Parcul National

Retezat
CIUBOTARIU GEORGIANA-CIPRIANA
XI D
 Munții Retezat fac parte din Carpații Meridionali, grupa
muntoasă Retezat-Godeanu. Se înalță între
două depresiuni importante, Petroșani și Hațeg și între
două râuri importante, Râul Mare, care îi delimitează la nord și est și Jiu
de Vest, care îi delimitează la sud. Sunt înconjurați de Munții Țarcu la
vest, Munții Godeanu, la sud-vest și Munții Vâlcan, la sud.
 Datorită frumuseţilor naturale existente, pe
teritoriul Munţilor Retezat a luat fiinţă primul
Parc naţional din România, iar în cadrul acestuia
o rezervaţie știintifică.
Omagul albastru
Parcul național Retezat

Parcul Naţional Retezat mai este denumit și

“tărâmul cu ochi albaștri” s-a înfiinţat în anul 1935 la iniţiativa
profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădiii Botanice din Cluj-Napoca. În
prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes naţional şi
internaţional, fiind recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei din anul 1979.
Începând din anul 1999, parcul are administrație proprie, din 2004 a devenit
membru al Fundației Pan Parks iar din 2007 este protejat ca propunere de “situ”
pentru rețeaua ecologică europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor
naturale și a speciilor de plante si animale sălbatice de interes comunitar. 
 Așezare - limite

Zona de protecție ocupă centrul masivului .

Prima zonă de protecție integrală are caracter științific

(11466 ha) , fiind interzisă orice exploatare ( minieră ,
pașunat , vânat , pescuit , culegerea fructelor , turism
camping ) .
A doua zonă este mai puțin riguroasă , pașunatul fiind
permis 2 luni pe an .
 Rezervaţia ştiinţifică Gemenele - Tău Negru
O suprafaţă de 1932 ha protejate. Un petec de pământ cu care ne
mândrim, fiindcă este una dintre ultimele păduri primare neafectate
existente în Europa si tot aici se află şi singura zonă de pădure antică
amestecată.
 Mediul fizic
Structura geologică
Prin întinderea sa, Parcul Naţional Retezat se suprapune structurilor geologice
care alcătuiesc grupa munţilor Retezat – Godeanu.
Din nucleul central al acestora se desprinde radiar, spre nord, Masivul Retezat,
bine individualizat datorită încadrării lui între depresiunile tectonice Petroşani şi
Haţeg. El formează o “imensă fereastră tectonică” unde apare la zi autohtonul
danubian flancat de cristalinul getic de tip "Sebeş – Lotru”.
 Cascada Lolaia este una dintre
numeroasele atracții naturale de pe
suprafața Muntilor Retezat. Aceasta este
situată în partea nordică a Parcului
National Retezat, la o altitudine ce
măsoară aproximativ 1050 metri.
 Mlaştinile apar frecvent în parc la marginea unor izvoare, pâraie
alpine sau în urma colmatării parţiale a unor lacuri glaciare (valea
glaciară Judele, Tăul Negru, lacurile Lia, Bucura,Tăul Răsucit).
Acestea constituie areale propice de dezvoltare a speciilor iubitoare de
apă.
Mlaştini la înălțime

Apele subterane de mică adâncime (ape freatice) sunt cantonate mai ales în scoarţa
de alterare de la baza grohotişurilor (unde se găsesc rezerve însemnate de apă) şi în
arealele cu depozite calcaroase din bazinul superior al Jiului de Vest.
 Soluri
În funcţie de altitudine şi de structura rocilor, în Retezat există o mare varietate de
soluri, cu soluri acide în partea cristalină şi soluri alcaline în zona calcaroasă.

Amenajamentele silvice şi cele silvo-pastorale identifică 11 tipuri genetice de sol.

Tipurile specifice de sol din Parcul Naţional Retezat sunt:

 sol brun acid şi brun feriiluvial,

 rendzină,
 sol brun eumezobazic,
 sol humicosilicatic,
 litosol,
 podzoluri şi podzoluri turboase, etc.

Podzolul este tipul genetic cel mai frecvent, atât în golurile alpine, cât şi în păduri.

