Sunteți pe pagina 1din 73

UNIVERSITATEA DE MEDICINÃ ŞI

FARMACIE
GR. T. POPA IASI
FACULTATEA DE MEDICINÃ DENTARĂ

PARODONTOLOGIE

CURS NR 4

SEF LUCRARI DR LILIANA PASARIN


EXAMENUL CLINIC
GENERAL

PRINCIPII DE EVALUARE SI INTERPRETARE IN


PARODONTOLOGIE
Examenul clinic general

DEZIDERATELE EXAMENULUI CLINIC GENERAL


• eficienţă
• complexitate
• randament
ETAPE:
• examen clinic SUBIECTIV
 DATE PERSONALE
 ANAMNEZĂ
• examen clinic OBIECTIV
 GENERAL
 LOCO–REGIONAL (intra– şi extra–oral)
 relaţii mandibulo–craniene
 igienă orală (indici clinico–biologici)
• examene COMPLEMENTARE
Metodologia de examinare este cea comuna
medicinii generale, adaptata contextului
stomatologic la care se asociaza si o metodologie
specifica ce utilizeaza cateva instrumente.
Examenul obiectiv se realizeaza intr-o anumita
succesiune:
1.    examenul medical general;
2.    examenul obiectiv local.
Examenul medical - fizic al pacientului urmeaza anamnezei
medicale si urmareste o evaluare generala psihosomatica si
somatopsihica, a starii generale prezente; aceasta evaluare
generala este impusa de relatia cavitatii bucale cu restul
organismului. Cavitatea bucala reflecta ca o oglinda existenta unor
boli generale si starea sa de sanatate poate deveni adesea
”barometru indicator” al multor afectiuni generale (Gogalniceanu).
Un examen general va include :
---- un examen general fizic si un examen al starii psihice.
Metodologia
·       observarea activa a pacientului din momentul
intrarii in cabinet si pe tot parcursul interogatoriului;
·       evaluarea unor semne vitale tipice: tempereatura,
puls, respiratie, presiune arteriala;
·       masuratori biometrice generale (talie, greutate).
ANTECEDENTE FAMILIALE
---similitudinea unei simptomatologii intr-o familie este un element fiabil in
Parodontologie ----PARODONTITA JUVENILA
----PARODONTITA RAPID PROGRESIVA

---pot avea caracter familial


ANTECEDENTE PERSONALE .TRATAMENTE MEDICALE
IN CURS

---se inregistreaza toate afectiunile generale ale pacientului


---afectiunile generale au rasunet la nivel parodontal sau pot interfera
cu manoperele parodontale

--se va interoga pacientul asupra tratamentelor antiepileptice,antiaritmice,


imunosupresoare(FENITOIN, NIFEDIPIN,CICLOSPORINA,etc)
CHESTIONARUL MEDICAL GENERAL

---informatii despre starea locala si generala a


pacientului
CHESTIONAR DE EVALUARE A STĂRII GENERALE
 
Subsemnatul (a)
__________________________________________________________
domiciliat (ă) în
___________________________________________________________
_____
legitimat (ă) cu B.I./C.I. seria ____ nr. ____________, în calitate de:
1. Pacient (ă) prezentat (ă)
__________________________________________________
2. Reprezentant legal al
_____________________________________________ în vârstă de
____________ prezentat (ă)
__________________________________________________
3. Aparținător (soț/soție, frate/soră,
____________________________) al pacientului (ei) prezentat (ă)
__________________________________________________, declar
următoarele date:
Sunteți/este posibil să fiți gravidă?  da  nu
Dacă sunteți gravidă, precizați ce vârstă are sarcina (în
săptămâni) ________
Sunteți în perioada ciclului menstrual1?  da  nu
 
Suferiți de alergii sau intoleranțe medicamentoase sau
nemedicamentoase?  da  nu
Dacă răspunsul este afirmativ, precizați la ce anume:
__________________________________
_________________________________________________
____________________________ Vor completa doar
persoanele de sex feminin aflate la vârsta fertilă (14-55 de
ani).
Urmați un anumit tratament (medicamentos, homeopatic,
fitoterapic etc.)?  da  nu
 
__________________________________________________
___________________________
 
Ați urmat tratament cu antibiotice în ultimele două
săptămâni?  da  nu
Dacă răspunsul este afirmativ, precizați medicamentul și doza:
___________________________
 
