Infracțiuni

relevante
prevăzute în
Codul penal
Partea a doua
Exercitarea fără drept a unei profesii
sau activităţi (art. 348 C.p.)
    Art. 348. - Exercitarea, fără drept, a
unei profesii sau activităţi pentru care
legea cere autorizaţie ori exercitarea
acestora în alte condiţii decât cele
legale, dacă legea specială prevede că
săvârşirea unor astfel de fapte se
sancţionează potrivit legii penale, se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la
un an sau cu amendă.
Exercitarea fără drept a unei profesii
sau activităţi
 Incriminarea face parte din grupul
 infracţiunilor privitoare la regimul stabilit
pentru alte activităţi reglementate de lege
(Capitolul IV din Titlul VII - Infracţiuni contra
siguranţei publice din Partea specială a
Codului penal) și are în vedere ipoteza
desfășurării fără drept a unor activități pe
care legea le îngăduie exclusiv unor anumite
categorii socio-profesionale (avocați, medici,
arhitecți, verificatori de proiecte de construcții
etc.), adică unor profesioniști atestați conform
legilor speciale aplicabile.
Exercitarea fără drept a unei profesii
sau activităţi
 Incriminarea este aplicabilă numai în
ipoteza în care există o normă de trimitere
în legea specială. De exemplu, art. 17 din
Legea nr. 184/2001privind organizarea şi
exercitarea profesiei de arhitect
(republicată în M.Of. al României, Partea I,
nr. 470 din 26.06.2014) prevede:
„Exercitarea dreptului de semnătură fără
îndeplinirea condiţiilor prevăzute de
prezenta lege constituie infracţiune şi se
pedepseşte potrivit legii penale.”
Exercitarea fără drept a unei profesii
sau activităţi
 Obiectul juridic este reprezentat de
relațiile sociale privind siguranța publică,
cu referire specifică la siguranța exercitării
unor profesii sau desfășurării unor
activități pentru care legea instituie
cerința autorizării ori exercitarea acestor
activități în alte condiţii decât cele legale.
Este vorba despre activități rezervate
profesioniștilor (persoane cu studii de
specialitate) sau persoanelor având
abilități atestate potrivit legii.
Exercitarea fără drept a unei profesii
sau activităţi
 Subectul activ nu este, de regulă,
circumstanțiat, putând fi orice persoană
neautorizată sau neatestată legal, dar
poate fi și profesionistul autorizat sau
meseriașul atestat care desfășoară
activitatea în alte condiții decât cele legale.
 Subiect pasiv este statul ca reprezentant al
intereselor societății în ansamblu, fiind
vorba despre o infracțiune de pericol
public.
Exercitarea fără drept a unei profesii
sau activităţi
 Ca situație premisă în cadrul
conținutului acestei infracțiuni
întâlnim nu numai existența unei
profesii sau activităţi pentru care
legea cere autorizaţie, dar și
existența unei norme de trimitere
în legea specială prin care să se
prevadă că săvârşirea unor astfel
de fapte de nerespectare a
restricțiilor legale se sancţionează
potrivit legii penale.
Exercitarea fără drept a unei profesii
sau activităţi
 În cadrul conținutului constitutiv se relevă
elementul material al laturii obiective
constând într-o acțiune fie de exercitare,
fără drept, a unei profesii sau activităţi
pentru care legea cere autorizaţie (situație
în care subiectul activ este persoana
neautorizată), fie de exercitare a acestor
activități în alte condiţii decât cele legale
(atunci când subiectul activ este un
profesionist autorizat care depășește
limitele sau condițiile autorizării).
Exercitarea fără drept a unei profesii
sau activităţi
 Urmarea imediată constă într-o
stare de pericol pentru relațiile
sociale privind siguranța publică,
legătura de cauzalitate rezultând
ex re (din însăși materialitatea
faptei).
 Latura subiectivă este caracterizată
de vinovăție sub forma intenției
(directe sau indirecte).
Exercitarea fără drept a unei profesii
sau activităţi
 Tratamentul sancționator prevede
pedeapsa cu închisoare de la 3 luni
la un an sau cu amendă (de la 120
la 240 zile-amendă).
 Urmărirea penală și judecata se fac
potrivit regulilor generale,
competența de judecată în primă
instanță aparținând judecătoriei.
Neluarea măsurilor legale de securitate
şi sănătate în muncă (art. 349 C.p.)
    Art. 349. - (1) Neluarea vreuneia dintre
măsurile legale de securitate şi sănătate în
muncă de către persoana care avea îndatorirea
de a lua aceste măsuri, dacă se creează un
pericol iminent de producere a unui accident de
muncă sau de îmbolnăvire profesională, se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau
cu amendă.
    (2) Fapta prevăzută în alin. (1) săvârşită din
culpă se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la
un an sau cu amendă.
Neluarea măsurilor legale de securitate şi
sănătate în muncă
 Este fapta persoanei care nu ia una sau mai multe dintre
măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă, deşi
are obligaţii legale în acest sens, şi prin aceasta se
creează un pericol grav şi iminent de producere a unui
accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională.
 Obiectul juridic al acestei infracţiuni constă în
securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi relaţiile sociale
create în jurul şi datorită acestor valori.
