24; 36; 41; 44).
Scor
Dintii colorati in rosu sunt dinti ramfjord iar cei necolorati sunt
0
Absenta inflamatiei si a alterarilor gingiei substituientii lor cand acestia lipsesc.
• PARODONTOGRAMA
FINALA
• MAXILAR
• MANDIBULAR
• Vestibular • Vestibular
1. Data examenului iniţial • 1. Data examenului iniţial
2. Adancimea pungii • 2. Adancimea pungii
3. Recesiunea • 3. Recesiunea
4. LIR • 4. LIR
• 5. Mobilitate
5. Mobilitate
• 6. Inaltimea gingiei atasate
6. Inaltimea gingiei atasate
• 7. Leziuni cervicale
7. Leziuni cervicale • 8. Obturatii
8. Obturatii • 9. Ocluzie
9. Ocluzie • Oral
• Oral • 1. Data examenului iniţial
• • 2. Adancimea pungii
1. Data examenului iniţial
• 3. Recesiunea
• 2. Adancimea pungii
• 4. LIR
• 3. Recesiunea • 5. Mobilitate
• 4. LIR • 6. Inaltimea gingiei atasate
• 5. Mobilitate • 7. Leziuni cervicale
• 6. Inaltimea gingiei atasate • 8. Obturatii
• 7. Leziuni cervicale • 9. Ocluzie
• 8. Obturatii
• 9. Ocluzie
DIAGNOSTIC
Anatomo-clinic,topografic,forma clinica,etiologie,functional,evolutie,complicatii,
Prognostic,etapa de tratament
11.DIAGNOSTICUL CHIRURGICAL
- Gingivita bacteriana:
Cronică, necomplicata
modulata: endocrin, medicamentos
- Gingivita ulcero-necrotica
- Parodontita:
o Juvenila
o Rapid progresiva
o A adultului:
• superficiala
• medie
• profunda
o Refractara
o Din SIDA
o Ulcero-necrotica
• PLAN DE TRATAMENT:
• A. TRATAMENTUL DE STARE GENERALA
• B.TRATAMENTUL DE STARE LOCALA
• 1. ETIOLOGIC
controlul plăcii,
• Igiena orala:
CONTEXT ETIOPATOGENIC
Leziuni traumatice asociate cu modificari
hormonale(pubertate)
GINGIE PIGMENTATA DATORITA UNEI OBTURATII CU AMALGAM
GINGIVITA ULCERO-NECROTICA
Pierdere de atașament
Traumă ocluzală
MIGRARI DENTARE
RECESIUNEA GINGIVALA
Bibliografie
1.Carranza,s Clinical Periodontology
2.Dumitriu HT. Parodontologie. Ediția a
v-a. Editura Viața Medicală Românească, București, 2009.
VA URMA…..