Urmați tratament cu anticoagulante?  da  nu
Dacă răspunsul este afirmativ, precizați:
a) medicamentul și doza administrată:
_______________________________________________
b) valoarea INR: _________________
Urmați tratament cu: Fosamax, Fosavance, Actonel,
Bonviva, Zometa, Aclasta (bifosfonați)?  da  nu
Dacă răspunsul este afirmativ, precizați:
a) medicamentul și doza administrată:
_______________________________________________
b) calea de administrare:  intravenoasă;  orală.
c) de cât timp urmați acest tratament (luni/ani)
______________
d) valoarea β cross-laps: ______________
 
Suferiți sau ați suferit de vreo boală acută sau cronică?  da 
nu
Dacă răspunsul este afirmativ, precizați ce boală (i):
- boli congenitale: 
______________________________________________________
______
- boli profesionale: 
______________________________________________________
_____
- boli de inimă:  angină pectorală;  infarct miocardic (precizați
când: __________________)
 aritmii (fibrilație etc.)  blocuri  insuficiență cardiacă (precizați
clasa NYHA __________)
 valvulopatii (precizați care: ______________________________)
 endocardită infecțioas
 intervenții chirurgicale cardiace (precizați
_________________________________________
_________________________________________________________
____________________)
 altele:
_________________________________________________________
_____________
- boli vasculare:  arteriopatie obliterantă;  tromboflebită; 
hipotensiune arterială
 hipertensiune arterială (precizați cea mai mare valoare tensională
avută ___________ mmHg)
 accident vascular cerebral (precizați când: _____________); 
altele: __________________
- boli ale aparatului respirator:  : ______________________________
- boli hepatice:  steatoză hepatică;  hepatită cronică;  cirastm
bronșic  emfizem;  bronșită cr.;  TBC (precizați dacă ați urmat
tratament ______________);  altele:
__________________________________ - boli digestive: 
gastrite/ulcer gastro-duodenal;  alteleoză;  altele:
________________
- boli renale:  insuficiență renală (precizați dacă urmați hemodializă
____________________)
- diabet:  tratament cu insulină;  tratament cu antidiabetice orale
boli endocrine:  hipotiroidie;  hipertiroidie;  altele:
______________________________
- boli reumatismale:  poliartrită reumatoidă;  colagenoze;  altele:
____________________
- boli scheletale:  osteoporoză;  altele:
___________________________________________
- boli neurologice:  epilepsie;  altele:
____________________________________________
- boli psihice:  depresie;  schizofrenie;  altele:
___________________________________
- manifestări neuro-vegetative:  atacuri de panică
- boli hematologice:  anemie;  thalasemie;  leucemie acută;  leucemie
cronică;
 hemofilie;  trombocitopenie;  boala von Willebrand;  altele:
_____________________
- boli infecțioase:  hepatită virală  B,  C,  D;  HIV;  altele:
____________________
- neoplasme:
________________________________________________________________
___
- alte boli:
________________________________________________________________
_____
Ați mai fost supus(ă) unor intervenții chirurgicale?  da  nu
Dacă răspunsul este afirmativ, precizați ce intervenție (i):
_______________________________
_____________________________________________________________
________________
Dacă răspunsul este afirmativ, precizați tipul de anestezie:  loco-regională;
 sedare;
 generală;  altul:
____________________________________________________________
Dacă răspunsul este afirmativ, precizați dacă în timpul sau după intervenția
chirurgicală au apărut incidente  nu  da (precizați ce anume):
_____________________________________
_____________________________________________________________
________________
Ați primit transfuzii de sânge/derivate:  da  nu
 
Vi s-au mai efectuat tratamente stomatologice?  da  nu
- mi s-au realizat tratamente stomatologice  fără anestezie,  cu
anestezie locală,
 cu anestezie locală și sedare inhalatorie,  cu anestezie locală și sedare
intravenoasă,
 cu anestezie generală.
La tratamentele stomatologice anterioare au apărut accidente/incidente
sau complicații la utilizarea anestezicelor?  da  nu
- au apărut:  leșin,  greață,  alergii,  altele
_____________________________________

Sunteți/ați fost consumator de:


- tutun?:  nu  da (precizați ce cantitate și cât timp ați fumat/fumați):
____________________
- alcool?:  nu;  da (precizați ce cantitate și cât timp ați consumat/consumați
alcool): _______
________________________________________________________________
_____________ ați avut problema atunci când nu ați mai consumat alcool?
____________________________
- droguri?:  nu  da (precizați ce drog/droguri utilizați):
______________________________
,,Certific că am citit și înțeles pe deplin cele de mai sus și
declar că datele furnizate de mine în acest chestionar sunt reale
și complete. Îmi asum întreaga responsabilitate pentru
incidente sau complicații ce pot să apară în eventualitatea că
aceste date sunt false sau incomplete,,
 