 În cazul în care infracţiunea este însoţită de o atingere
adusă vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii uneia sau
mai multor persoane, se va reţine concursul de
infracţiuni.
Neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în
muncă
 Subiectul activ este calificat în persoana obligată la
luarea măsurilor de protejare a activităţii economice
desfăşurate în unitatea respectivă.
 Subiectul pasiv principal este statul, ca apărator al
intereselor societăţii, iar subiectul pasiv secundar
este unitatea în care îşi desfăşoară activitatea
subiectul activ, precum şi persoanele care lucrează în
acea unitate sau se află în punctele sale de lucru.
 Elementul material la fapta tip constă în omisiunea
luării măsurilor legale de securitate şi sănătate în
muncă, în condiţiile în care situaţia premisă constă în
existenţa obligaţiei legale sau contractuale a
subiectului activ de a lua măsuri de securitate şi
sănătate la locul de muncă respectiv.
Neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în
muncă
 Fapta se comite cu intenţie în condițiile alin. (1)
şi se pedepseşte cu închisoare de la un 6 luni la
3 ani sau cu amendă (de la 180 la 300 de zile-
amendă).
 La alineatul al doilea este prevăzută o variantă
atenuată în cazul în care fapta prevăzută la alin.
(1) a fost săvârșită din culpă, pedeapsa în acest
caz fiind închisoarea de la 3 luni la un an sau
amenda de la 120 la 240 de zile-amendă.
Nerespectarea măsurilor legale de securitate şi
sănătate în muncă (art. 350 C.p.)
    Art. 350. - (1) Nerespectarea de către orice
persoană a obligaţiilor şi a măsurilor stabilite cu privire
la securitatea şi sănătatea în muncă, dacă prin
aceasta se creează un pericol iminent de producere a
unui accident de muncă sau de îmbolnăvire
profesională, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni
la 3 ani sau cu amendă.
    (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează repunerea
în funcţiune a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor,
anterior eliminării tuturor deficienţelor pentru care s-a
luat măsura opririi lor.
    (3) Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite
din culpă se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un
an sau cu amendă.
Nerespectarea măsurilor legale de
securitate şi sănătate în muncă
 Este fapta celui care, ignorând obligaţiile legale
privind desfăşurarea unei anumite activităţi,
profesii sau meserii, încalcă obligaţiile ce-i revin
şi măsurile stabilite cu privire la securitatea şi
sănătatea în muncă, iar prin aceasta se creează
un pericol grav şi iminent de producere a unui
accident de muncă sau de îmbolnăvire
profesională.
 Subiectul activ nu este circumstanţiat, putând fi
orice persoană care desfăşoară o anumită
activitate şi încalcă obligaţiile ce-i revin şi
măsurile stabilite cu privire la securitatea şi
sănătatea în muncă.
 Subiectul pasiv este acelaşi ca la infracţiunea de
neluare a măsurilor legale de securitate şi
sănătate în muncă.
Nerespectarea măsurilor legale de
securitate şi sănătate în muncă
 Elementul material constă cel mai adesea într-o
omisiune şi, mai rar, într-o acţiune de îndepărtare a
măsurilor deja luate de securitate şi sănătate în
muncă.
 Fapta tip, prevăzută la alin. 1 al art. 350, se
săvârşeşte cu intenţie şi se pedepseşte cu închisoare
de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 180 la 300 de
zile-amendă.
 La alineatul al doilea este prevăzută o variantă
asimilată, constând în incriminarea nerespectării
interdicţiei privind repunerea în funcţiune a
instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor înaintea eliminării
tuturor deficienţelor pentru care s-a luat măsura
opririi lor, pedeapsa în acest caz fiind tot închisoarea
de la 6 luni la 3 ani sau amenda (de la 180 la 300 de
zile-amendă).
Nerespectarea măsurilor legale de
securitate şi sănătate în muncă
 Înalin. (3) al art. 350 C.p. se arată
că faptele prevăzute în alin. (1) şi
alin. (2), săvârşite din culpă, se
pedepsesc cu închisoare de la 3 luni
la un an sau cu amendă (de la 120
la 240 de zile-amendă).
Infectarea apei (art. 356 C.p.)
    Art. 356. - (1) Infectarea prin orice
mijloace a surselor sau reţelelor de apă,
dacă apa devine dăunătoare sănătăţii
oamenilor, animalelor sau plantelor, se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la
3 ani sau cu amendă.
    (2) Tentativa se pedepseşte.
Infectarea apei
 Această infracțiune se regăsește în
Capitolul V (Infracţiuni contra sănătăţii
publice) din Titlul VII (Infracțiuni contra
siguranței publice) al Părții speciale a
Codului penal.
 Fapta constă în infectarea prin orice
mijloace a surselor de apă potabilă (râuri,
lacuri, ape subterane din puțuri ori foraje)
sau a reţelelor de apă, dacă apa devine
dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor
sau plantelor.
Infectarea apei
 Obiectul juridic este reprezentat de relațiile
sociale privind sănătatea publică, cu referire
specifică la siguranța sanitară a surselor de apă
potabilă ce pot fi afectate fie în timpul
exploatării lor, fie în timpul desfășurării unor
lucrări de construcții, sistematizări, îmbunătățiri
funciare, exploatare balastieră, îndiguire etc..
