Bolile chirurgicale ale esofagului

3D Models
• Traumatismele esofagului.
corpii străini esofagieni
• Deficite primitive de
motilitate
• Stenozele esofagiene
postcaustice
• Boala de reflux
gastroesofagian
• Herniile hiatale Examen clinic
Examen radiologic
• Tumorile esofagiene RMN
PET-CT
benigne si maligne Teste functionale: manometria, pH- metria,
etc
.
Traumatismele esofagului. Corpii străini esofagieni

Perforaţia spontană/ provocata a esofagului

 

Complicaţiile perforaţiilor esofagiene accidentale - abcese

mediastinale, empiem pleural; - fistule esofago-pleurale sau
Clinic: durere substernala precedata de varsaturi
 

esofago-cutanate; - şoc toxico-septic prin mediastinite acute

sau in regiunea cervicala
Corpii străini esofagieni
Ruptura- in cavitatea pleurala stanga sau
 

deasupra joctiunii eso-gastrice Clinic: senzatie de “nod in gat”, jena dureroasa

Diagnostic:
 
Endoscopia este utilă pentru precizarea sediului şi naturii corpului
Rdiografia toracica: emfizem mediastinal,
  străin cât şi în scop terapeutic, pentru extragerea sa.
pneumothorax, revarsat pleural Complicaţii:
Esofagograma: estravagarea substantei de
 

abcese locale; - mediastinite acute; - fistule eso-pleurale, eso-

contrast traheale şi eso-bronşice; - hemoragii severe prin perforaţia
Tratament: sutura esofagiana +/- drenaj
 
mănunchiului vascular al gâtului sau aortei.
Bolnavii vor fi hiperalimentaţi parenteral, vor primi
 

Tratamentul constă atunci când este posibil în extracţia

antibioterapie cu spectru larg, blocanţi de H2 sau endoscopică pe cale naturală
inhibitori de pompă de protoni injectabil (pentru a

scădea secreţia acidă şi a diminua activitatea peptică).

Alimentaţia orală se reia între a 7-a şi a 14-a zi după

controlul radiologic baritat al esofagului.

DEFICITE PRIMITIVE DE MOTILITATE

1  Spasmele esofagiene difuze

 Clinic, predomină durerea retrosternală faţă de disfagie, care

poate fi precipitată prin stress emoţional sau ingestia de
alimente reci.
 Manometric, există un exces de peristaltică, ca amplitudine şi
durată;
 Tratament: medicamentos/ chirurgical
 Intervenţia constă în secţiunea longitudinală completă şi
disecţia laterală (pe cel puţin 1 cm) a tunicii musculare încât
să permită hernierea liberă a submucoasei esofagiene şi să
prevină recidiva.

2  Diverticulii esofagieni.

 Tratament : diverticulotomie
 STENOZELE ESOFAGIENE POSTCAUSTICE
Substanţele corozive produc afectarea sau o distrucţia ţesuturilor vii la contactul cu acestea., producand
initial un spasm pyloric, ulterior regurgitatie gastro-esofagiana si relaxare sfincteriana cu ttanzitul corozivului
in duoden, in cazul substantelor acide. In cazul ingestiei de substante alkaline, spasmul esofagian nu permite
accesul substantei corozive in aval, producandu-se leziuni ale etajului superior al esofagului.

Explorări şi investigaţii:

1. Teste radiologice (radiologie standard, tranzit baritat)

2. Endoscopia : leziuni cicatriceale, immobile, stenose
3. Consult ORL: afectarea faringelui +/- laringe

Tratament:
- In faza acute: asigurarea securitatii cailor aerine, echilibrarea hidro-electrolitica, +/- traheostomie;
alimentatie parenterala; antibioterapie, corticoterapie.
- Intre 3-6 saptamani de la ingestie: dilatatia esofagiana.
- Tratament chirurgical (dupa dilatatie): reconstructie esofagiana, esofagoplastia
Boala de reflux gastroesofagian

- Refluarea continutului gastric in esofag.

