EXAMINAREA PACIENTULUI CU BOALA

PARODONTALA . INSTRUMENTE SI
METODE DE EXAMINARE , STABILIREA
DIAGNOSTICULUI
EXAMENUL CLINIC SUBIECTIV
 Anamneza – reprezinta prima etapa a examinarii in care se stabileste primul contact intre
medic – pacient. Medicul prin discutie examineaza modul de raspuns al pacientului , gradul de
instruire , alegerea cuvintelor logica expunerii , atitudinea in general .
Prin anamneza , se obtin date privind :
 Identiatea : numele , prenumele ,adresa , nr. de telefon , elemente utile pentru convocarea
pacientului la control.
 virsta : -la copii si tineri- parodontita juvenila si prepubertara
-pina la 35-40 de ani parodontite agresive
- dupa 40 de ani parodontite cronice
- virstnici – parodontopatii de involutie
 sexul : la pubertate (la fete , mai frecvent decit la baieti ) ; in sarcina pot aparea forme hipertrofice
– hiperplazice de parodontopatii.
 ocupatia : persoanele care lucreaza in industria chimica , de panificatie sau de produse zaharoase
sunt mai predispuse la boli parodontale
 acuzele : singerari la periaj si masticatie , senzatie de tensiune in oasele maxilare , secretie
purulenta din santul gingival , retractie gingivala , aparitia unei tumefactii rotunde sau ovale pe
versantii gingivali , mobilitate dentara anormala , dificultati de masticatie ,tulburari de vorbire ,
fizionomice (dinti alungiti , distantati ) , cresteri de volum al gingiei
 istoricul afectiunii : - daca in trecut s-au efectuat tratamente ortodontice , extractii de dinti inclusi ,
rezectii apicale , lucrari protetice care au suferit fracturari. Daca a urmat un tratament parodontal
 obiceiuri vicioase : este unul din cei mai importanti factori de risc si consituie o circumstanta de
frecvente rtecidive dupa tratament
 date asupra starii generale : afectiuni hematologice , BCV, hepatite , alergii etc .
EXAMENUL CLINIC OBIECTIV
Examinarea prin palpare se face cu:
sonde de parodontometrie – specific acestor sonde este vârful butonat şi
partea activă calibrată, marcată în două culori . Sunt folosite pentru detectarea
prezentei , configuratiei si adincimii pungilor parodontale Cele mai utilizate sunt:
 CP 12: 3, 6, 9, 12 mm;
 Michigan:3, 6, 8mm; (a)

 Williams: 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 10 mm;

 Goldman: 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 10mm;
 Plast-probe:3, 6, 9 mm.

 Nabers, folosită in determinarea expunerii radiculare.(b)

FOLOSIREA CORECTA SI INCORECTA A SONDELOR
PARODONTALE
In afara sondelor obişnuite se pot folosi sonde
speciale de parodontometrie, cum sunt:
 sonda “flexible plastic screening surveyor”folosită

pentru determinarea indicelui CPITN;

 sonda “rigid metal tactile sensor” folosită pentru

determinarea adâncimii pungilor parodontale şi

depistarea tartrului subgingival;
 sonda “flexible plastic universal explorer” folosită

pentru determinarea adâncimii pungilor

parodontale la dinţii din zonele de incongruenţă
dento-alveolară cu înghesuire.
 sonde exploratorii – folosite pentru
detectarea si localizarea tartrului
subgingival , al cariilor subgingivale si a
neregularitatilor suprafetelor radiculare
accesibile
 Determinarea adincimii parodontale se face in 6 puncte pentru
fiecare dinte
 meziovestibular;

 Pe mijlocul fetei vestibulare

 distovestibular

 distopalatinal (sau lingual)

 pe mijlocul fetefi palatinalae (linguale)

 Meziopalatinal

 Testul de percutie :

Percutia longitudinala sau transversala , moderata a dintilor este

urmata de un sunet distinct , clar ,mat , la dintii cu parodontiul
marginal normal, si de un sunet infundat , mat , la dintii
parodontici
EXAMENUL CLINIC AL PARODONTIULUI MARGINAL

Urmareste aspectul papilelor interdentare ,

marginii gingivale libere si gingiei fixe :
modificari ale suprafetei , modificari de
culoare , volum , de consistenta , de
aderenta la planurile subiacente , nivelul de
atasare al gingiei fata de dinte . Palparea
gingivala netraumatica , cu sonda
butonata , poate fi urmata de singerare
usoara , data de ulceratii si fragilitatea
vasculara a gingiei inflamate
EXAMENUL CLINIC AL PARODONTIULUI MARGINAL DE SUSTINERE

 La inspectie : mobilitate dentara patologica avansata poate

fi observata in zona frontala in ocluzie , prin
vestibularizarea incisivilor superiori. Se poate aprecia
gradul de retractie gingivala cu benzi milimetrice si prin
inspectie libera.
 La palpare cu sonda se exercita presiuni moderate in plan
orizontal si in sens axial
-gradul 1 , cind excursia extrimitatii incizale sau ocluzale
a coroanei in plan transversal nu depaseste 1 mm
-gradul 2 , cind in acelasi plan depaseste 1 mm
-gradul 3 , cind dintele este mobil si in sens vertical ,
axial
PARODONTOMETRIA
Este o metoda clinica de masurare si evaluare inainte si
in cursul tratamentului (dupa cel antimicrobian si
inaintea celui chirurgical ) a retractiei gingivale , a
adincimii pungilor parodontale adevarate si a gradului
de mobilitate . Datele obtinute sunt inregistrate
astfel :
Data examinarii_________
11 V retractie M O D I , II sau III
12
13
unde: 11 , 12 ,13 reprezinta dintele examinat
retractie ginviala , reprezentata in mm
I, II , III gradul de mobilitate patologica
Se noteaza cu : r1 –retractie gingivala ; p1 – adincimea pungilor ; m1-gradul de mobilitate
-r2, p2 ,m2 , valori dupa tratament
Indicele de retractie gingivavala : Ir =( r1-r2/r1) x100
Indicele de adincime a pungilor parodontale : Ip =( p1-p2 / p1)x100
Indicele de mobilitate patologica = Im=(m1-m2/m1)x100
INDICI DE EVALUARE A IGIENEI BUCALE SI A STARII DE
IMBOLNAVIRE PARODONTALA