 Obiectul material poate fi reprezentat alternativ
de sursa de apă potabilă (apa de suprafață din
râuri sau lacuri ori apa din subteran exploatată
prin fântâni sau foraje) ori de rețelele de apă
(conductele de transport al apei).
Infectarea apei
 Subiectul activ nu este circumstanțiat de
lege, putând fi orice persoană (fizică sau
juridică).
 Subiectul pasiv principal este statul (ca
reprezentant al societății), dar poate
exista un subiect pasiv secundar constând
în persoanele afectate prin acțiunea de
contaminare prin infectarea apei fie direct
(în calitate de consumatori ai apei), fie
indirect (de exemplu o societate de
furnizare a apei potabile a cărei apă este
contaminată, devenind improprie livrării).
Infectarea apei
 Ca situație premisă în conținutul infracțiunii întâlnim
existența unei surse de apă potabilă (întrucât nu toate
sursele de apă dulce sunt folosite pentru obținerea apei
potabile) sau a unei rețele de furnizare a apei pentru uz
agricol.
 Elementul material al laturii obiective poate consta din
orice acțiune sau inacțiune care are ca rezultat infectarea
apei: deversarea unor deșeuri biologice (dejecții de la
animale sau oameni) sau biochimice, construirea unor
gropi septice neizolate sau a unor iazuri de decantare în
apropierea sursei de apă potabilă (de suprafață sau
subterană) pe care o contaminează, distrugerea rețelei de
apă potabilă și introducerea astfel în rețea a agenților
contaminanți, ajungerea în sursele de apă a unor
substanțe sau microorganisme dăunătoare sănătății
oamenilor, animalelor sau plantelor etc.
Infectarea apei
 Infectarea reprezintă contaminarea cu
agenți biologici ce prezintă potențial
patogen (bacterii, virusuri, alte
microorganisme) sau cu substanțe
dăunătore de natură organică ce ar putea
afecta sănătatea oamenilor, animalelor ori
a plantelor.
 Condiția-cerință esențială este ca, în urma
infectării, apa să devină dăunătoare
sănătăţii oamenilor, animalelor sau
plantelor pentru a se putea considera
consumată această infracțiune.
Infectarea apei
 Legătura de cauzalitate dintre acțiunea
sau inacțiunea făptuitorului și infectarea
apei potabile trebuie riguros
determinată întrucât există numeroși
factori de contaminare a apei, nu doar
factori antropici (de exemplu acțiunile
animalelor sau păsărilor, factorii naturali
extremi), aceștia din urmă putând deveni
sursa dominantă sau chiar cea
determinantă de infectare a apei.
Infectarea apei
 Din punct de vedere subiectiv fapta
se săvârșește cu intenție (directă
sau indirectă).
 Atunci când fapta se săvârșește cu
intenția de a provoca epidemii, în
scopul îngreunării sau împiedicării
exercitării puterii de stat, fapta va
fi încadrată ca atentat contra unei
colectivităţi (art. 402 C.p.).
Infectarea apei
 Tentativa se pedepsește (alin. 2 al art. 356 C.p.).
 Infracțiunease consumă la momentul constatării
unei concentrații a agenților patogeni în apa
potabilă care face ca apa să fie dăunătoare
sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor.
 Pedeapsaprevăzută de lege pentru infracțiunea
consumată este închisoarea de la 6 luni la 3 ani
sau amenda (de la 180 la 300 de zile-amendă).
 Infracţiuni contra
patrimoniului în legi
speciale

 Infracţiunicontra drepturilor de
proprietate intelectuală
Legea privind dreptul de autor şi drepturile
conexe nr. 8 din 14 martie 1996
 (M.Of. al României, Partea I, nr. 60 din 26
martie 1996), modificată şi completată prin
Legea nr. 285/2004, O.U.G. nr. 123 din 1
septembrie 2005, modificată (abrogarea art.
144) prin O.U.G. nr. 190/2005, aprobată prin
Legea nr. 329/2006 de aprobare a O.U.G nr.
123/2005, modificată prin Legea nr.
202/2010 („mica reformă”), Legea nr.
71/2011 (privind intrarea în vigoare a Codului
civil) și Legea nr. 187/2012 privind intrarea în
vigoare a Codului penal 2012, republicată în
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 489 din
14.06.2018.
Caracterizare generală a infracţiunilor prevăzute în
Legea nr. 8/1996
 Potrivit
dispoziţiilor art. 1 al Legii nr. 8/1996, dreptul de autor
asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, precum şi
asupra oricăror asemenea opere de creaţie intelectuală este
recunoscut şi garantat prin lege.
 În acest sens, în art. 7 se precizează ca obiectul dreptului de
autor este constituit din operele originale de creaţie
intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar
fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi
independent de valoarea şi destinaţia lor, enumerând în
dispoziţiile de la literele a)–i) operele de creaţie intelectuală ce
formează acest obiect.
 Legea cuprinde, de asemenea, dispoziţiile privitoare la
conţinutul dreptului de autor, la protecţia şi limitele exercitării
dreptului de autor, la drepturile conexe dreptului de autor, la
gestiunea şi apărarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe.