Diagnostic:
1. Clinic:
- durere cu caracter de arsura retrosternala, pirozis.
- regurgitatii, eructatii
- disfagia
- hipersalivatia, senzatii de corp strain in gat
- disfonie, otalgia
- tuse cronica, iritativa
2. Paraclinic:
- tranzit baritat
- endoscopie
- manometrie esofagiala (evaluarea peristaticii esofagiene si aprecierea competentei sfincterului
esofagian interior)
- pH-metria

Complicatii: esofagul Barrett (metaplasia intestinala), ulcerul esofagian, hemoragia,

stenoza esofagiana, cancer esofagian

Tratament: regim igienodietetic, tratament medicamentos, tratament endoscopic

si dilatatii, tratament chirurgical.
 Hernia hiatala
Se produce prin migrarea transdiafragmatica a stomacului in torace.

Clasificare:
-Dupa mecanismul de producere : prin alunecare, prin rostogolire, mixte

Factori de risc pentru producerea herniilor:

- Obezitatea
- hipertensiunea intraabdominală din sarcină, constipaţia cronică, tuse cronică, disurie, eforturile fizice mari;
- deformări rahidiene (cifoza, scolioza) care implică disfuncţionalităţi ale pilierilor;
- traumatisme abdomino-toracice;
- cauze iatrogene, postoperatorii
- factori endocrini.

Clinic:
1). Semnele provocate de RGE.
2). Semne provocate de volumul herniei : majoritatea asimptomatice, cele voluminoase pot fi însoţite de tulburări respiratorii (dispnee în timpul meselor), tulburări
cardiace (palpitaţii, tulburări de ritm sau crize de angor care nu sunt legate de efort, ci sunt posturale şi după mese copioase), sughiţul.
3). Semne datorate complicaţiilor sau asocierilor patologice: - semnele anemiei caracteristice hemoragiei oculte; - HDS (manifestată ca hematemeză, melenă). -
semnele bolii ulceroase, mai ales duodenale cu care este frecvent asociată; - semnele cancerului esofagian apărut pe un esofag Barrett.
 Hernia hiatala

Diagnostic: clinic si paraclinic.

Examen radiologic: Tranzitul baritat eso-gastric

Complicatii: ulcerul esofagian , perforaţia, cicatrizarea cu stenoză, stenoza esofagiană,

anemia, cancerizarea esofagiană, strangularea.

Tratament : interventie chirurgicala antireflux

Tumorile esofagiene benigne

Strat parietal Tumora

Mucoasa -papilom
-adenom (rar)
-chiste de retenţie mucoasă, adenom (rar)
-polip fibrovascular, pseudotumorile inflamatorii
-leiomiom
-polipii inflamatori prin reflux
Submucoasa -chiste de retenţie, adenom (rar)
-polip fibrovascular (fibrolipom, fibromixom)
-hemangiom
-schawanom
Musculara -rabdomiom
-leiomiom
-neurofibrom, tumora cu celule granuloase
-schwanom
Adventicea -fibrom
-schwanom
Ţesuturi ectopice -adenom
-choristom
 Tumorile maligne

Factori de risc: alcool, fumat, dieta, infectie virala , factori genetici.

Clinic: Disfagia ,odinofagie, regurgitaţii şi sialoree. Invazia neoplazică regională sau la distanţă este sugerată de diverse semne şi simptome: tuse iritativă
sau durerea mediotoracică (invazia mediastinului), stridor (invazia arborelui respirator), tuse chintoasă la deglutiţie (fistulă esobronşică), răguşeală
(paralizia corzilor vocale prin invazia nervilor recurenţi), sindrom Claude-Bernard-Horner (invazia simpaticului cervical), icter (metastazele hepatice), dureri
osoase (metastaze osoase), deficite neurorologice (metastaze cerebrale). Hemoragiile digestive superioare sunt oculte, rareori catastrofice prin erodarea
aortei sau vaselor pulmonare. Palparea poate depista adenopatii cervicale şi supraclaviculare, în localizările cervicale sau toracice superioare avansate.

Diagnostic: clinic si paraclinic.

Examen radiologic: Radiografia toracica, tranzitul baritat, CT, RMN, endoscopia, ecografie abdominala, scintigrafie osoasa, bronhoscopia.

Tratament : rezectia endoscopica, esofagectomia, chimioterapia, radioterapia, terapia paliativa.