FUNCŢIA DE REPRODUCERE

Definiţie

Reproducerea este funcţia organismelor prin care se

asigură perpetuarea(continuitatea)speciei!

La plante – reproducerea poate fi:

 asexuată – prin organe vegetative

 sexuată – prin gameţi

La mamifere – reproducerea este sexuată

Structura aparatului reproducător
Sistemul reproducător masculin
Este format din:
 Glande numite testicule
care secretă gameţii
bărbăteşti numiţi
spermatozoizi
 canale
 un organ numit penis
Caracteristici
Spermatozoizi
- celule mici şi mobile
- alcătuiţi din cap(cu nucleu), gât
şi coadă
- durata de viaţă:3-5 zile
Caracteristici

Testiculele
- învelite în scrot
- alcătuite din numeroase tuburi în care se formează
gameţii

Canale
- epididim- situat deasupra testiculelor

- locul unde se depozitează gameţii

Caracteristici

- 2 canale deferente- urcă în abdomen

- aici se adaugă o serie de
secreţii produse de veziculele seminale şi prostată,
care impreună cu spermatozoizii alcătuiesc sperma.

- uretra – un canal uro-genital

- traversează penisul, este calea prin care
sperma (la fel ca şi urina) este eliminată la exterior.
Sistemul reproducător feminin
Este format din:
 Glande numite ovare care
secretă gametul feminin
numit ovul
 2 trompe uterine
 Uter
 Vagin
 Vulvă
Caracteristici
Ovulul
- celulă mare, sferică,
nucleată, imobilă, bogată în
substanţe nutritive
- este produs lunar de câte un
ovar, proces numit ovulaţie
- durata sa de viaţă nu
depăşeşte 2 zile
Caracteristici
- 2 ovare din care pornesc
trompele uterine care se
deschid în uter(organ
musculos căptuşit cu
mucoasa uterină). Acesta se
continuă cu vaginul, care se
deschide la exterior prin
vulvă(organ genital extern).
Glande sexuale
În urma contopirii dintre
spermatozoid şi ovul
rezultă zigotul.
(celula – ou)
Fecundaţia
 Fecundaţia are loc în treimea
externă a trompei uterine.

 După formarea zigotului,

acesta îşi incepe călătoria
către uter;deplasarea se face
cu ajutorul cililor şi a
contracţiilor trompei uterine.
 După diviziuni repetate ale
zigotului, acesta capătă aspectul
unei ,,mure”.
Câteva zile mai târziu, se
adânceşte în mucoasa uterului, care
devine mai îngroşată şi puternic
vascularizată.
Procesul de fixare se numeşte
nidaţie. Nidaţia are loc la şapte zile
după fecundaţie.
 Prin diviziuni repetate creşte numărul celulelor,
constituindu-se astfel, embrionul.Celulele formate se
specializează pentru funcţii diferite.
Paralel , se dezvoltă şi organele anexe ale embrionului,
cu rol de hrănire şi protecţie:vezicula amniotică cu lichidul
amniotic, placenta şi cordonul ombilical.
Este un fenomen natural
care constă în ruperea
veziculei amniotice şi
expulzarea fătului la
exterior.Se realizează cu
ajutorul contracţiilor
puternice ale peretelui
uterin.