Caracterizare generală a infracţiunilor
prevăzute în Legea nr. 8/1996
 O atenţie specială este acordată în cadrul legii apărării prin
mijloace juridice, inclusiv de drept penal, a drepturilor
patrimoniale şi a drepturilor conexe. Sunt semnificative, în
acest sens, dispoziţiile din Titlul III din lege privitor la
gestiunea şi apărarea dreptului de autor şi a drepturilor
conexe, care au fost modificate prin actele normative
menţionate. Avem în vedere în mod special capitolul al III-
lea intitulat „Măsuri de protecţie, proceduri şi sancţiuni”,
căruia i s-au adus succesiv modificări, introducându-se
dispoziţii sancţionatoare noi, inclusiv de drept penal.
Cadrul infracţiunilor contra drepturilor de autor a suferit
ultimele modificări prin Legea nr. 187/2012.
 În urma acestor modificări, cadrul infracţiunilor privind
dreptul de autor este format din următoarele infracţiuni:
Caracterizare generală a infracţiunilor prevăzute în
Legea nr. 8/1996
 1) efectuarea de operaţiuni cu mărfuri pirat (art. 193),
 2) punerea la dispoziţia publicului, fără consimţământul celor
în drept, a produselor purtătoare de drepturi conexe sau sui
generis (art. 194),
 3) reproducerea neautorizată a programelor pentru calculator
(art. 195),
 4) operaţiuni neutorizate cu opere sau produse purtătoare de
drepturi conexe (art. 196),
 5) însuşirea fără drept a calităţii de autor al unei opere (art.
197),
 6) efectuarea de operaţiuni ilicite cu dispozitive de control al
accesului la servicii de programe cu acces condiţionat ( art.
198),
 7) efectuarea de operaţiuni cu dispozitive care permit
neutralizarea măsurilor tehnice de protecţie (art. 199).
 Caracterizare generală a infracţiunilor
prevăzute în Legea nr. 8/1996
 Dintre aceste incriminări prezintă relevanță în materie de urbanism
reproducerea neautorizată a programelor pentru calculator (art. 195) şi
însuşirea fără drept a calităţii de autor al unei opere (art. 197).
 Aceste infracţiuni, deşi diferite între ele sub aspectul obiectului juridic
special şi al modalităţilor de periclitare sau vătămare a dreptului de
autor sau a drepturilor conexe, au totuşi în comun obiectul juridic
generic şi anume dreptul de autor al unor opere de creaţie intelectuală,
potrivit legii, privit nu atât sub aspectul său moral, cât sub aspectul
patrimonial.
 Infracţiunile având acest obiect sunt periculoase nu numai pentru
titularii dreptului de autor al operelor de creaţie literară, ştiinţifică sau
artistică, din cele mai diverse domenii, dar şi pentru societate în
ansamblul său, deoarece nicio societate nu se poate dezvolta fără
înflorirea creaţiei umane în toate domeniile.
 Reproducerea neautorizată a programelor
pentru calculator (art. 195)
 Este fapta persoanei care reproduce, fără autorizaţie, pe
sisteme de calcul, programele pentru calculator în oricare
dintre următoarele modalităţi: instalare, stocare, rulare,
executare, afişare ori transmitere în reţea internă.
 Este o faptă periculoasă, deoarece aduce atingere dreptului
de autor al unui program de calculator, titularul acestui
drept fiind singurul îndreptăţit, potrivit art. 74 lit. a) din
lege, să realizeze şi să autorizeze reproducerea permanentă
sau temporară a unui program, integral sau parţial, prin
orice mijloc şi sub orice formă, inclusiv în cazul în care
reproducerea este determinată de instalarea, stocarea,
rularea sau executarea, afişarea sau transmiterea în reţea.
Reproducerea neautorizată a programelor
pentru calculator (art. 195)
 Cerinţaesenţială ataşată elementului material
este ca reproducerea pe sisteme de calcul a
programelor pentru calculator să fie neautorizată.
 Forma de vinovăţie necesară pentru existenţa
infracţiunii este intenţia.
 Pedeapsa prevăzută pentru acest articol este
închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă
între 180 şi 300 zile-amendă, iar pentru persoana
juridică între 120 şi 240 de zile-amendă.
 Însuşirea fără drept a calităţii de autor al unei
opere (art. 197)
 Este fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime
sau în parte, opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie
intelectuală proprie.
 Potrivit art. 3 alin. 1 din lege, este autor persoana fizică sau
persoanele fizice care au creat opera.
 Însuşirea fără drept a calităţii de autor este o faptă
periculoasă social, care privează pe autor de acest drept
(plagiat).
 Potrivit dispoziţiei art. 4 alin. 1 din lege, se prezumă a fi autor,
până la proba contrară, persoana sub numele căreia opera a
fost adusă la cunoştinţă publică pentru prima oară.
 Însuşirea fără drept a calităţii de autor al unei
opere (art. 197)
 Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie
concordanţa dintre calitatea de autor al unei opere şi
persoana sub al cărei nume opera a fost adusă la
cunoştinţă publică pentru prima dată, precum şi relaţiile
sociale care nu se pot forma şi dezvolta normal decât cu
apărarea concordanţei menţionate.
 Infracţiunea nu are un obiect material, fiind vorba despre
un drept subiectiv intangibil (necorporal).
 Subiecţii infracţiunii nu sunt caracterizaţi prin lege. Autor al
infracţiunii poate fi orice persoană, iar subiect pasiv, deşi
necaracterizat, nu poate fi decât persoana care are
calitatea de autor al unei opere.
