Educația și generația

digitală: reconceptualizări
ale programelor
educaționale și catehetice
Conf. dr. Cătălin Glava
Exemple contrastante;
O comparație între ieri și azi
Contextul: o lume în schimbare
• Schimbările rapide din societate şi de pe piaţa muncii;
• Cunoştinţele dobândite în timpul formării iniţiale sunt rapid depăşite şi
îşi pierd valoarea pentru viaţa profesională
• Deprinderile şi cunoştinţele necesare în activitatea profesională nu pot
fi însuşite în totalitate în cadrul formării iniţiale. Viaţa profesională
solicită noi competenţe, printre care achiziţionarea independentă a
cunoştinţelor şi aplicarea acestora, rezolvarea de probleme, însuşirea şi
utilizarea deprinderilor colaborative, de cooperare şi profesionale
multidimensionale, precum şi a abilităţilor de învăţare continuă.
• Dezvoltarea rapidă a tehnologiei a condus la utilizarea pe scară largă a
ICT în domeniul educaţiei, utilizare care este încă dominată de
centrarea pe popularizarea informaţiei. Specificul Epocii cunoașterii
Comptențe pentru secolul XXI
(OECD)

1.Colaborarea
2.Construcția/ structurarea cunoașterii
3.Rezolvarea de probleme și spiritul inovativ
4.Utilizarea TIC în învățare
5.Auto-reglare (metacogniție)
6.Comunicarea eficientă
Scurtă analiză a generațiilor
Boomers I Baby Boomers: Ani de naștere: 1946-1954; Maturitate: 1963-1972
A fost o generație care a protestat, o generație activă și optimistă. Cinismul le lipsește sau e în doze foarte
mici. În România este generația celor născuți după instaurarea regimului comunist, în perioadă stalinistă.
Boomers II/Generația Jones: Ani de naștere: 1955-1965; Maturitate: 1973-1983
Generația post-Watergate și-a cam pierdut încrederea și optimismul în guverne și politică. În România
este generația construcției socialismului și a omului nou.
Generația X: Ani de naștere: 1966-1976; Maturitate: 1988-1994
Se spune despre ei că sunt generația ”pierdută”, expusă divorțurilor și grădinițelor cu program prelungit,
copii care nu au avut relații prea sănătoase cu părinții lor. În România, este generația tinerilor de la
revoluție,
care au copilărit în comunism, tranziție și s-au confruntat cu grijile economiei de piață;
GeneratiaY, Echo Boomers sau Millennials: Ani de naștere: 1977-1995; Maturitate: 1998-2006
Sofisticați, orientați spre tehnologie, adaptabili la schimbările de mentalitate și de context; cu provocări
financiare;
Generația Z – generația nativilor digitali: Ani de naștere: 1995-2012; Maturitate: 2013-2020
Generația pe care ne străduim să o înțelegem. Adolescenții Generației Z cresc într-un mediu divers, puternic
tehnologizat și de maximă globalizare. Tehnologia nu-i mai entuziasmează, ci e o unealtă, o parte integrantă
din viața lor, nu un mod de a epata.
Generația Alpha: Ani de naștere: Începe din 2010 (durează cam 14-15 ani); Maturitate: 2020-2035
Profilul generației digitale: o
încercare de sinteză pe baza
cercetărilor existente
• Studiile în domeniu  ne relevă faptul că, cei pe care îi numim astăzi  nativii
digitali, înregistrează mai puțin de 5000 de ore citind, peste 10000 de ore
jucându-se pe video games și nu mai puțin de 20.000 de ore sunt
petrecute la TV/Internet. Aceste experiențe ale copiilor și tinerilor digitali
le amprentează modalitățile  de percepere și de relaționare cu realitatea
statică si cea socială.  
• Studii din ce în ce mai consistente ale ultimului deceniu (Shah & Abraham,
2009; Jukes & Dorsaj, 2006, Oblinger & Oblinger, 2005, Gardner & Davis,
2015; Bălan et.al., 2016, Pînzaru & Mitan, 2015) încearcă să ofere un profil
al nativului digital, focalizându-se pe descrierea comportamentelor
predilecte de învățare, gândire și de raportare la cunoaștere, la sine și la
ceilalți.
O provocare
• Anna Ben –David (2011) Digital alternatives with a cause?

• Cât de important este anul naşterii pentru a aparține GD?

