Forme de

coroană
 FORMELE DE COROANĂ VAS

 Coroanele în formă de vas nu au ax central şi pot fi globuloase sau aplatizate.

 Ele permit buna iluminare a coroanei şi se folosesc pentru speciile pretenţioase la
lumină.
 După caractristicile bioconstructive, coroanele vas pot fi: - vas clasic,
- vas ameliorat,
- vas întârziat,
- vas aplatizat.
 Vasul clasic

 Se utilizează pentru speciile pretenţioase faţă de lumină şi cu tendinţă naturală de a

forma ax de vigoare scăzută: cais, piersic, prun.

Caracteristici:
- trunchi de 60 - 80 cm;
- înălţime totală 2,5 - 3 m;
- coroana are 3 - 5 şarpante ramificate prin bifurcare;
- axul se suprimă deasupra ultimei şarpante.
 Vasul ameliorat
 Se utilizează pentru specii şi soiuri de vigoare mică sau mijlocie: piersic, prun, cais.

Caracteristici:
- trunchi de 60 cm;
- înălţimea totală a pomului 2,5 - 3 m;
- coroana are un singur etaj format din trei şarpante distanţate la 12 - 15 cm, şi înclinate
sub un unghi de 50 - 60°;
- şarpantele poartă ramificaţii de ordinul II dispuse bilateral-altern-extern.
 Tehnica formării coroanei

Ca material săditor se pot folosi pomi sub formă de vargă sau pomi cu coroana
formată din ramuri anticipate.
După plantare, vergile se scurtează la 80 -100 cm. În timpul perioadei de
vegetaţie, în luna mai, se aleg 3 lăstari care vor forma viitoarele şarpante. Aceştia trebuie să
fie distanţaţi pe ax la 12-15 cm unul de altul şi să aibă unghiul de divergenţă de 120 o.
Ceilalţi lăstari se suprimă.
La pomii cu coroana formată din lăstarii anticipaţi, primăvara se aleg 3 ramuri
distanţate pe ax la 12-15 cm şi repartizate uniform în jurul trunchiului. Se elimină la inel
celelalte ramuri. Cele 3 ramuri alese se scurtează la lungimea de 30 - 40 cm, deasupra unui
mugure orientat spre exterior şi situat în acelaşi plan orizontal.

Anul I Anul II Anul III

În anul II şi următorii (III-V), primăvara se aleg ramurile de prelungire a şarpantelor şi
câte o ramură laterală pentru formarea subşarpantelor. Acestea vor fi inserate pe
şarpante după sistemul bilateral-altern-extern şi distanţate la 40 - 60 cm. Ramificaţiile
viguroase, concurente se elimină de la inel.
Se scurtează şarpantele, în acelaşi plan orizontal, la nivelul unui mugure cu poziţie
exterioară, la lungimea de 70 - 100 cm de la locul de inserţie. Subşarpantele se
subordonează cu 20 - 25 cm, atât intre ele cât şi faţă de şarpantele pe care sunt
situate.
În următorii ani se scurtează ramurile de prelungire ale şarpantelor la 60 - 80 cm şi se
formează noi subşarpante ce se vor subordona în plan vertical.
De remarcat că, datorită vigorii mari de creştere a pomilor în primii ani după plantare,
ramurile de shelet se taie la lungimi mai mari, până în anul 4 - 5, după care se
scurtează mai puternic.
 Vasul aplatizat
 Prezintă avantajele palmetei şi ale vasului. Se pretează pentru speciile prun, cireş, vişin,
nuc, măr şi păr.

Caracteristici:
- trunchi de 40 - 60 cm;
- înălţimea totală a pomului de 2,5 - 3 m;
- coroana este formată din 3 - 4 şarpante distanţate la 25 - 30 cm.
- prima şarpantă se orientează pe direcţia rândului, iar următoarele două se dirijează opus,
puţin oblic faţă de rând.
- ultima şarpantă, în caz că există, se suprapune pe direcţia primei.
- şarpantele sunt dirijate sub unghiuri de 45 - 50° faţă de verticală.
 Vasul întârziat (piramida întreruptă)

 Se recomandă pentru plantaţii clasice la speciile măr, păr, prun şi cais, soiuri
viguroase altoite pe portaltoi viguroşi.

Caracteristici:
- trunchi de 60 cm;
- înălţimea totală a pomului 2,5 - 4 m;
- coroana are 4 - 5 şarpante distanţate la 25 - 35 cm,
inserate în spirală pe un ax de 60 - 90 cm.
FORMELE DE COROANĂ
PALMETE
 Palmeta etajată cu braţe oblice
 Se utilizează pentru plantaţiile intensive de măr, păr, piersic, prun , cais şi vişin.
Caracteristici:
- trunchi de 50-60 cm sau 30-40 cm (la piersic);
- ax central pe care sunt inserate trei etaje distanţate la 60-120 cm;
- fiecare etaj are câte două şarpante distanţate la 8-12 cm, înclinate la 45-60 o funcţie de
vigoarea speciei sau soiului.
La piersic, pe şarpantele primului etaj există câte două subşarpante distanţate la 20 cm una
de alta, iar la celelalte specii câte patru subşarpante distanţate la 50 cm şi conduse
orizontal la bază şi uşor ascendent la vârf.
- înălţimea totală a gardului fructifer este de 3-4 m,
- grosimea de 1,5-2 m la bază şi 1,25 - 1,50 m la vârf.
 Tehnica formării coroanei
 Formarea coroanei durează 4-5 ani şi se realizează prin tăieri efectuate în perioada de
repaus, completată cu lucrări în verde.