Data completării:
Semnătura
declarant
În cazul reprezentantului legal/aparținătorului se va
completa numele și prenumele în clar, precum și
calitatea față de pacient.
Algoritmul examinarii de
ansamblu a pacientului:
Va urmari aspecte somatice si
psihice:
·       starea de constienta;
·       constitutia morfologica - tipul
constitutional;
·       talia, inaltimea, greutatea;
·       starea de nutritie;
·       simetria generala;
·       echilibrul static (postural);
·       echilibrul dinamic (mersul);
·       stare psihica;
·       dezvoltarea cranio – faciala.
Exminarea starii de constienta a bolnavului: incepe o data cu luarea
datelor anamnestice si se continua prin examenul obiectiv urmarind
depistarea riscului vital prin:
• reactia la stimuli verbali (stari confuzionale, imposibilitatea de a
raspunde la intrebari);
• reactia la stimuli durerosi.
Starea de constienta ar putea fi influentata de: varsta, stari emotive,
afectiuni psihice cronice, afectiuni somatice cu influenta psihica,
traumatisme cranio-cerebrale, infectii; afectarea starii de constienta va
determina medicul sa apeleze justificat la anturajul bolnavului si la
consultul interdisciplinar pentru obtinerea infomatiilor.
Constitutia morfologica: dezvoltarea generala este de
obicei apreciata dupa imaginea clinica pe care
examinatorul o are asupra dimensiunilor corpului si
asupra proportiilor diferitelor varste si sexe la care se
adauga masuratori biometrice.
O dezvoltare armonioasa a corpului ne-o ofera unitar
intre inaltime si distanta masurata intre varful
degetelor de cele doua maini cu bratele intinse lateral.
O tulburare a acestui raport ne poate orienta spre
existenta unor tulburari endocrine.
Din punct de vedere al dezvoltarii
generale se apreciaza pacientul
daca este :
• normosom (normotrofic) cand
exista concordanta intre varsta
cronologica si dezvoltarea
generala;
• hiposom (hipotrofic) cand
pacientul pare mai mic decat
varsta cronologica;
• hipersom (hipertrofic) cand
pacientul pare mai mare decat
varsta cronologica.
Tipul constitutional, definit ca rezultanta
caracterelor morfofonctionale difera de la o
persoana la alta in functie de ereditate si factorii
de mediu social. Exista mai multe tipuri
constitutionale:
• astenic (longilin) cu predominanta
dimensiunilor verticale in raport cu cele
transversale; persoanele astenice par slabe; la
acestea ar exista o frecventa crescuta a
ulcerului gastro-duodenal, hipetiroidiei,
schizofreniei;
• normostenic – tipul atletic dezvoltat armonios,
bine proportionat;
Talia (statura) variaza in anumite limite in
functie de varsta si sex. Statura pote fi
inalta, medie, scunda.
La varstnici talia este diferita fata de
perioada maturitatii, din cauza modificarii
posturii prin cifoza dorsala si a tastarii
vertebrelor.
Greutatea nu poate face o evaluare
corecta a masei de tesut gras, deoarece
variaza mult cu pierderea sau
supraincarcarea cu apa.
Echilibrul dinamic (mersul)
• se examineaza prin observarea manierei de deplasare
a pacientului, din momentul in care intra in cabinet.
Poate fi un indicator diagnotic pentru unele afectiuni
generale neuromusculare, posttrauamtice sau boli
degenerative ale sistemului nervos.
Pote prezenta urmatoarele tulburari:
• „spasmodic” – mers rigid, greoi (scleroza in placi),
• „tarat” – parapareza;
• „cosit” – hemipareza spastica;
• „stepat” – piciorul cade balant (paralizia nervului
sciatic popliteu extern);
• „rigid” – mers cu pasi mici (boala Parkinson).
Starea psihica:
¨    se apreciaza urmarindu-se tipul
psihologic constitutional care poate fi
echilibrat (comunicativ, cooperant, retinut)
sau dezechilibrat (necomunicativ,
necooperant, revendicativ).
Reactia comportamentala psihosomatica
pote fi: favorabila, defavorabila sau
absenta (pacientul obnubilat).
Examinarea limbajului,
gesticulatiei, vocii, privirii, mimicii: poate
oferi informatii asupra:
¨    psihologiei persoanei,
temperamentului, nivelului de cultura;
¨    tulburarile de articulare ce ne
orienteaza asupra existentei unor tulburari
neurologice, ale SNC.
Examenul mainilor pacientului poate fi relevant
pentru decelarea: temperaturii, transpiratiei,
edemelor, pigmentarii, starii de nutritie, starii
sistemului osteo-articular. Starea unghiilor poate
oferi de asemenea semne specifice ale unor
afectiuni generale. Modificari diverse:
onicoliza (micoze, panaritii), santurile
transversale si santurile longitudinale (eczeme,
piodermite), onicofagia (panaritii).
Dezvoltarea cranio-faciala: se apreciaza
prin observatie si masuratori biometrice.
Evalurea generala se coreleaza cu dezvoltarea
cranio-facila a pacientului sub aspectul
simetriei, formei, marimii, proportiile raportate
la valorile normei biologice.
Examinarea semnelor vitale:
- ne ofera informatii despre functiile fiziologice care
caracterizeaza sistemul cardiovascular, sistemul respirator,
digestiv, SNC. Ele constau din inregistrarea pulsului,
respiratiei, temperaturii, presinii sangvine. Evaluarea lor este
indicata mai ales la pacientii la care am semnalat din
anamneza probleme generale de sanatate si la care urmeaza
sa se administreze anestezie generala, anestezie cu
vasoconstrictoare, tratamente stomatologice ce presupun
unele riscuri (hemoragii, sincopa).
Pulsul
Se determina in zone accesibile unde
arterele sunt superficiale: brahial si radial
oferindu-se indicatii asupra ritmului
cardiac, debitului cardiac si circulatiei
periferice.
In urgentele medicale si traumatisme se
inregistreza pulsul carotidian.
Normal la adult variaza intre 60-90/min.: la
barbati 70 batai/min., la femei 80
batai/min., iar la copii 100 de batai/min
Respiratia:
Se apreciaza numarul de respiratii prin miscarile
toracelui timp de 20-30 secunde si se calculeaza pe
minut. Normal, la adult variaza intre 18-20
respiratii/min. Abaterile de la normal pot fi evaluate
prin bradipnee (respiratie mai lenta la varstnici) si
tahipnee (respiratie accelerata).
Temperatura:
Poate fi evaluata de stomatolog fie cu termometrul
cu mercur fie electronic.
Valoarea normala la pacientii spitalizati este de 37˚C.
Aceasta valoare creste la pacientii sanatosi, activi, in
zilele calduroase si la copii dupa joaca. Temperatura
scade in timpul somnului, fenomen ce traduce
apararea umorala si celulara a corpului.
Cresterea temperaturii peste valoarea normala,
hipertermia – este un semnal de alarma pentru o
boala infectioasa, supuratii ale oaselor maxilare si
tesuturilor moi, infectii acute, viroze.
Pentru orientarea diagnosticului sunt importante
semnele asociate febrei: tuse, dispnee, tulburari
digestive, modificari de culoare ca si semnele care
intrica cu febra (frisonul, transpiratia). Frisonul
apare in infectii grave si indica debutul unor
complicatii.
Tensiunea arteriala: este un indicator
important al functiei cardiace si uneori al functiei
renale.
Valorile normale la adult:
¨    Presiunea sistolica 100-140 mmHg
¨    Presiunea diastolica 60-90 mmHg.
Pacientii diagnosticati cu variatii ale tensiunii
arteriale de la normal trebuie trimisi la cardiolog si
numai cu avizul si recomandarile acestuia se vor
analiza tratamentele stomatologului
La toti pacientii la care in
anamneza medicala si examenul
general s-a sesizat sau evidentiat
un teren patologic se recomanda
investigatii mai complexe de
specialitate.
Afecţiunile cardio-vasculare