 În structura acestei infracţiuni există, alături de conţinutul
constitutiv, o situaţie premisă constând în preexistenţa
calităţii de autor al unei opere, recunoscută în persoana
autorului ei.
Însuşirea fără drept a calităţii de autor al unei
opere (art. 197)
 În cadrul laturii obiective a conţinutului constitutiv, locul
principal îl ocupă elementul material, care constă în acţiunea
de însuşire fără drept a calităţii de autor al unei opere.
 Există o cerinţă esenţială ataşată elementului material:
însuşirea calităţii de autor să se facă fără drept.
 Încadrul laturii subiective, elementul subiectiv este
caracterizat de vinovăţia sub forma intenţiei.
 Și înacest caz pedeapsa prevăzută pentru plagiat este
închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă între 180 și
300 zile-amendă, iar pentru persoana juridică între 120 și
240 de zile-amendă.
 Potrivit alin. (2), împăcarea înlătură răspunderea penală.
 Infracţiuni contra
patrimoniului în legi
speciale

Infracţiuni contra drepturilor de proprietate

intelectuală
Legea privind brevetele de invenţie nr.
64/1991
 Legea privind brevetele de invenţie nr. 64 din 11 octombrie
1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 613 din 19.08.2014.
 Caracterizare generală a infracţiunilor prevăzute în Legea
nr. 64/1991. Legea stabileşte regimul juridic al invenţiilor,
condiţiile de eliberare a brevetului de invenţie, precum şi
drepturile pe care acesta le conferă titularului său.
O atenţie specială este acordată în lege apărării drepturilor privind
invenţiile, în care scop sunt prevăzute în Capitolul VII mijloacele
juridice necesare acestei apărări, inclusiv mijloace de drept penal.
 Dispoziţiile cu caracter penal sunt cuprinse în articolele 55, 56 şi
59 şi ele prevăd următoarele incriminări: însuşirea fără drept a
calităţii de inventator (art. 55), contrafacerea obiectului unui
brevet de invenţie (art. 56) şi divulgarea datelor cuprinse în
cererile de brevet (art. 59).
Caracterizare generală a infracţiunilor
prevăzute în Legea nr. 64/1991
 Toateaceste infracţiuni au ca obiect juridic comun drepturile
conferite, potrivit legii, titularului unui brevet de invenţie şi cărora li
se aduce atingere într-un fel sau altul prin faptele incriminate.
 Totodată se aduce atingere relaţiilor sociale de ordin patrimonial care
nu pot exista şi nu se pot desfăşura normal fără respectarea
necondiţionată a drepturilor conferite de brevetul de invenţie
titularului său.
 Apărarea prin mijloace de drept penal a acestor drepturi exprimă
recunoaşterea însemnătăţii sociale a invenţiilor, astfel încât apărarea
drepturilor legate de acestea răspunde nu numai intereselor
titularilor de brevet, dar şi intereselor generale ale societăţii.
 Estede subliniat că toate aceste infracţiuni au ca subiect pasiv
inventatorul sau titularul real al unui brevet de invenţie, chiar dacă
subiectul activ este diferit de la o infracţiune la alta.
 La toate există ca element comun forma de vinovăţie a intenţiei.
 Însuşirea fără drept a calităţii de
inventator (art. 55)
 Este fapta persoanei care îşi însuşeşte fără drept, în orice mod,
calitatea de inventator, adică îşi atribuie, fără să fie adevărat,
calitatea de persoană care a creat invenţia.
 Întrucât drepturile asupra unei invenţii sunt recunoscute şi apărate
prin acordarea unui brevet de invenţie de către Oficiul de Stat pentru
Invenţii şi Mărci (OSIM), în condiţiile legii, însuşirea fără drept a
calităţii de inventator nu se poate comite decât în cadrul procedurii de
soluţionare a cererii de brevet sau a celei de soluţionare a
contestaţiilor ori cererilor de revocare a brevetului de invenţie.
 Înaceste condiţii, însuşirea calităţii de autor al unei invenţii ce nu-i
aparţine ar fi posibilă, aşa cum s-a susţinut în doctrină, prin însuşirea,
fără consimţământul autorului, a documentaţiei necesare brevetării
invenţiei şi folosirea acesteia pentru înregistrarea la OSIM a unei
cereri de brevet sau înregistrarea unei asemenea cereri având ca
obiect un proiect aparţinând unei alte persoane fără aprobarea
acesteia.
Însuşirea fără drept a calităţii de
inventator (art. 55)
 Fapta este periculoasă deoarece aduce atingere în mod
direct dreptului recunoscut inventatorului prin brevetul
de invenţie de a beneficia atât moral, cât şi material de
acest drept, ceea ce justifică incriminarea şi
sancţionarea ei ca infracţiune.
 Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie
situaţia juridică şi de fapt din care rezultă calitatea de
inventator a unei persoane şi relaţiile sociale care
depind de existenţa şi recunoaşterea acestei calităţi.
 Infracţiunea nu are un obiect material.
 Subiect activ nemijlocit sau autor al acestei infracţiuni
poate fi orice persoană, inclusiv un coautor al invenţiei,
iar subiect pasiv este autorul real al invenţiei.
