VITAMINELE HIDROSOLUBILE

STUDENT: IURCU VICTOR

 VITAMINELE HIDROSOLUBILE

S U N T C EL E C E S E D I Z O L V Ă Î N A P Ă Ș I C A R E S U N T A B S O R B I T E D E
O R G AN IS M U L U M A N C A S Ă L E F O L O S E A S C Ă I M E D I A T. D E O A R E C E N U P O T
F I S TO C A T E S A U P Ă S T R AT E Î N C O R P , A C E S T E R E Z E R V E D E V IT A M IN E
T R E B U IE * R E U M P L U T E * Î N M O D R EG U L A T C U A J U T O R U L A L I M E N T AȚ I E I.
C Â N D V IN E V O R B A D E S P R E E X C E S U L V I T AM I N E L O R H ID R O S O L U B IL E
( S O L U B I L E Î N A PĂ ) , E S T E E X C R E T A T , E L I M IN A T P R IN U R IN Ă Ș I R A R E O R I
S E A C U M U L EA Z Ă ÎN C O R P C A S Ă A T I N G Ă N I V E L U R I T O X I C E .
V I T A M IN E L E H I D R O S O L U B I L E S U N T : B 1 ( T IA M IN A) , B 2 ( R IB O F L A V I N A ) ,
B 3 ( N I A C IN A) , B 5 ( A C I D U L P AN TO T E N I C ) , B 6 ( P IR I D O X I N A ) , B 8 S A U H
( B I O T IN A ) , B 9 ( A C ID U L F O L I C ) , C ( A C I D U L A S C O R B IC )
(1)
 VITAMINA B1 (TIAMINA)

E S T E O V IT A M IN Ă H ID R O S OL U BI LĂ , T E R M OLA B IL Ă , DI S T R U S Ă LA

1 0 0 C . A U F O S T OB Ț INU Ț I Ș I DE R IV A Ț I TI A M INI C I D E S IN T E Z Ă
PR INT R E C A R E S E NU MA R Ă : BE N FO T IA M I NA , BIS B E T IA M IN A ,
F U R S U LT IA M I NA , C E T OT I A MI NA , A C E T I A MI NA , PR OS U LT IA M IN A ,
OC T OT I A MI NA . A C E S T E A A U PR O P R IE T Ă Ț IL E V IT A M IN IC E Ș I
F A R M A C OD IN A M IC E A LE T IA M INE I .

OM U L N U PO A T E S IN T E T IZ A A C E A S T Ă V IT A M INĂ , O P OA T E PR EI A
D IN A L IM E NT E C A E X E M PLU : D R O JD IA D E B E R E , C A R NE DE PO R C ,
OR GA NE A NI MA LE ( F IC A T , R INI C H I ) , N U C I , L E GU M E .
(2)
 FARMACOCINETICA

ABSORBȚIA- ACESTUIA ARE LOC RAPID PRIN TUBUL DIGESTIV DUPĂ

ADMISTRAREA ORALĂ, ARE LOC PRINTR-UN MECANISM ACTIV, ÎNSĂ LA
FOLOSIREA A DOZELOR MARI POT INTERVENI MECANISMUL PASIV.
ABSORBȚIA PARENTALĂ ESTE RAPIDĂ ȘI COMPLETĂ.

DISTRIBUȚIA- SE FACE LARG ÎN ORGANISM, FARĂ A SE ACUMULA ÎN

ANUMITE ORGANE, EXECESUL DE VITAMINĂ ELIBERÂNDU-SE RENAL.

METABOLIZAREA- SE REALIZEAZĂ LA NIVEL HEPATIC. ELIMAREA ESTE

RENALĂ SUB FORMA METABOLIȚILOR, CREȘTEREA DOZEI DUCE LA
ELIMINARE SUB O FORMĂ NETRANSFORMATĂ.
(3)
 FARMACODINAMIE

T IA M IN A S E C O MB INĂ C U A TP Ș I F O R M E A Z Ă ÎN O R GA NI S M T IA M IN -
PI R O F OS F A T U L , F O R M Ă A C T IV Ă A T I A MI NE I, NU MI T Ă Ș I T IA M IN -
D IF O S FA T U L. T IA M IN - PI R OF O S F A T U L NU S E P O A T E F OL OS I C A A T A R E ,
D E OA R E C E NU PE N ET R E A Z Ă ME M B R A NA C E L U LA R Ă , L U C R U E S EN Ț IA L
PE N T R U A C T I V I TA T E A S A .