Cele mai importante afecţiuni cardio-vasculare ce impun precauţii


în tratamentul stomatologic sunt:valvulopatiile,afecţiunile de
origine reumatismală(cardita reumatismală),bolile
congenitale,protezele valvulare,angina pectorală,infarctul
miocardic,aritmiile,insuficienţa cardiacă,hipertensiunea arterială.
Măsurilede precauţie se vor lua în funcţie de importanţa
tratamentului stomatologic,de riscul la complicaţii,de faptul că
boala este cunoscută,pacientul fiind diagnosticat,luat în evidenţă şi
tratat de un specialist(boalăcompensată),sau necunoscută
pacientului(boală decompensată)-depistată în urma unui consult
interdisciplinar.
ÎN CAZUL EXISTENŢEI AFECŢIUNILOR CARDIO-VASCULARE
ORICE TRATAMENT STOMATOLOGIC NECESITĂ AVIZ ŞI
COLABORARE CU MEDICUL SPECIALIST
Afecţiunilecardio-vasculare
Măsurile de precauţie vizează:
---colaborarea si avizul scris al medicului specialist
pentru unele manopere stomatologice
---prevenţia endocarditei bacteriene prin administrare
de antibiotice,înaintea oricărei
intervenţii(antibioprofilaxia)
---depistarea şi eliminarea surselor de infecţie din
cavitatea orală prin:igienizarea orală
corectă,completă,prin clătiri cu soluţii
antiseptice(clorhexidina)înainte de intervenţii,
tratamentul cariilor,parodontopatiei,afecţiunilor
pulpare,extracţia dinţilor nerecuperabili
---tratamente cât mai puţin dureroase,cu programări la
ore fixe,şedinţe scurte,matinale,neobositoare
Sedarea moderată a sistemului nervos,pentru înlăturarea
anxietăţii,agitaţiei(premedicaţie).
Evitarea anesteziei generale,utilizarea anesteziei locale fără
vasoconstrictor!!!