Valoroare indicelui de placa si , respectiv, a indecelui de tartru

rezulta prin insumarea valorilor constante pe 6 suprafete:
 supr. Vestibulare a primilor molari superiori

 Supr. Linguale ale primilor molari inferiori

 Supr. Vestibulare ale incisivilor centrali superior drept si inferior

sting
Valori :
 0 – absenta placii / tartrului

 1 – placa / tartru supragingivalain treimea de colet al dintelui

 2 – placa/ tartru in treimea mijlocie a coroanei

 3 – placa /tartru in treimea incizala sau ocluzala a coroanei

Indicele de placa(tartru)= (Nr de supr cu placa /Nr total )x100

INDICELE DE INFLAMATIE GINGIVALA
 Indicele gingival ( LOE si SILNSESS)
0 – aspect clinic normal
1 – gingie cu inflamatie usoara, discrete nodificari de culoare,
discret edem , lipsa singerarii la sondare
2- inflamatie medie , congestie, edem , singerare la sondare
3- inflamatie avansata , congestie , staza , ulceratii , singerare
spontata
 Indicele de singerare papilara (MUHLEMANN)

0 – absenta singerarii
1 – singerari punctiforma unica , izolata
2 – singerari punctiforme multiple sau pe o arie redusa
3 – singerare care umple intreg spatiul interdentar
4- singerare care depaseste marginea gingivala libera
INDICI DE INFLAMATIE PARODONTALA

 Indicele parodontal (RUSSELL)

0 – absenta inflamatiei gingivale si in parodontiul profund
1- gingivita moderata , care nu circumscrie coletul dintelui
2 – gingivita avansata , care circumscrie coletul dintelui ,
fara leziuni aparente ale insertiei epiteliale
6- gingivita cu pungi si distructia insertiei epiteliale ,
pierderi ale masei osului alveolarpina la o jumatate din
lungimea radacinii
8- distructie avansata a osului parodontal , tulburari de
masticatie severe , sunet mat la percutia dintilor cu un
instrument metalic , mobilitate dentara axiala
EXAMENE COMPLEMENTARE
 Evidentierea placii bacteriene:
 sol . Fucsina bazica 0,2-0,3% ; se utilizeaza prin clatirea gurii timp de 20-
30 de secunde , urmata de clatire cu apa curenta 30 secunde
 - sol. Albastru de metil 2%
 - sol . Violet de gentiana 1%
 Sol. Albastru de toluidina 1%
 - sol. Hematoxilina , urmata de sol. Eozina
 - sol . Iodo-iodurata Lugol
 Sol. Chayes Beta – Rose
 Reprezinta un mijloc util si convingator pentru imbunatatirea igienei
bucale de catre pacientii cu probleme in acest sens .Este invitata sa
efectuieze periajul dentar cu o pasta revelatoare cu eritrozina sau prin
dizolvarea unui drajeu colorant .Apoi se examineaza de medic zonele
colorate unde periajul a fost insuficient si se recomanda un periaj mai
insistent . Controlul se face la 2-3 zile.
EXAMENE COMPLEMENTARE
 Examinarea endoscopica a santului
subgingival cu fibra optica (Dental
Wiew DV2 Perioscopy)
Permite vizualizarea pungilor si depozitelor
subgingivale , localizarea biofilmului , starea
cementului si a tesutului moale al peretelui extern
al santului gingival , tesutul de granulatie , carii ,
fracturi radiculare
EXAMENUL RADIOLOGIC
 Incidenta izometrica , ortoradiala
 Panoramica monomaxilara

 Ortopantomografie

INDICATIILE
-morfologia radiculara si pararadiculara
-spatiul dento-alveolar : forma , dimensiuni
- lamina dura
-structura osului trabecular
-gradul si tipul de resorbtie osoasa: verticala , orizontala,
mixta;
 Modificarile osului alveolar dupa tratament
EXAMENE COMPLEMENTARE
 Mobilometria- determinarea , cu ajutorul mobilometrulului, gradul de
mobilitate dentara in conditii reproductibile ; cercetarea poate fi reluata de
diferite intervale de timp , masuratorile fiind repetate in aceleasi conditii
de functionalitate al aparatului
 Fotogrammetria – imaginea clinica in mod 3D , stereoscopic
 Pletismografia gingivala prin reflexie-studiaza variatiile volumetrice
circulatorii ale microcirculatiei din parodontiul marginal
 Teste biochimice – testul PERIOGARD al aspartat – aminotransferazei
apreciaza starea clinica de sanatate sau gradul de imbolnavire inflamatorie
a parodontiului marginal
 Teste microbiologice – izolarea bacteriilor prin culturi si identificarea
acestora prin metode clasice(biochimice , antigenice) sau moderne
(folosind testele de hibridizare AND)
 Determinarea valorilor constante biologice : hematocrit , nr de leucocite ,
VSH , glicemie , lipidemie , colesterolomie , trigliceride , transaminaze ,
uricemie , timpul de coagulare , singerare..