• Trebuie să crești într-o anumită lume pentru a aparţine. GD ?
NU !
• Este mult mai relevant:
• Nivelul de educație
• Experiențele personale
• Motivaţia/ dorinţa puternică de a fi actual

SUNTEM SAU DEVENIM CEEA CE NE DORIM CU ADEVĂRAT SĂ FIM?

În planul strategiilor de cunoaștere
• au deprinderi tehnice avansate, pe care le utilizează pentru a accesa
cunoașterea la momentul în care au nevoie de ea, pentru a intra în
interacțiune și a comunica, pentru a genera sau a se implica în rețele de
participanți cu interese comune;
• sunt vizuali și kinestezici; au o predilecție pentru lectura imaginilor și
pentru procesarea stimulilor auditivi și a producțiilor video, de fapt preferă
imaginile și sunetele înaintea textului;
• învață prin încercare și eroare, performând trasee de cunoaștere
neliniare, integrate, rapide și segmentate;
• învață prin experiențiere și focalizarea pe cunoștințe care au implicații sau
aplicații pentru înțelegerea și manipularea realității;
• sunt focalizați pe asimilarea de concepte și nu de descrieri detaliate ale
realității;
• se raportează interactiv și creativ la cunoaștere și la sursele de informație,
În planul strategiilor de comunicare
• glisează foarte rapid din spațiul real în cel virtual și invers, învățând
prin conectarea cu ceilalți și cu lumea cunoașterii;
• sunt comunicativi, dar nu, în mod necesar, profunzi în comunicare;
preferă comunicarea bilaterală, negociativă;
• abili în sarcinile în rețea / în echipă;
• au o predilecție pentru multitasking;
• limbajul lor - înaltă flexibilitate – asemeni mediului virtual în care
cresc.
În planul atitudinilor față de
cunoaștere și față de sine și ceilalți
• au nevoie de gratificări instantanee în procesul de cunoaștere: informații a
căror utilitate să o înțeleagă de la început, cunoaștere relevantă pentru
interesele conștientizate, emoții pozitive și stare de bine imediată;
• au nevoie de intervalidări și autopromovare;
• simt nevoia de apartenență și autodezvăluire, mecanisme importante
pentru formarea unor legături profunde în adolescență;
• preferă jocul în locul activităților “serioase”;
• recunosc, apreciază și tolerează diversitatea;
• au încredere în capacitatea proprie de a genera produse de gândire și
acțiune valoroase;
• nu respectă apriori ierarhiile.
În planul limitelor cognitive, atitudinale și emoționale: Riscuri
(Bălan et.al, 2016, Prensky, 2001):

• tind să dezvolte adicții și deprinderi sociale disfuncționale;

