Curs Avansat 1 –

Scoala Sistemica
de Formare Iasi
Formator Diana Ciubotaru si
Adina Karner–psihoterapeuti
principali
 Topici

• Modelele post moderniste –

constructivismul si constructionismul
social
– Scoala Milan
– Scoala cognitiv comportamentala
– Scoala eriksoniana
 Agenda de lucru

• Vineri, sambata, duminica – 8,30 – 18,30

– Pauza 13,30 – 14,30
• Duminica –evaluarea temei, diplome
cursul Introductiv
• Taxe – 4,5Euro/ora – 157,5 euro
- 50 lei –inscriere Curs avansat 1
 Obiective de lucru

• Intelegerea viziunii fiecarei scoli –

perspectiva asupra familiei, functional si
disfunctional
• Instrumente de lucru – prezentare
generala
 Modele terapeutice
postmoderniste
• Sub umbrela constructivismului terapeutii
de familie au inceput sa extinda modelele
terapeutice pentru a satisface mai bine
nevoile familiilor care cautau ajutor
• Constructivistii considerau ca oamenii se
schimba atunci cand isi schimba felul de a
gandi.
• Constructionismul social considera ca
viziunea unei persoane este rezultatul
conversatiilor, dialogurilor si
interactiunilor. Sensul pe care o persoana
il da unei situatii este mediat de procesele
sociale si nu este rezultatul exclusiv al
unui proces interior
 Scoala milan

• Mara Selvini Palazzoli, Luigi Boscolo,

Giuliana Prata, Gianfranco Cecchin -1967
–fondeaza Centrul Milan pentru studiul
familiei.
• Acest grup a dezvoltat o abordare
sistemica pentru a trata familiile cu copii
anorectici, ecompretici si perturbati
emotional.
 Paradox si
contraparadox
• 1978- publica cartea Paradox si
contraparadox- cu o influenta dramatica in
campul terapiei de familie, prin faptul ca
incercau sa schimbe nu doar
comportamentul ci si credintele si sensul
dat de familie unor realitati cu care se
confrunta
 Concepte specifice
• Prescriptia invarianta (o prescriptie standard care se
dadea oricarei familii)
• Utilizarea sistematica a intrebarilor –astfel aveau un
impact direct sau indirect asupra familiilor
– Intrebari circulare: explorau interactiunile familiale,
istoricul problemelor si dificultatile emotionale care
aveau un impact asupra familiei. Circular se refera
la cauzalitatea circulara legata de problema;
• Conotatia pozitiva
• Folosirea paradoxului pentru a incetini schimbarea
• Folosirea ritualului
 Intrebarile circulare

• Incep cu PREZENTUL, deplaseaza centrul

de interes catre elemente relevante din
TRECUT si, evolueaza catre tranzitii
VIITOARE
• Sunt de patru tipuri, referitoare la:
1. Definirea problemei
2. Secventele de interactiune dintre membri
3. De comparare/clasificare
4. Interventie
 explorare si
provocare
• Intentia din spatele acestor intrebari este
de explorare si uneori merge pana la
provocare.
• Cand vorbim de explorare atunci se
folosesc intrebari care stimuleaza
compararea, nu conteaza daca exte intre
oameni sau puncte de vedere,
perspective..
 provocare

• Cand intrebarile sunt provocative atunci

ele sunt folosite ca o forma de interventie
indirecta pentru a face vizibile sau
verbaliza dinamici implicite ale familei
 Intrebari de definire a
problemei
• Prezent : Trecut: Viitor:

Care este problema Dintotdeauna Ce se va intimpla

in familie acum? lucrurile au fost daca nu se schimba
astfel? nimic?

In plus fata de acest Cand anume lucrurile

lucru, ce alte au stat diferit?
ingrijorari mai are
familia acum? De credeti ca situatia
s-a schimbat?
 Intrebari de identificare a
secventelor
Prezent: Trecut viitor
Ce se intampla Cine a fost primul Ce s-ar intimpla
cand se manifesta care a semnalat daca (un membru al
problema? problema? familiei) ar
face……….in loc de
Cine face ce Ce s-a intimplat in …………….?
anume? familie atunci?
Ce se intampla
Ce ar face fiecare
apoi? Cum ati incercat persoana?
Cine altcineva mai sa rezolvati
reactioneaza la problema?
problema
 Intrebari de comparatie

Prezent Trecut Viitor

Cine cade de acord Cine mai era diferit Daca problema se

asupra problemei si la acea vreme? amelioreaza cine va
cine este in fi cel mai usurat/a?
dezacord? Cine si cum era
apropiat cu cine? Cum se va ajusta
Cine sufera cel mai fiecare persoana la
mult din familie? In comparatie cu X schimbare?
tu ce iti amintesti
Si dupa el cine de atunci?
urmeaza (ca
suferinta)?
 Intrebari de interventie

prezent Trecut Viitor

De la cine a invatat Cand te-ai gandit Cum se vor

fiul dvs sa fie atat de prima dat ca tatal descurca parintii tai
perseverent si atent? tau ar avea nevoie fara ajutorul tau?
(conotatie pozitiva) de sprijinul tau in
relatia cu mama ta? De ce anume ai
Cum ai vrea sa iti avea nevoie pentru
inveti copilul sa fie Ce te-a facut sa ca tu sa te adaptezi
mai independent? concluzionezi ca el la schimbarea
ar avea nevoie de urmatoare: parintii
Ce crezi ca au de ajutorul tau? tai sa-si rezolve
invatat parintii tai singuri conflictele?
pentru a-si imbunatati
relatia
 Studiu de caz

• Prezentarea unui scurt caz

• Trei grupe de lucru, elaboreaza cate un
set de intrebari pentru cele patru tipuri de
intrebari, in ipostaza de
prezent,trecut,viitor
• Fiecare grupa de terapeuti va aplica
una,doua intrebari familiei, observatorii si
familia noteaza impactul intrebarii.
 Conotatia pozitiva
• Odata ce patternurile sunt descoperite si istoria
familiei este investigata, terapeutii cauta
momentul oportun pentru a introduce conotatia
pozitiva a comportamentului problematic –
aceasta poate fi o explicatie pozitiva a motivului
pentru care acest comportament problematic
poate fi util pentru sine sau altii din familie.
Acest lucru este facut pentru a elucida cum si
de ce membrii familiei coopereaza pe ascuns in
mentinerea problemei
• De ex., daca fiul pare ca tine partea unui parinte
in defavoarea celuilalt, atunci terapeutul il poate
descrie ca fiind empatic si sensibil la
sentimentele tatalui. Se mai poate sugera ca fiul
vrea sa isi vada tatal fericit si nu poate suporta
disconfortul emotional al acestuia. In acelasi
timp, tatal va fi descris ca o persoana care si-a
invatat fiul sa fie loial,si chiar se va sugera ca
fiul sa continue sa-si sustina tatal ca nu cumva
acesta sa il acuze de lipsa de loialitate
 Studiu caz-aplicatii

• Se face o lista cu exemple de simptome

tipice care apar in familie
• In grupe de trei se dau exemple de
conotatie pozitiva a simptomului