Pacienţii cu proteze valvulare prezintă un grad mare


de risc,orice intervenţie sângerândă necesitând
internare
.Tratamentele se vor efectua numai sub supravegherea strictă a
cardiologului,cu întreruperea sau scăderea progresivă a
trombostopului ,în vederea prevenirii hemoragiilor.
La pacienţii cu cardiopatii ischemice pot apărea crize pe fond de
stres emoţional,cauzat de unele manopere stomatologice.
Riscul terapeutic stomatologic la pacienţii cu angină
stabilă ,fără infarct în antecedente este mai redus .În
vederea reducerii anxietăţii se recomandă pacienţilor
psihoterapie ,şedinţele de tratament fiind scurte
,având nitroglicerina la îndemână .În cazul
tratamentelor complexe se recomandă spitalizarea,cu
temporizare până la ameliorarea bolii.Se va acorda
atenţie dureriii radiante mandibulare,ca semn al
cardiopatiei ischemice dureroasă ,existând riscul
extracţiilor nejustificate din cauza erorii de diagnostic.
În cazul pacienţilor cu infarct ,tratamentele se vor
efectua numai în colaborare şi cu avizul
medicului ,pentru orice manoperă stomatologică şi
verificarea semnelor vitale la fiecare şedinţă.
Grupedeinfarct:
Oinfarct recent, sub 6 luni, când există riscul major de a face un
nou infarct pe scaunul stomatologic. Se contraindică orice
intervenţie chirurgicală cel puţin 6luni ;se permit doar
intervenţiile de urgenţă, celelalte tratamente fiind temporizate.
Oinfarctul cu risc mediu,de peste 6luni–bolnavul continuă să aibă
simptome(angor,aritmii)şi necesită precauţii; se aplică tratamente
netraumatizante, cu proceduri de rutină, având avizul medicului
cardiolog.
Oinfarct vechi, fără simptome, cu risc minor dacă în ultimii 2 ani
nu au survenit accidente coronariene; precauţiile sunt cele
obişnuite ,cu şedinţe scurte ,nestresante, prevenţia durerii şi un
coronodilatator la îndemână(nitroglicerina).
Aritmiile apărute adesea pe fond de stress pot fi:
oasimptomatice–descoperite întâmplător prin EKG şi
modificări ale pulsului (bradicardie-sub 40bătăi pe minut ,sau
tahicardie–peste 140bătăipeminut)
osimptomatice–se impun precauţii,cu evitarea stress-ului
pentru evitarea riscului de stop cardiac;în vederea efectuării
tratamentelor stomatologice se utilizează anestezice fără
vasoconstrictor.
Insuficienţa cardiacă limitează intervenţiile de
ambulator,fiind luate aceleaşi precauţii menţionate anterior:
Opoziţia fotoliului va fi verticală
Ose poartă un dialog continuu cu pacientul
Ose întrerupe tratamentul la cel mai mic semn de oboseală,
pacientul fiind reprogramat
Oîn perioada tratamentului pacienţii digitalizaţi sunt mai
susceptibili la aritmii,greţuri şi vărsături
Hipertensiunea arterială(HTA)întâlnită frecvent,de
regulă este asimptomatică ,fiind depistată în cadrul examenului
de rutină sau pe baza simptomelor specifice ,manifeste în
perioada tratamentului:
Odureri de cap dimineaţa,care dispar în cursul zilei
oameţeli,oboseală,slăbiciune
opalpitaţii
oepistaxis–în cazuri severe
Ovedere neclară.
Având în vedere complicaţiile cerebro-vasculare şi
dificultăţile în oprirea hemoragiilor, la pacienţii
hipertensivi,se înregistrează tensiunea arterială atât la
prima vizită cât şi la fiecare etapă de tratament.
După tratament fotoliul va fi ridicat lent,pentru a evita
ameţelile asociate hipotensiunii de
ortostatism,pacientul fiind supravegheat pentru
acomodare 2-3minute.
Evaluarea limitei normale a tensiunii arteriale trebuie
adaptată vârstei şi sexului; în literatură sunt date
diferite valori pentru presiunea sistolică şi
diastolică,corelarea lor făcându-se în funcţie de
vârstă.
Afecţiunilerespiratorii–produc modificări
orale(policarii,halitoză,afecţiuniparodontale,modificări
salivare,etc.)şi riscuri în efectuarea manoperelor
stomatologice,importante fiind:obstrucţiile căilor aeriene
superioare (polipi,deviaţii de sept) ,ce pot determina
disfuncţii sistemice ,care,în raport de vârstă şi momentul
instalării pot degenera în obiceiuri vicioase,ce persistă şi
după înlăturarea cauzei(sindromul adenoidian la copil)
,sau pot cauza accidente pe parcursul tratamentelor
stomatologice
Precauţii necesare în tratarea pacienţilor cu
funcţia respiratorie compromisă:
Opoziţia şezândă la examinare
Oalegerea cu grijă a anesteziei(locale)
Oevitarea utilizării digăi
Oevitarea utilizării narcoticelor ,barbituricelor
ce scad şi mai mult funcţia respiratorie
Osuplimentarea tratamentului cu
corticosteroizi la pacienţii sub
tratament,atunci când sunt supuşi stress-ului
terapeutic
Ocolaborarea şi avizul medicului internist.
În cazul astmului bronşic alergic,este implicat
frecvent factorul imunologic,declanşarea crizelor
putând fi indusă de unele antigene cum sunt :noxele
din cabinet(praful),manoperele şi materialele
stomatologice,poziţia pacientului,stress-ul.
Precauţii luate în cazul pacienţilor ce suferă de astm
bronşic alergic:
Oevitarea administrării de aspirină,care poate induce
crize de astm
Oreducerea stress-ul emoţional şi anxietăţii,prin
premedicaţie
Ocunoaşterea frecvenţei crizelor şi a medicaţiei
pentru astm
Otestarea cutanată faţă de
alergeni(anestezic,materiale acrilice,materiale de
amprentare)
Otemporizarea tratamentelor stomatologice în cazul
decompensării.
AFECTIUNI RENALE