T IA M IN -PI R O F OS F A T U L( T PP ) A R E R OL D E C O E NZ I MA , IN T E R V E NIN D
ÎN M E T A BO LI SM U L C A R B OH ID R A Ț IL OR .

V IT A M INA B 1 E S T E I MP LI C A T Ă ÎN :
1 - T R A N S F OR MA R E A G LU C I D E LOR Î N LIP ID E .
2 - F A V O R IZ A R E A DE P U N ER II GLI C OG E NU L U I PE F IC A T.
3 - S I NT E Z A A C E T ILC O LIN EI .
4 - T R A N S F OR MA R E A A C ID U L U I PI R U V IC Î N A M I NO A C IZ I .
D E A SE M E NE A E S T E I MP LIC A T Ă Î N T R A NS M IS I A S IN A PT I C Ă , MO D U LÂ ND
A C TI V I T A T E A U NOR C A NA LE M E MB R A N A R E .
(4) (5)
 FARMACOTERAPIA

V IT A M INA B 1 S E I ND IC Ă P E NT R U P R E V E NIR E A Ș I T R A T A R E A
C A R E NȚ E LO R A C E S T E I V I T A MI NE . H IP OV IT A M IN OZ A B 1 , ÎM B R A C Ă M A I
M U LT E F OR ME PR INT R E C A R E :

1 - B E R I-B E R I.
2 - S I ND R O MU L W E R N IC K E - K O R S A K O F F.

D E F IC I T U L D E B 1 Î N C A R E S E IM P U NE A D MI NIS T R A R E A
PR E PA R A T E LOR C U V I T A MI NA PO A T E A V E A D IF E R I TE C A U Z E :

1 - A L C OO LI S MU L, C IR OZ A D IN C A U Z A A C E S T O R A A PA R E
M A LA B S OR BȚ IA .
2 - A P OR T U L IN S U F IC IE NT L A P E R S O A NE LE ÎN V Â R S T Ă .
3 - N EC E S A R U L C R E S C U T LA F E ME I LE Î NS Ă R C INA TE .
4 - A P OR T C R E S C U T D E GL U C I DE .
5 - C ONS U M D E A L IM E NT E A NT IT IA M I NE : C E A I, C A R NE A U N OR PE Ș T I.
(6)
 FARMACOTOXICOLOGIE

A D MIN I S TR A R E A V I T AM I N E I B 1 P R EZ I N T Ă R I S C SCĂ Z U T DE R E A CȚI I

A DV ER S E ȘI SU P R AD OZ E.

P OT AP ĂR E A R E A CȚI I N ES P E CI FI CE CA R E N U SU N T D OZ Ă
D EP EN DE N TE CU M A R FI :

1- G R EA Ț Ă.
2- A NX I E TA TE .
3- SE N Z A ȚI I DE CĂ LD U R Ă.
4- SE N Z A ȚI I DE CĂ LD U R Ă.

FARMACOGRAFIE
N E CES A R U L D E V I T AM I N A B 1 Z I LN I C E ST E:

COPI II P Â N Ă LA U N A N - 0, 4 - MG
COPI II Î N T R E 1- 1 0 A N I - 0, 7- 1M G
B Ă R B A Ț I - 1 , 2- 1 , 5MG
FE M EI- 1- 1 , 1MG
FE M EI GR AV I DE - 1 , 5M G
(7
  
 

   

 
 VITAMINA B2(RIBOFLAVINA)
V IT A M INA B 2 E S T E O S U BS T A NȚ Ă S E NS I BIL Ă L A L U M INĂ , D A R
S T A BI LĂ LA C A L DU R Ă . A R E C U LOA R E A GA LBE N- PO R T O C A LI E Î N F O R M A
OX I D A T Ă S I E S T E U N L E U C O D E R IV A T IN F OR MĂ H I DR OGE N A T Ă .
S U R S EL E - O M U L A R E NE V OIE D E A POR T E X OG EN , DE Ș I V IT A M IN A
E S T E P R O DU S Ă DE F LO R A I NT E S T IN A LĂ , E A N U S E A B S OA R BE L A A C E L
NI V E L , P R IC IP A LE LE S U R S E S U NT :