Însuşirea fără drept a calităţii de
inventator (art. 55)
 În structura infracţiunii există, alături de conţinutul
constitutiv, o situaţie premisă constând în
preexistenţa unei proceduri legale de acordare a
brevetelor de invenţie şi de recunoaştere, în acest
mod, a calităţii de inventator a unei persoane.
 Latura obiectivă a conţinutului constitutiv al
infracţiunii are ca principală componentă
elementul material, care constă în efectuarea, în
cadrul procedurii de acordare a brevetului de
invenţie, a unor acţiuni în scopul însuşirii fără
drept a calităţii de inventator.
Însuşirea fără drept a calităţii de inventator
(art. 55)

 Aceste acţiuni pot consta în prezentarea de false

dovezi cu privire la crearea unei invenţii şi la
paternitatea acesteia.
 Cerinţa esenţială pentru existenţa elementului
material este lipsa oricărui temei real pentru
justificarea calităţii pretinse, ceea ce înseamnă
însuşirea fără drept a calităţii de inventator.
 Latura subiectivă conţine ca element subiectiv
vinovăţia sub forma intenţiei. Deşi legea nu o cere
explicit, acţiunile întreprinse trebuie să aibă ca
scop obţinerea pe nedrept a calităţii de inventator.
 Însuşirea fără drept a calităţii de
inventator (art. 55)
 Înliteratura de specialitate s-a considerat că săvârşeşte infracţiunea de
însuşire fără drept a calităţii de inventator prin înregistrarea la OSIM a
unei cereri de brevet, în calitate de inventator, persoana care a uzurpat
această calitate.
 Soluţiaeste corectă având în vedere că, potrivit art. 13 alin. 5 din lege,
în toate procedurile în faţa OSIM solicitantul este considerat a fi
persoana îndreptăţită la acordarea brevetului.
 Pentru existenţa infracţiunii nu este necesar ca acest scop să fie
realizat.
 Consumarea infracţiunii are loc în momentul săvârşirii, cu scopul arătat,
a acţiunilor prin care se pretinde, fără temei, recunoaşterea calităţii de
inventator.
 Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau
amenda între 120 și 240 zile-amendă (până la 1.02.2014 era
închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda de la 5.000 la 10.000 RON).
 Însuşirea fără drept a calităţii de
inventator (art. 55)
 Potrivit alin. 2 al art. 55, împăcarea înlătură răspunderea penală.
Această nouă prevedere se corelează cu cea din art. 231 alin. (2)
C.p. potrivit căreia împăcarea înlătură răspunderea penală în cazul
infracțiunilor de furt și al unora dintre variantele furtului calificat.
 Având în vedere faptul că art. 229 din Codul penal prevede pedeapsa
închisorii de la 3 la 10 ani pentru furtul de produse petroliere,
componente ale sistemelor de irigații etc., indiferent de valoarea
acestora, iar dacă valoarea depășește 2 mil. RON, limitele de
pedeapsă se majorează cu jumătate, considerăm că însușirea
calității de inventator, având în vedere consecințele patrimoniale
negative pentru autor, care poate suferi, în anumite cazuri, pierderi
de ordinul milioanelor de Euro sau mai mari, pedeapsa prevăzută de
legea specială pentru protejarea inventatorului apare ca derizorie,
nesocotind valoarea reală a invențiilor pentru societate în ansamblu,
nu doar pentru autorii lor.
 Contrafacerea obiectului unui brevet
de invenţie (art. 56)
 Este fapta persoanei care încalcă dispozițiile art. 31 alin. (2)
din lege, adică fabrică, foloseşte, oferă spre vânzare, vinde
sau importă în vederea folosirii, oferirii spre vânzare ori
vânzării un produs care face obiectul unui brevet de invenţie
sau care utilizează un procedeu ori folosește, oferă spre
vânzare, vinde sau importă în aceste scopuri produsul obținut
direct prin procedeul brevetat, atunci când obiectul brevetului
este un procedeu.
 Înart. 31 alin. 1 se prevede că brevetul de invenţie conferă
titularului său un drept exclusiv de exploatare pe durata de
protecţie a acestuia, adică 20 de ani, cu începere de la data
de depozit (art. 30 alin. 1).
Contrafacerea obiectului unui brevet de invenţie (art.
56)
 Faptele incriminate sunt periculoase deoarece reprezintă
o încălcare a dispoziţiilor art. 31 alin. 2 din lege, care
interzic efectuarea, fără consimţământul titularului
brevetului, a unor acte precum fabricarea, folosirea,
oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea
folosirii, oferirii spre vânzare ori vânzării, în cazul în care
obiectul brevetului este un produs, respectiv utilizarea
procedeului, precum şi folosirea, oferirea spre vânzare,
vânzarea sau importul în aceste scopuri al produsului
obţinut direct prin procedeul brevetat, în cazul în care
obiectul brevetului este un procedeu.
 Aceste acte enumerate intră în conţinutul noţiunii de
contrafacere.
Contrafacerea obiectului unui brevet de
invenţie (art. 56)
 Obiectul juridic al infracţiunii îl constituie starea de
fapt a obiectului unei invenţii, aşa cum este acesta
determinat prin brevetul de invenţie, şi relaţiile
sociale de ordin patrimonial a căror dezvoltare
normală este dependentă de apărarea neştirbită a
obiectului brevetului unei invenţii.