Solurile brune acide şi brune eumezobazice au frecvenţă mai mare în păduri.

 Clima
În Munții Retezat nu există stații meteorologice, clima fiind
determinată prin interpolarea datelor obținute la stațiile meteo Parâng,
Petroșani și Hunedoara.

 Climă de munte aspră şi umedă. Temperatura medie anuală este de

-2oC pe crestele ce depăşesc 2000 m.
 Precipitaţiile sunt bogate şi se manifestă atât sub formă de ploaie cât
şi sub formă de ninsoare iarna. Precipitaţiile medii anuale sunt de peste
1400 mm anual.
 Aici bate un vânt dominant Munţilor Retezat, resimţit în partea de
vest. În luna februarie vânturile au puterea cea mai mare iar în august au
intensitate mică. 
 Biodiversitate
Flora și comunități de plante
Retezatul este renumit prin diversitatea floristică, adăpostind aproape 1190 specii de
plante superioare din cele peste 3450 cunoscute în Romania. Existenţa aici a mai bine
de o treime din flora României este unul din motivele pentru care a fost declarat Parc
Naţional.
 Două specii, ghinţura galbenă (Gentiana lutea) şi ghiocelul
(Galanthus nivalis) sunt trecute în lista speciilor pentru a căror
exploatare şi prelevare necesită măsuri de management.
Valea Rea -cîmpie de stirigoaie (Veratrum album)

Gențiana verna și Dryas octopetala pe Piatra Iorgovanului

 Fauna
În rândul nevertebratelor se găsesc cele mai multe endemite animale din
Retezat, fiind identificate până în prezent 9 subspecii endemice de fluturi de zi.
Viermii inferiori (nematode) au fost bine studiaţi, având mai mult
de 143 de specii găsite în această zonă.
 Vertebratele au în parc reprezentanţi din toate clasele întâlnite în România.
In râuri întâlnim cicarul unul dintre cele trei specii de agnate din România, a
cărui prezenţă reprezintă încă o dovadă a calităţii apelor Retezatului.
Peştii sunt reprezentaţi prin 11 specii, între care şi nisipariţa.

În anii ‘60-’70 ai secolului trecut au fost introduşi în câteva lacuri din Parcul Naţional
Retezat păstrăvii de lac,Salmo trutta lacustris, subspecie neindigenă adusă din Alpi.
Aici se pot întâlni specii rare cum sunt acvila de
munte Aquila chrysaetos (reprezentată şi pe sigla
parcului), acvila ţipătoare mică Aquila
pomarina, şerparul Circaetus gallicus, şoimul
călător Falco peregrinus, cocoşul de munte Tetrao
urogallus, buha Bubo bubo, cucuveaua pitică Glaucidium
paserrinum, barza neagră Ciconia nigra şi multe alte
specii rare.
Parcul oferă condiţii pentru supravieţuirea celor mai importante dintre
carnivorele mari europene: lupulCanis lupus, ursul Ursus arctos şi
râsul Lynx lynx.
De asemenea se întâlnesc în parc ierbivore mari cum sunt
capra neagră Rupicapra rupicapra, cerbul Cervus
elaphus şi căpriorul Capreolus capreolus.
 Pădurile acoperă aproximativ 49% din suprafaţă. Cele mai
răspândite specii sunt fagul, molidul, jneapanul, bradul (Abies
alba), paltinul, mesteacanul, aninul, ulmul, scoruşul de munte.
 Bibliografie
 N.Popescu, Munţii Retezat, ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982
Emilian, Munţii Retezat, ghid turistic, ed. Pentru Turism,
Bucureşti 1974.
http://www.cronicarii.com/ghidurituristice/afiseaza.cfm?
idghid=100021&ghid=Muntii%20si%20Parcul%20National
%20Retezat
http://referat.clopotel.ro/Rezervatia_Retezat-9378.html
http://www.formula-as.ro/2008/812/ecologie-14/parcul-national-
retezat-9391
www.wikipedia.org
https://www.academia.edu/11278044/Parcul_Na
%C8%9Bional_RETEZAT