1- LA C T A T E LE .
2- O U L.
3- C A R NE A , F IC A T U L.
4- P E Ș TE L E .
5- C IU P E R C I LE .
6- LE G U M E LE V E R Z I.
(8)
 FARMACOCINETICA
A B S OR B Ț IA - D U P Ă A DM IS T R A R E A OR A LĂ ES T E BU NĂ Ș I S E
R E A LIZ E A Z Ă Î N PA R T EA S U P E R IO A R Ă A T R A C T U LU I GA S T R O -
IN T ES T I NA L, F II ND PR O PO R Ț I ONA L C U DO Z A A D M INI S TR A T Ă .
A B S OR B Ț IA C R E Ș T E LA A D MI NI ST R A R E A V IT A M INE I B2 ÎM PR E U NĂ C U
A LI ME N T E Ș I S C A D E ÎN C A Z U L PE R SO A N EL OR C U H E P A T IT Ă , C I R O Z Ă ,
OB S T R U C Ț IE B IL IA R Ă .

D IS T R IBU Ț IA - A C E A S T Ă V I T A M INĂ E S TE LA R G D I S T IBU IT Ă ÎN

OR GA NI S M S U B F O R M E LE S A L E A C T IV E . C A NT IT Ă Ț I LI MI T A T E S U NT
S T O C A T E Î N F I C A T , S PLI NĂ , R I NIC H I, INI MĂ . A C ES T A T R E C E D E
PL A C E NT Ă Ș I S E R E GĂ S E Ș TE ÎN LA PT E LE M A T ER N.

M E T A BO LIZ A R E A - E S T E M E T A BO LI Z A T Ă ÎN F IC A T Ș I C E LU LE LE
M U C O A S E I GA S T R O - INT ES T I NA LE .

E LI MI NA R E A - R I BO F LA V INA Ș I M E TA BO LI ȚI I S Ă I SU NT EL IM INA ȚI
ÎN U R IN Ă , C A R E SE C O LOR E A Z Ă ÎN GA L BE N , R IBO F LA V IN A E S T E
E LI MI NA T Ă Ș I Î N FE C A LE .
(9)
 FARMACODINAMIE
PR IN F OS F O R IL A R E R I BOF L A V INA S E T R A NS F OR MĂ ÎN F LA V I N
M ON ONU C L EO T ID FM N Ș I F LA V IN - A D E NIM D INO C LE O T ID FA D , F O R M E
B IOL OGI C E A C T IV E .

C E L E D OU Ă F O R M E A LE V IT A M IN E I F A D Ș I F M N, S U NT U T ILI Z A T E C A
Ș I GR U PĂ R I P R O S T A T IC E D E C Ă TR E E NZ IM E LE D E OX I D O- R E DU C E R E ,
A C ES T E A F IIN D NU M IT E F L A V I C E S A U F L A V OPR OT E I NE .
F LA V O PR OT E IN E LE R EP R E Z E NT A T E D E MO NO A M INO X ID A Z E ,
X A NT IN OX ID A Z E , A L D E H ID OX ID A Z E , G LU T A T I ONR E D U C T A Z E ,
D E H ID R OGE NA Z E .

F M N ȘI F A D S I C OE N Z IM E LE A LE F LA V OP R O T E INE LO R A S IGU R Ă
IN T R A R E A E LE C TR ON ILO R ÎN LA NȚ U L R E S PI R A T O R ȘI A N U M E , F M N
PR IM E Ș T E U N E LE C T R ON DE NA D H Ș I FA D P R IM E Ș T E U N E L E C T R O N DE
LA S U C C INA T Ș I A C E T I LC O E NZ I ME L OR A Ș I Î L T R A NS F E R Ă C O E NZ IM EL E
Q( U B IQ U IN ONA ) , C A R E ÎL T R A N SF ER Ă L A R Ă ND U L E I C I T OC R OM IL OR .
A C EA ST Ă V IT A M IN A E S T E I MP O R T A NT Ă ÎN : P R O C E S U L D E C R E Ș T E R E ,
A S IG U R A R E A I NT E GR IT Ă ȚI I E PI TE LI IL OR , P R OT E Ț I A C EL U L EL OR
H E P A T IC E D E A C Ț IU NE A D IF E R IT E LOR T O X IC E , A BS O R B Ț IA LIP ID E LO R
D IN T U B U L D IG ES T I V .
(10)
 FARMACOTERAPIE
D E F IC I T U L V I T A M INE I S E C A R A C T E R E Z E A Z Ă P R IN C Â T EV A
M A NIF E S T Ă R I C LIN IC E C U M A R F I:
1 - LA NIV E LU L P IE L II- BU Z E U S C A T E , S T OM A T IT Ă , D E R M A T IT E .
2 - LA NI V E LU L OC H IL OR - L Ă C R I MA R E , F O T OF O BIE , F A V OR IZ A R E A
C A TA R A C T E I
3 - LA NI V E LU L S NC - A S T E NI E , T R EM U R Ă T U R I, PA R E Z E , C E FA LE E .