 Infracţiuneapoate avea un obiect material atunci
când obiectul invenţiei este un produs contrafăcut ori
atunci când produsul este rezultatul folosirii fără drept
a unui procedeu brevetat.
Contrafacerea obiectului unui brevet de invenţie
(art. 56)
 Din examinarea textului incriminator se constată că
acţiunile de contrafacere, adică de folosire, oferire spre
vânzare, vânzare sau import în vederea folosirii, oferirii spre
vânzare ori vânzării, se referă totdeauna la un obiect
material.
 Subiecţii infracţiunii nu sunt caracterizaţi, astfel încât poate
fi autor al infracţiunii orice persoană, iar subiectul pasiv
este titularul brevetului de invenţie sau succesorii săi în
drepturi în condiţiile legii.
Contrafacerea obiectului unui brevet de invenţie
(art. 56)
 În structura infracţiunii există, pe lângă conţinutul constitutiv
al acesteia, o situaţie premisă constând în preexistenţa, sub o
anumită formă şi stare, a obiectului unui brevet de invenţie,
situaţie schimbată prin săvârşirea acţiunii ce constituie
elementul material al infracţiunii.
 Conţinutul constitutiv al infracţiunii cuprinde cele două laturi,
obiectivă şi subiectivă. Latura obiectivă conţine ca principală
componentă elementul material constând în acţiunea de
folosire, oferire spre vânzare, vânzare sau import în vederea
folosirii, oferirii spre vânzare ori vânzării, fără drept, a
obiectului unui brevet de invenţie sau a unui produs obținut
prin folosirea unui procedeu protejat prin brevet de invenţie.
Contrafacerea obiectului unui brevet de invenţie
(art. 56)
 Cerinţa esenţială ataşată elementului material este
ca acţiunile incriminate să fie săvârşite fără drept, iar
în cazul încălcării drepturilor conferite prin art. 32,
cerinţa să fie comise după data la care s-a publicat
cererea de brevet sau data la care solicitantul i-a
făcut o somaţie autorului infracțiunii, însoţită de o
copie autentificată a cererii de brevet de invenţie.
 Urmarea imediată constă în crearea unei stări de fapt
contrare celei existente în situaţia premisă, cu
consecinţa producerii unui prejudiciu în patrimoniul
subiectului pasiv, constând în contravaloarea
produsului original, la valoarea sa de piață, înmulțită
cu numărul produselor contrafăcute.
Contrafacerea obiectului unui brevet de invenţie (art.
56)

 Legătura de cauzalitate între elementul material şi urmarea

imediată trebuie să fie dovedită doar la fabricarea unui
produs contrafăcut. În cazul în care obiectul brevetului este
o metodă, aceasta se prezumă relativ că a fost folosită la
obținerea unui obiect nou, similar celui obținut prin metoda
brevetată, revenind inculpatului sarcina de a dovedi că a
folosit o altă metodă.
 Laturasubiectivă are în componentă principală elementul
subiectiv ce constă în vinovăţia sub forma intenţiei.
 Consumarea infracţiunii are loc în momentul producerii
urmării imediate, iar pedeapsa pentru infracţiunea
consumată este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda
(de la 120 la 240 zile-amendă).
Contrafacerea obiectului unui brevet
de invenţie (art. 56)
 Pentru prejudiciile cauzate, titularul
brevetului are dreptul la despăgubiri
potrivit dreptului comun şi poate solicita
instanţei judecătoreşti competente să
dispună măsura confiscării sau, după
caz, a distrugerii produselor
contrafăcute.
 Aceeaşi măsură de siguranţă se poate
lua şi cu privire la materialele şi
echipamentele care au servit la
săvârşirea infracţiunii de contrafacere.
Contrafacerea obiectului unui brevet
de invenţie (art. 56)
 Potrivitart. 56 alin. (2), împăcarea înlătură
răspunderea penală.
 Având în vedere cele menționate la art. 55
privind pedepsele mult mai mari aplicabile
pentru furtul calificat, pedeapsa prevăzută
pentru contrafacerea obiectului unei
invenții, potrivit art. 56, apare și ea ca
derizorie și, practic, o încurajare a
comportamentului infracțional în domeniu,
în condițiile în care, în statele cu economie
de piață, apărarea bazelor economice ale
societății reprezintă o obligație esențială.
 Divulgarea datelor cuprinse în cererile
de brevet (art. 59)
 Este fapta persoanei care face parte din personalul OSIM
sau care efectuează lucrări în legătură cu invenţiile de a
divulga datele cuprinse în cererile de brevet, până la
publicarea lor.
 Fapta reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 38 alin. 1
din Legea nr. 64/1991 republicată, care prevăd că invenţia
care face obiectul cererii de brevet depuse la OSIM nu
poate fi divulgată fără acordul solicitantului, până la
publicarea acesteia, şi are caracterul stabilit de legea
specială până la publicare.
 Fapta este aşadar periculoasă pentru că aduce atingere
drepturilor autorului unei invenţii nerecunoscute încă prin
brevet, făcând posibilă însuşirea fără drept a calităţii de
inventator, infracţiune examinată anterior.
