Sunteți pe pagina 1din 16

Definiţi ASEMĂNAREA TRIUNGHIURILOR

e
Două triunghiuri se numesc asemenea dacă au laturile respectiv
proporţionale şi unghiurile opuse lor respectiv congruente.

OBS: Relaţia de asemănare între două triunghiuri este:


·        reflexivă: ∆ ABC∆ ABC
·        simetrică: ∆ ABC∆ MNP  ∆ MNP∆ ABC;
·        tranzitivă: ∆ ABC∆ MNP şi ∆ ABC∆ QRS  ∆ ABC∆ QRS.
Teore
me
O paralelă la una din laturile unui triunghi, formează cu celelalte
două laturi, sau cu prelungirile lor, un triunghi asemenea cu cel
dat.

∆ ABC
MAB, N AC  ∆ AMN∆ ABC
MN║BC
Demonstraţie:
a)      M(AB)
Din MN║BC şi AB,AC-secante  AMN≡ABC;
ANM≡ACB (corespondente) (1), iar conform
reflexivităţii, MAN≡BAC.
AM AN
În ∆ ABC, MN║BC   .
AB AC
Teore
me
AN PB AN MN
Fie NP║AB, P(BC)    
AC BC AC BC
MNPB-paralelogram  [MN]≡[BP]
 Se obţine (2) AM AN MN
 
AB AC BC

Din (1) şi (2)  ∆ AMN∆ ABC.


b)   B(AM)
Demonstraţia rămâne aceeaşi,
construind CD║AM.
c) A(BM).
Construim NP║AB, P[CB
(B între P şi C).
Teore
me
Dacă două triunghiuri sunt asemenea,atunci raportul ariilor
lor este egal cu pătratul raportului de asemanare.
-Deci, dacă A`B`C` ~ ABC 
.A ' 2
2 2 2
' 2 ' 2
 a   ha'   la'   ma'   r   R 
A ' B 'C '
                 
AABC  a   ha   la   ma   r   R 
Obs: Se numesc triunghiuri echivalente,
triunghiurile care au aceeaşi arie
Cazuri
de
asema Cazul 1 (UU)
nare A  M ;  ∆ ABC∆ MNP.
  B  N ;
Cazul 2 (LUL)
AB AC  ∆ ABC∆ MNP.
 ;
MN MP
 
A  M ;

 Cazul 3 (LLL)
AB BC AC  ∆ ABC∆ MNP.
 
MN NP MP
Demonstraţii:
 Fie D(AB, astfel încât [AD]≡[MN] şi DE║BC, E (AC. Conform teoremei
fundamentale a asemănării ∆ ADE∆ ABC. Se demonstrează, în ipotezele
fiecăruia dintre cele trei cazuri, că ∆ ADE≡∆ MNP şi deci ∆ ABC∆ MNP.
Aplicati
i
Gasiti erorile din
’’demonstratie’’,comentati si rezolvati
corect
1. În triunghiul ABC, M  (AB),
N(AC). Dacă MN este
A antiparalelă la BC, AM=4
cm, MB=2 cm şi AN=2
cm,atunci NC=……..cm.
M N
AM AN 4 4
   
MB NC 2 x
 24  4 x  x  2
B C
Aplicati
i
În triunghiul MNP, E (MN), F(MP).
Dacă EF este paralelă la BC, EM=3 cm,
EN=6 cm, EF=5 şi MF =4 cm. Aflati
lungimile
M (NP) şi (FP).

E ME EF MF 3 5 4
    
F EN NP FP 6 NP FP
N
NP=10cm;
FP=8cm .
P
Puncte
inaccesib
ile
Determinati
distanta de la un
observator aflat in
punctul B de pe
mal, la copacul A
de pe malul
celalalt.
A
D
B
E

C
Solutie

Se realizează din ţăruşi, conform desenului,


un triunghi ABC şi un segment DE, paralel cu
BC, astfel încât punctele A, D, B şi respectiv
A, E, C să fie coliniare.
Definiţie Din teorema fundamentală a asemănării,
pentru triunghiul ABC şi paralela DE║BC
Teoreme avem , adică AD= BC DE  DB
.
 DE
Cazuri Toate lungimile DE, DB, BC pot fi măsurate
(sunt pe acelaşi mal cu observatorul).După
Aplicaţii măsurători calculul e simplu utilizând formula
de mai sus, ne dă distanţa AD.
Test
Puncte
inaccesib
ile