V IT A M INA B 2 S E I ND IC Ă :
1 - T R A M E N TU L U NO R D E R M A T IT E , EC Z E M E , G LOS IT E , S T OM A T IT E .
2 - T R A T A ME N TU L U NO R K E R A T IT E , IR I T E , C ONJ U C T IV IT E .
3 - T U L BU R Ă R I D E C R E Ș T E R E LA C O PI L.
4 - N EU R O LO GIE .
(11)
 FARMACOTOXICOLOGIE
V IT A M INA B 2 E S T E L IP SI T Ă D E T OX IC I T A T E , N E A PĂ R Â ND R E A C Ț I I
A D V E R S E N IC I L A A D M IN IS T R A R EA D E D OZ E M A R I.

F A R M A C OGR A F IE
NE C ES A R U L Z I LNI C R E C O MA N D A T P E NT R U V IT A M IN A B 2 E S T E :
1 - C OP IL PÂ N Ă L A U N A N- 0, 4 - 0 ,5 MG .
2 - C OP IL1 -1 0 A NI- 0 ,8 - 1 ,2 M G.
3 - B Ă R B A Ț I- 1 ,4 - 1 ,8 M G.
4 - F E M E I- 1 ,2 -1 ,3 MG .
5 - F E M E I ÎNS Ă R C IN A T E- 1 ,6 M G.
6 - F E M E I C A R E A LĂ P T E A Z Ă - 1 ,7 - 1 ,8 M G.
(12)
 VITAMINA B3, VITAMINA PP

SUB DENUMIREA DE VITAMINA PP SAU FACOTOR PELAGRO-PREVENTIV

SUNT CUNOSCUȚI ACIDUL NICOTINIC(NIACIN), ȘI
NICOTINAMIDA(NIACINAMIDA), CA ȘI VITAMINE ACEȘTI DOI COMPUȘI AU
COMPORTAMENT ASEMĂNĂTOR, DAR CA AGENȚI FARMACOLOGICI SUNT
DIFERIȚI.

SURSE DE VITAMINA PP
VITAMINA PP ESTE SINTETIZATĂ DE PLANTE, ANIMALE ȘI OM, SE
GĂSEȘTE ÎN:
1- CARNE.
2- OUĂ.
3- LAPTE.
4- LEGUME.
5-CEREALE INTEGRALE.

ÎN ORGANISM EA ESTE GENERATĂ PLECÂND DE LA TRIPTOFAN.

(13)
 FARMACOCINETICA

ABSORBȚIE: ACIDUL NICOTINIC ȘI NICOTINAMIDA SE ABSOARBE BINE ȘI

RAPID PRIN TUBUL DIGESTIV.

METABOLIZARE: PRIN METABOLIZARE ACIDEULNNICOTINIC ȘI

NICOTINAMIDA FORMEAZĂ ÎN PRINCIPAL N-METIL NICOTINAMIDA.

ELIMINAREA: METABOLIȚII SE ELIMINĂ RENAL, O MICĂ PARTE DIN

VITAMINE SE ELIMINĂ NETRANSFORMATĂ.