Divulgarea datelor cuprinse în
cererile de brevet (art. 59)
 Aşacum se prevede în art. 15 alin. 4 din lege,
cererea de brevet de invenţie, formulată în
condiţiile legii, se depune la OSIM şi constituie
depozitul naţional reglementar.
 Conform art. 22 alin. 1, cererile de brevet de
invenţie, pentru care a fost constituit depozitul
naţional reglementar, sunt publicate imediat
după expirarea unui termen de 18 luni de la
data de depozit sau, dacă a fost recunoscută o
prioritate, de la data acestei priorităţi, cu
excepţia celor prevăzute în art. 38 alin. 2
referitoare la invenţiile cărora li se atribuie
regimul de informații secrete de stat.
 Divulgarea datelor cuprinse în cererile
de brevet (art. 59)
 Reţin, de asemenea, atenţia dispoziţiile art. 32 potrivit
cărora, cu începere de la data publicării cererii de brevet,
în conformitate cu prevederile art. 22 alin.(1) – (3), cererea
asigură solicitantului, în mod provizoriu, protecţia conferită
potrivit dispoziţiilor art. 31.
 Cu aceste precizări apare evident caracterul periculos
social al faptei şi se justifică incriminarea şi sancţionarea ei
ca infracţiune.
 Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie caracterul
confidenţial al cererii de brevet de invenţie decurgând din
înregistrarea cererii la OSIM şi relaţiile sociale cu caracter
patrimonial a căror existenţă şi a căror dezvoltare normală
depind de apărarea acestei confidenţialităţi.
 Divulgarea datelor cuprinse în cererile
de brevet (art. 59)
 În principiu, infracţiunea nu are un obiect material
decât în situaţia în care divulgarea are ea însăşi un
obiect material.
 Subiecţii acestei infracţiuni sunt circumstanţiaţi prin
condiţiile de incriminare.
 Subiect activ nu poate fi decât o persoană din cadrul
OSIM sau o altă persoană care efectuează lucrări în
legătură cu invenţiile, mai exact spus în legătură cu
recunoşterea calităţii de autor al unei invenţii.
 Ţinând seama de calitatea subiectului activ şi de
condiţiile în care este săvârşită, această infracţiune
prezintă în fapt caracterele unei variante de specie a
abuzului în serviciu.
 Divulgarea datelor cuprinse în cererile
de brevet (art. 59)
 Subiectul pasiv este autorul invenţiei divulgate în total
sau în parte şi care suportă consecinţele morale şi
materiale ale divulgării invenţiei sale.
 Şi în structura infracţiunii de divulgare a datelor
cuprinse în cererile de brevet există o situaţie premisă
constând din existenţa, în cadrul procedurii de
soluţionare a cererilor sau contestaţiilor în legătură cu
brevetele de invenţie, a unei cereri de brevet
formulate în condiţiile legii.
 Latura obiectivă a conţinutului constitutiv are drept
componentă principală elementul material constând în
acţiunea de divulgare, adică de aducere la cunoştinţa
diverselor persoane sau a publicului a datelor cuprinse
în cererile de brevet.
 Divulgarea datelor cuprinse în cererile
de brevet (art. 59)
 Cerinţa esenţială pentru existenţa elementului material
este ca divulgarea datelor menţionate să se facă
înainte de publicarea acestora odată cu cererea de
brevet.
 Divulgarea poate fi totală sau parţială şi se poate
comite şi prin inacţiune, adică prin neluarea cu intenţie
a măsurilor de apărare a confidenţialităţii cererilor de
brevet.
 Urmarea imediată a faptei constă în crearea unei stări
de pericol pentru drepturile autorului invenţiei şi în
posibilitatea unui prejudiciu material pentru acesta.
 Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi
urmarea imediată rezultă în general din împrejurările de
fapt şi nu trebuie să fie dovedită.
 Divulgarea datelor cuprinse în cererile
de brevet (art. 59)
 Latura subiectivă a infracţiunii are ca principală
componentă elementul subiectiv care constă în vinovăţia
sub forma intenţiei, iar aceasta presupune conştiinţa
făptuitorului că aduce la cunoştinţă unor persoane – care nu
au dreptul de a le cunoaşte – date cuprinse în cererile de
brevet, înainte de publicarea acestora.
 Tentativa acestei infracţiuni nu se pedepseşte. Infracţiunea
se consumă în momentul terminării acţiunii de divulgare şi
prin producerea urmării imediate.
 Pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracţiune este
închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amendă de la 180 la
300 de zile-amendă (anterior datei de 1.02.2014 pedeapsa
era închisoarea de la 3 luni la 2 ani). Se observă majorarea
maximului special al pedepsei cu închisoarea, dar și
introducerea pedepsei alternative a amenzii.
Divulgarea datelor cuprinse în cererile
de brevet (art. 59)
 Îndispoziţia din art. 59 alin. 2 se prevede că
OSIM răspunde faţă de inventator pentru
prejudiciile aduse ca urmare a săvârşirii
infracţiunii de divulgare a datelor cuprinse în
cererea de brevet înregistrată la acesta,
desigur, dacă fapta a fost comisă de un
prepus al OSIM și nu de către un consilier în
proprietate industrială angajat de inventator.
 De aceea, în cadrul procesului penal trebuie
soluţionată şi acţiunea civilă pentru
despăgubirea subiectului pasiv al
infracţiunii, constituit parte civilă.