• sunt centrați pe propria persoană și sunt sensibili exagerat la
critici;
• pot avea o atitudine narcisistă, supra-estimându-și talentele,
experiențele și cunoștințele;
• ilustrează profilul consumatorului;
• nu văd rostul memorării ca sarcină școlară tradițională, dar
sunt capabili de memorare (Prensky, 2001);
• uneori nu mai fac disjuncția mediu fizic – virtual; le
întrepătrund, le prelungesc, le contopesc;
• sunt mai interesați de construcția și de calitatea statusul
propriu virtual decât de calitatea statusului lor real.
Copiii nativi digital vs dascălii lor
(imigranți digital)
• N: preferă primirea de informații rapid din surse multimedia multiple
• P: Majoritatea profesorilor preferă extragerea lentă și controlată de informații
de la surse limitate.
• N: preferă procesarea paralelă și multi-tasking
• P: mulți profesori preferă prelucrarea singulară și unică / limitate-tasking.
• N: prefera procesarea imaginilor, sunete și video, înainte de scris
• P: mulți profesori preferă să furnizeze text înainte de imagini, sunete și video.
• N: prefera accesul aleatoriu la hyperlinked, informații interactive, multimedia
• P: mulți profesori preferă să furnizeze informații liniar, în mod logic și secvențial
• N: preferă să interacționeze /in rețea simultan cu multe altele
• P: mulți profesori preferă ca elevii să lucreze în mod independent, mai degrabă
decât în rețea și de a interacționa.
 Copiii nativi digital vs dascălii lor
(imigranți digital)
• N: nativii se deplasează fără probleme între spațiile reale și virtuale instantaneu - care
vin și pleacă - sincron și asincron și multitasking, pot locui in mai mult de un spațiu
virtual, la un moment dat (sunt în același timp în clasă, atenți la oră, postează pe
Facebook, încarcă poze pe Instagram, pun instantanee pe Snapchat...)
• P: mulți profesori preferă să opereze doar în spații reale.
• N: nativii preferă să învețe "just-in-time” (adică înveți atunci când este nevoie),
• P: în timp ce mulți profesori preferă să predea "just-in-case” (adică înveți în caz că este
nevoie)
• N: nativii doresc acces instant la prieteni, servicii și răspunsuri la întrebări, satisfacție
instantanee și recompense instantanee
• P. mulți profesori preferă satisfacții amânate și recompense amânate.
• N: preferă învățarea lucrurilor relevante, utile in mod distractiv si instantaneu
• P: mulți profesori preferă să predea după ghidul curriculum-ului și a testelor
standardizate.
Soluții pentru profesori (și pentru
reducerea decalajului dintre nativii
digitali și sistemul școlar):
• Pentru a înțelege mai bine lumea nativilor digitali, profesorii trebuie să fie
dispuși să se imerseze în mediu digital.
• Dascălii să îmbrățișeze nouă realitate digitală pentru a face școlile
relevante pentru nevoile actuale și viitoare ale generației digitale.
• Dascălii trebuie să abordeze schimbarea modelelor de gândire, lucru care li
se întâmplă elevilor digitali.
• Trebuie sporita legătura dintre educația în școli și lumea din afară, dacă
sperăm să creștem relevanța învățării care are loc. (regândirea
complementarității formal, non-formal și informal în educație).
• Elevii trebuie să perceapă relevanța a ceea ce învață. Ei au nevoie să
înțeleagă nu doar conținutul, ci și contextul respectivului conținut și modul
în care conținutul este utilizat în lumea din afara școlilor.
 Soluții pentru profesori (și pentru reducerea
decalajului):
• Profesorii trebuie să învețe să comunice în limba maternă și în stilul educațional al
elevilor lor.
• Oferta curriculară care să se plieze pe stilul lor de învățare (mai degrabă kinestezic,
vizual auditiv, experimental).
• Ofertă educațională în limbaj multimedia (nu unimedia). Mai puțin text și mai multe
imagini, sunete și video ori de câte ori este posibil. Oferirea de manuale digitale reale,
de tip multimedia, nu doar manuale în format .pdf. (de fapt asta nici nu este suficient,
ar trebui organizate conținuturile conform minții nativilor digitali, ca să obțină un
”profit cognitiv maxim” (M. Miclea 2018)
• Stimularea activităților colaborative, pe grupuri off și on-line. Oferirea de mai multe
oportunități pentru multitasking, crearea de rețele și interactivitate.
• Utilizarea unor metode care să facă predarea și învățarea mai atractivă și mai
relevantă pentru ei și lumea lor.
• Impunerea unui ritm mai alert al activităților, pentru ca aceștia să poată primi
informații rapid, cum o reclamă mintea lor.
• Oferirea de oportunități de aplicare a ceea ce știm acum despre creier și funcționarea
mentala cu privire la învățare (ancorare în teorii psihologice actuale, evidence-based,
cu privire la învățare).
 Instrumente educaționale?
Instrumente care provoacă gândirea
în contexte realiste
• Look to learn: Tom March (2012):
• imagini, mesaje (amorse) + rutine cognitive (Visible thinking – Harvard (Project
Zero))

Ce se va întâmpla când întreaga

lume va fi pe Net?

Privește, gândește, întreabă

1. Ce vezi?
2. Ce crezi că se întâmplă?
3. La ce te face să te gândești?
    Asocieri - extinderi – provocări
-o rutină pentru conectarea ideilor noi cu cunoștințele
anterioare-
Asocieri: În ce fel se pot conecta ideile sau informațiile I used to Think… Now I think…
prezentate cu ceva din ceea ce știi deja? What is this sign really saying?
Extinderi: ce idée/ idei noi, care să te determine să •I used to think…
gândești mai profund sau dintr-o altă perspectivă, ai găsit? •But now, I think…
Provocări: Ce anume îți este încă neclar sau îți trezește
întrebări suplimentare?                              
Digital Natives, Digital Immigrants
By Marc Prensky
From On the Horizon (MCB University Press, Vol. 9 No. 5,
October 2001) © 2001 Marc Prensky
Our students have changed radically. Today’s students are no longer the
people our educational system was designed to teach.

In geography – which is all but ignored these days – there is no reason that a generation that can
memorize over 100 Pokémon characters with all their characteristics, history and evolution can‟t learn
the names, populations, capitals and relationships of all the 101 nations in the world. It just depends on
how it is presented.

We need to invent Digital Native methodologies for all subjects, at all

levels, using our students to guide us.