FARMACODINAMIE

-VITAMINA PP ARE EFECTE TROFICE PE TUBUL DIGESTIV ȘI SISTEMUL

NERVOS CENTRAL.
-DOZE MARI DE ACID NICOTINIC SCAD TG, LDL ȘI VLDL, INHIBÂND FLUXUL
DEACIZI GRAȘI LIBERI DIN ȚESUTUL ADIPOS. ACIDUL NICOTINIC ARE EFECT
VASODILATATOR.
(14)
 FARMACOTERAPIE

CARENȚA VITAMINEI PP POATE FI REZULTATUL:

1- DEFICIT ALIMENTAR.
2- SINDROMUL DE MALABSORBȚIE.
3- ALCOOLISM CRONIC.
4- TRATAMENT CU IZONIAZIDĂ, O ANTIVITAMINĂ PP.
5- NEOPLASMELOR.
6- HIPERTIROIDISMUL.

FARMACOTOXICOLOGIE

REACȚII ADVERSE PRODUSE DE NICOTINAMIDĂ SUNT MAI REDUSE, LA

ADMINISTRAREA ACIDULUI NICOTINIC POT APĂREA:
1- SENZAȚII DE CĂLDURĂ.
2- PRURIT.
3- HIPOTENSIUNE ARTERIALĂ.
4- TAHICARDIE.
5- HIPERGLICEMIE.
(15)
 FARMACOGRAFIE
NECESARUL ZILNIC RECOMANDAT DE VITAMINA PP ESTE:
1- COPIL PÂNĂ LA UN AN- 5-6 MG.
2- COPIL 1-10 ANI- 9-13MG.
3- BĂRBAȚI- 15-20MG.
4- FEMEI- 13-15MG.
5- FEMEI ÎNSĂRCINATĂ- 17MG.
6- FEMEI CARE ALĂPTEAZĂ- 20MG.

VITAMINA PP SE ADMINISTREAZĂ ORAL DUPĂ MESE ȘI PARENTERAL.

(16)
 VITAMINA B5, ACIDUL PANTOTENIC
ACEASTĂ VITAMINĂ ESTE LARG RĂSPÂNDITĂ LA DIVERSE ALIMENTE, NU
ESTE SINTETIZATĂ ÎN ORGANISM FIIND INTRODUSĂ ÎN ORGANISM O DATĂ
CU ALIMENTELE SUB FORMĂ DE COENZIMĂ A.

FARMACOCINETICĂ
VITAMINA SUB FORMĂ DE COENZIMĂ A ESTE HIDROLIZATĂ LA NIVEL
INTESTINAL, SE ABSOARBE, IAR ÎN ȚESUTURI SE TRANSFORMĂ, ÎN DOI
COFACTORI ENZIMATICI: COENZIMĂ A ȘI FOSFOPANTETEINA (GRUPUL
PROSTETIC AL ACP, ACIL-CARRIER PROTEIN). SE ELIMINĂ RENAL.

FARMACOTERAPIE
ACIDUL PANTOTEMIC ÎȘI EXERCITĂROLUL PRIN INTERMEDIUL
COENZIMEI A ȘI ACP(ACIL-CARRIER PROTEIN), PARTICIPÂND CA ȘI FACTOR
AL UNOR ENZIME IMPLICATE ÎN TRANSFERUL UNOR GRUPĂRI ACETIL ÎN
METABOLISMUL GLUCIDELOR, LIPIDELOR, PROTEINELOR, PORFIRINELOR,
ASTFEL EL JOACĂ UN ROL IMPORTANT: ÎN CICLUL KREBS, PENTRU SINTEZA
ACETILCOLINEI- HORMONILOR STEROIZI- HEMOGLOBINEI.

FARMACOTERAPIE
CARENȚA ACIDULUI PANTOTEMIC ESTE RAR ÎNTÂLNITĂ, ATUNCI CÂND
ESTE ÎNSOȚITĂ DE ASTENIE CEFALEE, ACROPARESTEZII, GREAȚĂ, VOMĂ.
(17)
 TERAPIA CU ACIDUL PANTOTEMIC SE INDICĂ ÎN: POLICARENȚE B,
NEVRITĂ DIABETICĂ, STOMATITE, GLOSITE.

FARMACOTOXICOLOGIE
TERAPIA CU ACID PANTOTEMIC NU REPREZINTĂ REACȚII NEDORITE.