Anterior amprentării pacienţilor cu afecţiunile


renale(insuficienţa renală,nefropatii)-caracterizate
prin retenţia de lichide în ţesuturi şi în mucoasa
orală,se procedează la reducerea edemului prin
administrarea de diuretice.Atunci când afecţiunile
renale sunt secundare focarelor dento-
parodontale,se va urmări întreţinerea stării de
sănătate orală,prin tratarea infecţiilor dentare
Pacienţii cu dializă:vor fi programaţi la
tratamente stomatologice când nu sunt
dializaţi;sub protecţie cu antibiotice,în condiţii
de spitalizare,cu avizul specialistului.
Afecţiunile gastro-
intestinale(ulcerul,gastritele,cancerul
gastric)pot fi consecinţe ale unor boli
stomatologice,sau pot interfera cu acestea.
În bolile hepatice importante sunt formele de
hepatită epidemică,hepatită cronică,ciroză.
Hepatita epidemică are o incidenţă crescută
pentru formele virale tip A şi B,caracterizate
prin:
Oscădere a reactivităţii organismului
Ofragilitate vasculară crescută(induce
creşterea susceptibilităţii la stomatopatii)
Orisc crescut de contagiozitate la nivelul
cabinetului,ce impun măsuri suplimentare de
protecţie.