Un vânător are o puşcă AB, lungă


de 1,20 m. Partea AD de la un
capăt al puştii până la trăgaci este
1/3 din puşcă. El ocheşte o pasăre
C care se află la 100 m depărtare de
el.Dar vânătorului îi tremură mâna
şi din cauza aceasta , în momentul
când apasă pe trăgaci puşca se
roteşte în jurul capătului A astfel
încât punctul D se ridică cu un
segment DE=2 mm.
Cu câţi m deasupra ţintei trece
glonţul?
Solutie

AC=100m =10000cm .
DE=2mm=0,2cm, AD  1
AB 3
Definiţie AB=1,20m=120cm,
AD=40cm
Teoreme DE  ADE~  ACM 
DE
AD||MC

Cazuri AC MC

Aplicaţii MC=50cm=0,5m
Test
Puncte
inaccesib
ile
Determinarea înălţimii unei piramidei
cu ajutorul umbrei (metoda a fost
introdusă de Thales din Milet).
 ABC~  DCE
A

B C E
clasa a VII-a - Asemănarea triunghiurilor
 Pentru fiecare problema rezolvata corect realizezi 20 de
puncte!
Numele elevului:  
1. In triunghiul dreptunghic ABC, m(<A)=90 se construieşte
înălţimea AD, D (BC). Cate perechi de triunghiuri
asemenea s-au format?
a)1 b)2 c)3
d)0 
2. Pe laturile triunghiului ABC se consideră punctele E si F,
E (AB), F (AC) astfel încât AE·AB=AF·AC. Care din
următoarele afirmaţii sunt adevărate?
i) EF||BC ii) m(<F)=m(<B) iii) ∆ AEF  ∆ ABC
a)i b)ii c)iii 
3. Fie triunghiul ABC şi triunghiul MNP. Dacă
AB=(2/5)NP , AC=0.4MN, 15BC=6MP. Care din
următoarele propoziţii sunt adevărate?
a) ∆ ABC nu este asemenea cu ∆ NPM ;
b) ∆ ABC∆ NPM ; 
4. In triunghiul ABC se duce mediana [AM], iar prin centrul de
greutate al triunghiului se duce DE||BC, D  (AB), E (AC). Daca
BD=6, AE=10, stabiliţi care din următoarele afirmaţii sunt
adevărate:
a) AD=12; AB=18; EC=5; AC=15
b) AD=4; AB=10; EC=5; AC=15
c) AD=12; AB=18; EC=15; AC=25
5. Pentru două triunghiuri asemenea valoarea raportului de
asemănare este 0.5 iar aria unuia dintre ele este 100 cm2. Aria celui
de-al doilea triunghi este:
a) 400 cm2
b) 25 cm2
c) 400 cm2 sau 25 cm2
Soluti
i
1. c)
    (∆ ABC∆ DBA; ∆ ABC∆ DBC; ∆ ABD∆ CAD)
AE AF
2. b)   ∆ AEF∆ ACB  <F≡<B 
AC AB
<EAF≡<CAB
m(<F)=m(<B)
3. b)
AB 2

NP 5 AB AC BC
AC 2     ∆ ABC∆ NPM
 NP MN MP
MN 5
BC 2

MP 5
Soluti
i
AG 2
4) a) G-centrul de greutate al ∆ ABC 
 (1)
AM 3
DE║BC(G(DE), M (BC) )  DG║BM  ∆ ADG∆ ABM 
AD AG
 (2)
AB GM
 
AD 2 AD 2 AD 2
Din (1) şi (2)       
AB 3 AB  AD 3  2 BD 1

 AD=12 ; AB=AD+BD  AB= 18.


AG AE 2 10
 GE║MC  ∆ AGE∆ AMC      AC= 15;
AM AC 3 AC
 EC=AC-AE  EC=5.
A1
5) c) C1: A1=100 cm , avem
2   0,5 2 
100 1
 A2 = 400 cm2
A2 A2 4
A1 A1 1
  0,5  
2

C2: A2=100 cm , avem A2


2
 100 4  A1= 25 cm2