FARMACOGRAFIE
NECESARUL ZILNIC DE ACID PANTOTEMIC ESTE DE 4-10 MG.
PANTOTENATUL DE CALCIU SE FOLOSEȘTE ÎN FARMACOTERAPIE ORAL, I.M,
I.V., ÎN DOZE DE 0,5G/ZI, PENTRU ADULȚI ȘI 0,25-0,5 G/ZI PENTRU COPII.
DEXPANTENOLUL SE ADMINISTREAZĂ LOCAL DE CÂTEVA ORI PE ZI SUB
FORMĂ DE UNGUENT, CREMĂ, SOLUȚIE 2-5%.
(18)
 VITAMINA B6, PIRIDOXINA, ADERMINA
ÎN NATURĂ, VITAMINA B6 SE GĂSEȘTE SUB TREI FORME: PIRIDOXINA,
PIRIDOXAL, PIRIDOXAMINĂ. CELE TREI FORME AU ACELAȘI PROFIL
BIOLOGIC.

SERSELE DE VITAMINA B6
ESTE RĂSPÂNDITĂ ÎN ORGANISMELE VEGETALE ȘI ANIMALE, ÎN VEGETALE
PREDOMINĂ PIRIDOXINA, IAR ÎN CELE ANIMALE PIRIDOXALUL ȘI
PIRIDOXAMINA. FLORA INTESTINALĂ UMANĂ SINTETIZEAZĂ VITAMINA B6.
ESTE PREZENTĂ ÎN: CARNE DE VITĂ, PORC, PUI, PEȘTE, FICAT, DROJDIE DE
BERE, POLEN, NUCI, SOIA. PRELUCRAREA ALIMENTELOR FIERBERE, PRĂJIRE,
CONSERVARE, RAFINARE DUCE LA PIERDERI IMPORTANTE DE VITAMINĂ B6.

FARMACOCINETICĂ
ABSORBȚIE- ARE LOC LA NIVELUL INTESTINULUI SUBȚIRE, SUB FORMĂ
NEFOSFORILATĂ, PRINTR-UN MECANISM PASIV.
DISTRIBUȚIE- FORMA CARE PREDOMINĂ ÎN PLASMĂ ESTE PIRIDOXAL-
FOSFATUL LEGAT DE ALBUMINĂ PE CÂND ÎN HEMATII SE CONCETREAZĂ O
CANTITATE MARE DE VITAMINA B6, TRECE DE PLACENTĂ SE POATE GĂSI ÎN
LAPTELE MATERN.
ELIMINARE- ÎN MARE PARTE PE CALE RENALĂ, O MICĂ PARTE PRIN FECALE.
(19)
 FARMATOXICOLOGIE
TOXICITATEA CELOR TREI FORME ALE VITAMINEI B6 ESTE REDUSĂ,
ASTFEL POT APARE FUNCȚIE DE DOZĂLA O ADMINISTRARE ÎNDELUNGATĂ:
CRAMPE MUSCULARE, MODIFICAREA PERCEPERII DURERII, TEMPERATURII,
SIMȚUL TACTIL. POT APĂREA DE ASEMENEA FENOMENE DE DEPENDENȚĂ LA
ADMINISTRAREA ÎNDELUNGATĂ A VITAMINEI B6.

FARMACOGRAFIE
1-COPIL PÂNĂ LA UN AN 0,3-0,6 MG.
2-COPIL 1-10 ANI 1-1,4MG
3-BĂRBAȚI 1,7-2 MG
4-FEMEI 1,5 MG
5-FEMEI ÎNSĂRCINATE 2,2 MG
(20)
 VITAMINA B8, BIOTINA, VITAMINA H
BIOTINA ESTE ADUSĂ ESTE ADUSĂ ÎN ORGANISM PRIN APORT ALIMENTAR, EA
ESTE SINTETIZATĂ ȘI DE FLORA INTESTINALĂ, BIOTINA SE ABSOARBE DIGESTIV
PRNTR-UN PROCES ACTIV, LA NIVEL TISULAR, SE ELIMINĂ ÎN PRINCIPAL RENAL.

FARMACODINAMIE
LA NIVELUL ȚESUTURILOR, BIOTINA PRIN COMBINARE CU ATP, FORMEAZĂ
BIOTILINAMP CARE APOI PRIN COMBINARE CU APOCARBOXILAZELOR FORMEAZĂ
HOLOCARBOXILAZA.