Formele viraleC,D şi E impun decelarea


corespunzătoare a stadiului de evoluţie.
În cazul hepatitei cronice şi a cirozei apar
frecvente tulburări metabolice ce influenţează
reactivitatea organismului,cu tulburări de
hemostază ce cresc riscul la hemoragii şi
fragilitate vasculară.Se recomandă până la
stabilizarea sistemică,aplicarea unui tratament
paleativ şi riguros de igienizare,calmarea
durerii,tratarea infecţiei şi sângerării.
Bolile metabolice de interes pentru
stomatolog
sunt:diabetul,avitaminozele,obezitatea,care
afectează sistemul stomatognat şi influenţează
capacitatea pacientului de a suporta stress-ul
intervenţional.
Deşi cei mai mulţi pacienţi cu diabet şi cunosc
boala,înaintea oricărui tratament stomatologic
este necesară evaluarea nivelului glicemiei şi
glicozuriei,atunci când aceştia prezintă:
Ocomplicaţii orale-
candidoze,parodontopatii,leziunimusculare
Ocomplicaţii sistemice.
Programarea tratamentelor stomatologice de rutină
se vor face în funcţie de starea glicemiei şi
glicozuriei,în cazul unui diabet controlat
tratamentele fiind obişnuite,dar sub permanentă
observare.
Pacienţii vor fi instruiţi să-şi administreze doza de
insulină şi alimentaţia înaintea oricărei manopere.
Poate fi necesară creşterea dozei de insulină şi
antibioprofilaxia în cazul intervenţiilor
chirurgicale,în infecţii acute,urmărindu-se
eventualele semne ale
hipoglicemiei,decompensarea putând induce riscul
comei diabetice.
Obezitateapoate influenţa reactivitatea locală a
ţesuturilor ,cu apariţia
complicaţiilor:arteroscleroza,hipertensiunea
arterială.
Avitaminozele şi dezechilibrele ionice sunt
frecvente,pacienţii prezentând manifestări
tegumentare şi orale(gingivale,mucozale,osoase).
Cancerulşileziunileprecanceroa
se–este importantă depistarea
acestor leziuni precoce,la nivelul
cavităţii bucale.Pentru stomatolog
sunt importante tratamentele cu
radiaţii(iradierile)deoarece:opot
afecta ţesuturile mucozal,glandular şi
osos
Ocreşte riscul cariilor de colet
Ocreşte incidenţa infecţiilor
viraleşifungice
Ola iradierile pe mandibulă există
riscul osteo-radionecrozei,indicându-
se evitarea extracţiilor în primele
6luni post-radiaţii,sau chiar mai mult.
Pacienţilor iradiaţi în zona cap-gât li se va face o
evaluare a sănătăţii orale pe baza analizei clinice şi
radiografice;se va întocmi un plan de igienizare şi
asanare care va cuprinde:
Orestaurarea dinţilor cu carii simple sau complicate prin
obturaţii nemetalice
Otratamente endodontice
Oîndepărtarea dinţilor nerecuperabili sau compromişi
parodontal
Oîndepărtarea lucrărilor metalice
Oterapia parodontală.
Hemopatiile cu risc vital de interes in stomatologie
sunt: odisfuncţiile plachetare congenitale sau induse
medicamentos prin aspirină,manifeste prin petaşii la nivelul
tegumentelor şi mucoaselor
ocoagulopatiile,în special hemofiliaA,tulburare congenitală
datorată deficitului factoruluiVIII.
Oleucozele acute şi cronice prezintă frecvente manifestări
orale,important fiind controlul hemostazei şi protecţia cu
antibiotice
Se vor institui măsuri specifice de evitarea posibilelor hemoragii.
În intervenţiile
chirurgicale(extracţie,gingivectomie,rezecţieapicală)se iau
următoarele precauţii:
Ointervenţia sângerândă se efectuează numai cu avizul
hematologului
Oefectuarea tratamentelor dentare periodice cu evitarea
sângerării,pentru a nu surveni complicaţiile
Oextracţiile vor fi efectuate în condiţii de spitalizare,sub tratamente
cu produse ce ridică nivelul plasmatic,cu urmărirea zilnică a
pacientului timp de 72ore(perioada cu cel mai mare risc de
distrugere a cheagului).
Bolileinfecto-contagioase de interes pentru
stomatolog sunt întâlnite sub forme:
oacute(endemice)–cu manifestări orale ce preced
uneori exantemul şi crează confuzii cu afecţiuni
stomatologice
ocronice–specifice,cu risc de contagiozitate,ce
impun măsuri de protecţie pentru personal şi
pacienţi:tuberculăză,lues,SIDA).
Stările alergice : trebuie avut
în vedere potenţialul alergizant al
unor materiale stomatologice:
acrilat,clorura de
zinc,novocaina,etc.
Afecţiunile endocrine pot
Influenţa echilibrul sistemului
stomatognat;se vor analiza
influenţele hormonale asupra
elementelor sistemului
stomatognat(mucoasă,parodonţiu,
structuri dentare, osoase,
musculare, articulare).De interes
pentru stomatolog sunt afecţiuni:
tiroidiene:hipertiroidia- precauţii la utilizarea epinefrinei
conţinută în anestezicul local sau firul retractor,ce poate
provoca în momentul utilizării,apariţia unor tulburări
tiroidiene(febră,tulburări psihice,aritmii);
hipotiroidia–cu frecvente tulburări ale sistemului nervos
central şi anomalii dento-maxilare;