În anul I, pomii sub formă de vargă, se scurtează primăvara devreme, la 60-80 cm de la

nivelul solului.
- Ramurile anticipate de pe trunchi se elimină la inel, iar cele din zona coroanei se scurtează la
2-3 muguri.
- Primăvara, când lăstarii au 4-5 cm, se suprimă cei apăruţi pe trunchi (50-70 cm) şi încă 2-3
situaţi sub lăstarul de prelungire a axului.
- Când lăstarii au 20-25 cm, se aleg doi care vor forma primul etaj de ramuri şi unul care va
prelungi axul. Distanţa dintre lăstari, cât şi poziţia lor pe vargă va fi cea precizată la
caracterizarea formei de coroană.
- Pentru speciile drupacee, care au lăstari fragili, se reţine un lăstar în plus (de rezervă),
amplasat spre interiorul rândului.
- Pe o porţiune de 10 cm, în jurul punctelor de inserţie a lăstarilor aleşi, se înlătură toţi ceilalţi
lăstari.
- În perioada de vegetaţie se echilibrează creşterea lăstarilor, prin dresare sau palisare. La
piersic, se vor palisa în septembrie cele două şarpante din etajul I sub un unghi de inserţie
de 45-55o.
În anul II, primăvara, se scurtează axul pomului
la 70-130 cm, în funcţie de vigoarea soiului şi
a portaltoiului, pentru proiectarea etajului II.
- Se palisează şarpantele etajului I în poziţie
definitivă, la 45-55o. În cazul că o şarpantă
este mai slab dezvoltată se va dresa prin
aducerea temporară spre verticală sau se va
face o crestătură pe ax, deasupra acesteia,
pentru stimularea creşterii.
- În timpul vegetaţiei, când lăstarii au 3-5 cm, se
elimină cei situaţi pe partea superioară a
şarpantelor din etajul I. Se înlătură 2-3 lăstari
subterminali, care concurează lăstarii de
prelungire a şarpantelor şi a axului, pentru
favorizarea acestora în creştere.
- A doua intervenţie se face când lăstarii au 25-30
cm şi constă în alegerea lăstarilor care vor
forma primele subşarpante din etajul I, lăstarii
care vor forma primele subşarpante din etajul
II, cât şi a celui de prelungire a axului.
- Se vor alege lăstarii de prelungire a şarpantelor
din etajul I, cât şi lăstarii care vor forma
primele subşarpante (la 50-60 cm de punctul
de inserţie).
- Se elimină lăstarii situaţi pe partea superioară a
şarpantelor (cei prea viguroşi), iar ceilalţi se
palisează la orizontală.
În anul III, primăvara devreme se palisează şarpantele, subşarpantele şi axul prin legare
pe spalier.
Se scurtează axul la 70-130 cm, faţă de nivelul etajului II, în vederea proiectării etajului
superior.
Se efectuează lucrări în verde după aceleaşi principii aplicate în anul II. Când lăstarii au
20-30 cm se aleg lăstari de prelungire a şarpantelor, subşarpantelor şi axului, cei care
vor alcătui etajul III, cât şi lăstarii necesari pentru noile subşarpante.
Ramurile care vor forma semischeletul se înclină la un unghi de 60-80 o, faţă de verticală.
Ramurile cu poziţie verticală şi viguroase se torsionează sau se frâng, în vederea
favorizării apariţiei ramurilor de rod.
Toamna, lăstarii lăsaţi pentru formarea etajului III se palisează la un unghi de 55-60 o faţă
de verticală.
În anul IV se formează şarpantele etajului IV, iar la cele inferioare se mai asigură câte o
subşarpantă.
În timpul vegetaţiei se execută aceleaşi lucrări în verde ca în anul II şi III.
În anul V se suprimă axul deasupra etajului IV, pentru limitarea înălţimii coroanei.
  Formarea palmetei etajate cu braţe oblice, în condiţiile de creştere corespunzătoare, se
încheie în anul IV la sâmburoase şi în anul V la seminţoase.