FARMACOTERAPIE
CARENȚA BIOTINEI POATE APARE ÎN CÂTEVA SITUAȚII CUM AR FI:
SUGARII CU SEBOREE
PACIENȚI CU ANOMALII GENETICE ALE ENZIMELOR
PERSOANE CARE CONSUMĂ TIMP ÎNDELUNGAT OUĂ CRUDE(ALBUȘ)

FARMATOXICOLOGIE
NU SUNT ÎNREGISTRATE REACȚII ADVERSE

FARMACOGRAFIE
NECESARUL ZILNIC RECOMANDAT DE BIOATINĂ ESTE DE 0,1-0,3, ÎN TERAPIE
SE POATE ADMINISTRA ORAL ȘI PARENTAL ÎN DOZE DE 5-10MG/ZI
(22)
 VITAMINA B12, COBALAMINELE, COBAMIDE
ÎN FUNCȚIE DE SUBSTITUENȚII FIXAȚIDE IONI DE COBALT DIN
STRUCTURA SA AVEM:
CIANOCOBALAMINA (GRUPE CIAN)
HIDROXOCOBALAMINA (GRUPARE HIDROXIL)
METILCOBALAMINA (GRUPARE METIL)
5-DEZOXIADENOZILCOBALAMINA (GRUPARE 5-DEZOXIADENOZIL)

ACEASTĂ VITAMINĂ SE GĂSEȘTE ÎN LAPTE, OUĂ, PEȘTE ȘI ESTE

SINTETIZATĂ DE BACTERII ANAEROBE.

FARMACOTERAPIE
CARENȚA DE VITAMINA B12 ESTE RELATIV RARĂ DEOARECE ALIMENTAȚIA
PE BAZĂ DE CARNE OFERĂ O CANTITATEA SUFICIENTĂ
POATE APĂREA APĂREA O DEFICIENȚĂ ÎN CAZUL: VEGANISMULUI,
ABSORBȚIE DEFICITARĂ.

FARMATOXICOLOGIE
VITAMINA B12 ESTE BINE TOLERATĂ, POATE PRODUCE HIPOKALEMIE ȘI
REACȚII ALERGICE, EA NU TREBUIE ADMINISTRATĂ LA CEI CU TUMORI.
(23)
 VITAMINA C
VITAMINA C NU ESTE SINTETIZATĂ DE CORPUL UMAN. UN CONȚINUT RIDICAT
REPREZINTĂ: ROȘII, CITRICILE, CĂPȘUNI, VARZĂ, FICAT. LA TEMPERATURA DE PESTE
200 C DUCE LA DISTRUGEREA VITAMINEI.

FARMACOCINETICA
ABSORBȚIA SE FACE LA NIVEL INTESTINAL (DUODEN ȘI JEJUN PROXIMAL) ȘI ESTE
UN PROCES SATURABIL.

DISTRIBUȚIA SE DISTRIBUIE LARG ÎN ORGANISM ȘI SE GĂSEȘTE ÎN CONCETRAȚII

CRESCUTE ÎN FICAT, LEUCOCITE, PLACENTĂ, HIPOFIZĂ, SUPRARENALE, CRISTALIN.
VITAMINA C NU SE STOCHEAZĂ ÎN CORP, TRECE PRIN PLACENTĂ ȘI APARE ÎN LAPTELE
MATERN.

ELIMINAREA SE REALIZEAZĂ RENAL ÎN FORMĂ NETRANSFORMATĂ ȘI SUB FORMĂ DE

METABOLIȚI DIN CARE UNUL ESTE ACIDUL OXALIC.