paratiroidiene:spasmofilia
ale suprarenalei(Adisson).
Afecţiunile cerebro-vasculare–pacienţii pun
probleme datorită riscului problemelor vasculare şi a
dificultăţilor de comunicare.Precauţiile în efectuarea
tratamentelor stomatologice sunt aceleaşi cu cele luate în
cazul cardiacilor: colaborare cu specialistul în privinţa
medicaţiei
Oşedinţe scurte,programate matinal;
Overificarea tensiunii arteriale şi a constantelor coagulării pe tot
parcursul manoperelor stomatologice;
Outilizarea minimă a vasoconstrictorilor şi anestezicelor
locale,cu avizul scris al medicului specialist;
Oreducerea stresului cu doze mici de sedative sau
tranchilizante,în raport cu prescripţia specialistului;
Oîn primele 6luni de boală, până la stabilizare, pacientului I se vor
aplica doar tratamente paleative;
Afecţiunile osteo-articulare cronice
cu risc crescut de hemoragie, în
cazul unei intervenţii,ca urmare a
consumului de aspirină,sunt:

artrita reumatoidă,osteoartrita şi
guta–cu posibile legături cu
articulaţia temporo-mandibulară şi
structurile osoase.
Afecţiunileneuro-psihice–de interes pentru
stomatolog sunt:psihozele–fac dificilă cooperarea cu
pacientul
boala Parkinson–lipsa coordonării neuromusculare centrale
face dificilă aplicarea unor manopere stomatologice şi
adaptarea cu protezele mobile
Epilepsia--- existenţa riscurilor în cursul manoperelor
stomatologice prin declanşarea crizelor comiţiale,cu
pierderea bruscă a conştiinţei şi prezenţa contracţiilor
clonice ale musculaturii extremităţilor,ce pot dura până la 5
minute.
În cursul anamnezei sunt
solicitate informaţii privind vechimea crizelor,tipul de
criză(mică sau mare), numărul acestora pe lună,data
ultimei crize şi durata ei,medicaţia urmată.
tratamentul stomatologic se efectuează doar dacă
pacientul este sub control

dacă survine o criză, pacientul va fi supravegheat şi


după ieşirea din criză,acesta fiind confuz,dezorientat
Epilepsia
Tratamentul cu hidantoin la pacienţii epileptici
determină frecvent hiperplazii gingivale ,ce nu
trebuiesc confundate cu cele de altă natură
Tratamentele protetice se vor efectua în
colaborare cu neurologul,în şedinţe scurte,din
materiale rezistente,dure
Se minimalizează protezele din acrilat şi
porţelan(casant),ce prezintă riscul fracturării şi
inhalării fragmentelor.

Afecţiunile psihice stau frecvent la originea unui


sindrom disfuncţional al sistemului
stomatognat.Ele se preced ,se manifestă
concomitent sau succed un sindrom
disfuncţional.
Bolile de sistem (colagenozele)–lupusul
eritematos,sclerodermia–interesează atât prin
manifestările locale de la nivelul sistemului
stomatognat,cât şi prin dificultăţile ce survin în
unele manopere stomatologice.
HIV-SIDA
Este o afecţiune cu risc de contagiozitate
deosebit ,necesitând măsuri de protecţie a
personalului şi pacienţilor,prin respectarea
regulilor privind sterilizarea
instrumentarului,dezinfecţia operatorie,ţinuta
de protecţie.
rolul stomatologului în abordarea şi tratarea
pacienţilor HIV pozitivi asimptomatici,care au
afecţiuni stomatologice ,este acela de a
decela manifestările orale,de a menţine o
stare de sănătate orală şi igienizare optimă şi
de a preveni procesele infecţioase.
Primele semne de manifestare orală ce servesc la
diagnosticarea bolii sunt leucoplazia şi candidoza,recent
fiind identificate parodontite şi gingivite cu evoluţie rapidă
spre supuraţii şi necroză.
--datorită tulburărilor trombocitopenice,cu risc de
producere a hemoragiilor este indicată investigarea
suplimentară a constantelor coagulării şi acceptul
generalistului pentru interventiile ce provoacă sângerare
CANDIDOZA—PACIENT cu HIV
LEUCOPLAZIE
Bibliografie
 1.Carranza,s Clinical Periodontology
2.Dumitriu HT. Parodontologie. Ediția a
v-a. Editura Viața Medicală Românească, București, 2009.

3.Lindhe J, Lang NP, Karring T. Clinical Periodontology and


Implant Dentistry. 5th Edition, Willey-Blackwell, 2008.

4.Mârţu S, Mocanu C. Parodontologie Clinică, Editura


Apollonia, Iași, 2000.

5.Mârțu S. Ghid Practic de Propedeutică Parodontală. Editura


Pim, Iași, 2010.

6.Martu S.,Pasarin L.,Ursarescu I.


Propedeutique parodontale.Guide pratique
Maison d,edition,,Gr T Popa,, UMF Iasi,2014
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!!!

VA URMA…..