!!!  Pentru reuşita formării palmetei etajate cu braţe oblice se impun următoarele precizări:
- unghiul de ramificare a şarpantelor creşte de la etajele inferioare spre cele superioare cu
5o pentru fiecare etaj.
- tăierile din periada de repaus trebuie completate cu lucrări în verde care se execută în
două etape.
● Prima etapă, când lăstarii au 3-5 cm, se înlătură toţi cei crescuţi pe partea
superioară a şarpantelor şi subşarpantelor cât şi 2-3 lăstari aflaţi sub lăstarii de
prelungire a ramurilor de schelet.
● A 2-a etapă se efectuează când lăstarii au 25-30 cm şi constă în:
- se alege în fiecare an câte un lăstar pentru continuarea creşterii axului şi doi lăstari pentru
formarea unui nou etaj. Aceştia se vor echilibra în creştere, prin palisare sau dresare.
- se răresc la 20 cm lăstarii crescuţi între etaje, păstrându-se numai cei de vigoare mijlocie
şi orientaţi pe direcţia rândului
- se aleg lăstarii de prelungire a tuturor şarpantelor şi subşarpantelor
- pe fiecare şarpantă, anual se va alege un lăstar pentru formarea unei noi subşarpante. Ei
vor fi plasaţi pe partea opusă subşarpantei anterioare şi la distanţa de 40-60 cm de
aceasta.
 Palmeta neetajată cu braţe oblice
 Se utilizează la pomi cu vigoare mijlocie sau mică.

Caracteristici:
- trunchiul de 30-50 cm;
- înălţimea totală 2,5-3 m;
- ax central cu 8 -10 şarpante neramificate, dispuse altern pe direcţia rândului, la 30-40 cm
una de alta şi o înclinare de 50-55° faţă de verticală.
- pe şarpante sunt prinse direct ramuri de semischelet şi de rod.
- grosimea medie a gardului fructifer este de 1,25 - 1,50 m.
 Palmeta neetajată cu braţe oblice

Anul I Anul II Anul III

Anul IV
 Tehnica formării coroanei

Primăvara devreme, se scurtează varga la 60-90 cm deasupra solului. Dacă pe vargă se află
ramuri anticipate, acestea se taie sever, la 2-3 muguri.

În perioada de vegetaţie se fac două intervenţii.

- La prima, se înlătură lăstarii pe o porţiune de 30-40 cm de la sol şi 1-3 lăstari subterminali
care concurează lăstarul de prelungire a axului.
- A 2-a lucrare în verde se efectuează când lăstarii au lungimea de 20 - 30 cm şi constă în
alegerea lăstarului de prelungire a axului şi a celor doi care vor forma primele şarpante,
orientate pe direcţia rândului şi distanţate la 30 cm.
- Restul lăstarilor din zona de formare a coroanei şi de pe trunchi se suprimă.

În următorii ani (II-V), se formează pe ax încă 6-8 şarpante. În acest scop, primăvara,
înainte de pornirea în vegetaţie, se scurtează în fiecare an axul la 50-70 cm deasupra
ultimei şarpante formate în anul precedent.
În timpul vegetaţiei, se vor alege lăstarii de prelungire a şarpantelor existente şi cei care vor
forma noile şarpante şi axul.
După formarea celei de a 8-a şarpantă, axul se suprimă pentru limitarea înălţimii pomului.
 Palmeta simplă
 Se utilizează în culturi intensive, în principal la piersic. Nu necesită sistem de
susţinere.
Caracteristici:
- trunchi de 60 cm;
- înălţime totală 2,5-3,5 m;
- macrostructura este formată dintr-un ax şi două şarpante bazale conduse pe direcţia
rândului şi înclinate la 45-55o.
- pe această structură se prind ramurile de semischelet şi de rod.
 Tehnica formării coroanei

În anul I, se scurtează varga la 60-70 cm înălţime.

În perioada de vegetaţie, când lăstarii au lungimea de 20-25 cm se alege unul pentru
formarea axului şi 2 pentru şarpante (distanţaţi la 8-12 cm unul de altul şi pe direcţia
rândului). Restul lăstarilor se elimină de la inel.
În timpul vegetaţiei se intervine pentru echilibrarea creşterii lăstarilor. Spre sfârşitul perioadei
se vegetaţie (septembrie) se palisează cele două şarpante la 50-60 o faţă de ax.
Axul se va dirija vertical, legându-se de un tutor sau şipcă.

În anul II şi următorii (III-IV) se aleg lăstarii de prelungire a şarpantelor şi a axului, se

dirijează pentru echilibrarea creşterii şi se palisează în poziţie definitivă spre sfârşitul
perioadei de vegetaţie. Lăstarii mai viguroşi, formaţi pe şarpante, se înclină spre
orizontală.
Se va avea în vedere ca pe ax şi şarpante să se formeze ramuri de semischelet uniform
repartizate (la 20-25 cm). Acestea, după 2-3 ani de rodire, se înlocuiesc cu altele tinere,
formate direct pe şarpante.
 Palmeta liber-aplatizată

 Nu necesită sistem de susţinere. Aplatizarea se realizează din tăieri.

Caracteristici:
- trunchi de 40-50 cm;
- ax şi 9 - 10 şarpante solitare sau etajate natural orientate pe direcţia rândului.

Anul I Anul II Anul III Anul IV