FARMACODINAMIE
VITAMINA C POSEDA CÂTEVA ACȚIUNE FARMACOLOGICE, ÎNSĂ INTERVINA CA O
COENZIMĂ ȘI AGENT REDUCĂTOE INTR-O SERIE DE PROCESE BIOCHIMICE:
-TRANSFORMĂ DOPAMINĂ ÎN NORADRENALINĂ ȘI ADRENALINĂ.
-TRANSFORMĂ COLESTEROLULUI ÎN ACIZI BILIARI.
-BIOSINTEZA COLAGENULUI CARE INTRĂ ÎN STRUCTURA OASELOR, DINȚILOR, PIELE.
-ARE EFECT ANTIOXIDANT ȘI PROOXIDANT.
-FAVORIZEAZĂ VINDECAREA RĂNILOR
(24)
 FARMACOTERAPIE
VITAMINA C SE FOLOSEȘTE PENTRU PREVENIREA SAU TRATAMENTULUI
DEFICITULUI ACESTEI VITAMINE. CARENȚA SE SEVERĂ SE NUMEȘTE SCORBUT
ȘI ESTE RAR ÎNTÂLNITĂ. CARENȚA MEDIE ESTE ÎNSOȚITĂ DE HEMATOAME,
HEMORAGII GINGIVALE, IAR CARENȚA USOARĂ DE ASTENIE, PIERDERE ÎN
GREUTATE. SE FOLOSEȘTE ÎN:
-ÎN CURSUL STĂRILOR GRIPALE ȘI RĂCEALĂ.
-ÎN ASTENIE.
-ÎN ANEMIE.
-ÎN SARCINĂ.
FARMACOTOXICOLOGIE
FIIND O VITAMINĂ HIDROSOLOBILĂ SE ELIMINĂ UȘOR RISCUL DE
REACȚII ADVERSE ESTE REDUS, DAR POATE DUCE LA:
-DIAREE.
-INSOMNII.
-CREȘTE RISCUL DE FORMARE A CALCULILOR RENALI OXALICI.
-EROZIUNI DENTARE.
FARMACOGRAFIE
-COPII PÂNĂ LA UN AN- 30-35MG.
-COPII 1-10 ANI- 40-45MG.
-BĂRBAȚI- 50-60MG.
-FEMEI-60MG, -FEMEI ÎNSĂRCINATE-70,G, -FEMEI CARE ALĂPTEAZĂ-90MG.
(25)
1- AURELIA NICOLETA CRISTEA, TRATAT DE FARMACOLOGIE, EDITURA MEDICALĂ PAG(817-
818)

2- AURELIA NICOLETA CRISTEA, TRATAT DE FARMACOLOGIE, EDITURA MEDICALĂ PAG(818-

819)

3- AURELIA NICOLETA CRISTEA, TRATAT DE FARMACOLOGIE, EDITURA MEDICALĂ PAG(820)

4- AURELIA NICOLETA CRISTEA, TRATAT DE FARMACOLOGIE, EDITURA MEDICALĂ PAG(821)

5- AURELIA NICOLETA CRISTEA, TRATAT DE FARMACOLOGIE, EDITURA MEDICALĂ PAG(822)

6- AURELIA NICOLETA CRISTEA, TRATAT DE FARMACOLOGIE, EDITURA MEDICALĂ PAG(823)

7- AURELIA NICOLETA CRISTEA, TRATAT DE FARMACOLOGIE, EDITURA MEDICALĂ PAG(823)

8- https://doc.ro/sanatate/vitamine-hidrosolubile

9- https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamin%C4%83

10- https://doc.ro/sanatate/vitamine-hidrosolubile

11- https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamin%C4%83

12-AURELIA NICOLETA CRISTEA, TRATAT DE FARMACOLOGIE, EDITURA MEDICALĂ PAG(825)

13- https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamin%C4%83

14- https://doc.ro/sanatate/vitamine-hidrosolubile
15- https://www.cdt-babes.ro/articole/rolul-vitaminelor-in-organism.php

16- https://www.bzi.ro/vitaminele-hidrosolubile-982024

17- https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamin%C4%83

18- https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamin%C4%83

19- https://doc.ro/sanatate/vitamine-hidrosolubile

20- https://www.bzi.ro/vitaminele-hidrosolubile-982024

21-AURELIA NICOLETA CRISTEA, TRATAT DE FARMACOLOGIE, EDITURA MEDICALĂ

PAG(831)

22- AURELIA NICOLETA CRISTEA, TRATAT DE FARMACOLOGIE, EDITURA MEDICALĂ

PAG(832)

23- https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamin%C4%83
24- AURELIA NICOLETA CRISTEA, TRATAT DE FARMACOLOGIE, EDITURA MEDICALĂ
PAG(833)

25- AURELIA NICOLETA CRISTEA, TRATAT DE FARMACOLOGIE, EDITURA MEDICALĂ

PAG(834)