Meningele

cranian
 Generalitati

 dura mater adera de oasele cutiei craniene;

 in reg temporala dura este decolabila→sediu de
electie a hematoamelor extradurale;
 in grosimea durei se gasesc sinusuri venoase;
 de pe suprafata int a durei se desprind prelungiri
care compartimenteaza cutia craniana;
 venele ce parasesc cortexul strabat sp
subarahnoidian si subdural;
 LCR este secretat in special de plexurile
choroide, dar este secretat si de capilarele piale;
 LCR se produce si se resoarbe continuu, astfel
incat cantitatea ramane constanta;
 Dura mater
 nu exista sp epidural cranian;
 descriere: fata ext si fata int;
 Fata ext:
 aderenta de oasele craniului;
 aderenta este slaba la nivelul boltii, existand numai la nivelul
suturilor→ zona decolabila Marchand(corespunde reg temporale – sediu
de electie hematoame extradurale);
 aderenta puternica la baza, in special pe proeminentele osoase: crista
galli, marg post aripi mici sfenoid, apf clinoide, marg sup stanca, clivus
si orficiile bazei;
 Fata int:
 neteda, lucioasa, captusita de arahnoida;
 se desprind 5 prelungiri: 3 orizontale – tentorium cerebelli, diaphragma
sellae, cortul olfactiv si 2 sagitale – falx cerebri si falx cerebelli;
 Tentorium cerebelli
 desparte cerebelul de lobii temporo-occipitali;
 forma de semiluna cu concavitatea ant, 2 fete si 2 margini;
 Fata sup: prezinta med o creasta pe care se insera baza falx
cerebri; in rest are rap cu lobii T-O;
 Fata inf: med se insera baza falx cerebelli, lat rap cu emisf
cerebeloase;
 Marg post: se insera pe protuber occip int, pe port orizontala a
sinus lateral, marg sup stanca si apf clinoide post; la niv marg sup
stanca trece deasupra inciz trigeminale→orif osteo-fibros ce ajunge
in cavum Meckeli (ggl Gasser si port incip a ram trigeminale);
 Marg ant: delimit impreuna cu dorsum sellae si clivusul foramen
ovale (inciz tentoriae) – trec pedunculii cerebrali; in HTIC se pot
angaja uncusul temporal sau vermisul inf, co compresia n III si a
mezencefalului; extremit marg ant se prind pe apf clinoide ant; la
acest nivel trimite o prelungire ce form extern al lojei cavernoase;
Tentorium cerebelli
 Diaphragma sellae
 sept oriz ce acopera fata sup hipofiza;
 patrulatera cu insertie pe: post – dorsum sellae, ant – santul
optic, lat – cele 4 apf clinoide;
 sep hipofiza de chiasma optica si infundibulum hipotalamic;
 este strabatuta de un orificiu pt tija hipofizei;
 la marg ant si post se gaseste sinusul coronar;
Cortul bulbului olfactiv

 prelungire inconstanta a durei ce acopera

bulbul olfactiv;
 Falx cerebri
 forma de lama de coasa cu vf ant si inf, sit interemisferic;
 Marg sup se insera succesiv pe: creasta frontala int, marg snt
longit, protub occipit int;
 In gros marg sup se gaseste sinus longit sup;
 Marg inf este libera si cont sinus longit inf;
 Vf – se prinde de crista galli; trimite o prelungire spre foramen
cecum;
 Baza se insera pe mijl fetei sup cortului cerebelului si cont sinus
drept;
 Falx cerebelli
 lama de coasa cu baza in sus si vf in jos;
 patrunde intre emisf cerebeloase;
 marg ant – concava, coresp sant med de pe fata inf cerebel;
 marg post – convexa, se insera pe creasta occip int si cont sinus
occipit post;
 baza – se insera pe mijl fetei inf cortului cerebelului;
 vf – se bifurca si se termina pe circumf gaurii occipit; ram de bifurc
contin port inf a sinus occipit post;
 Vascularizatia durei mater

 Artere: ramuri din – a meningee mijlocie, a meningee

mica, a etmoidale, a meningeale post;
 Venele: form 2 retele – prof si superfic; se varsa fie in
sinus venoase ale durei, fie in plex pterigoidian;
 in gros durei, lat sinus longit sup sau transverse se
gasesc lacuri sangvine in care se varsa o parte din
vene;
 Inervatia: fosa cerebrala ant – n etmoidali ant si post;
fosa cerebrala mijl – ram din n mandibular si maxilar;
tentorium – n recurent al oftalmicului; planseul lojei
subtentoriale – filet din ggl jugular n vag;
Sinusurile venoase ale durei mater

 canale aflate in gros durei prin care sg venos este

drenat spre VJI;
 peretii lor sunt o dedublare a durei;
 sunt avalvulare;
 comunica unele cu altele;
 localizare: sinusuri ale boltii si sinusuri ale bazei;
 sinusurile boltii: sinusul longit sup, sinusul longit inf,
sinusul drept, sinusul lateral;
 sinusurile bazei: sinusurile cavernoase, sinusurile
coronare, sinusul occipit transvers, sinusurile sfeno-
parietale, pietroase sup, pietroase inf, pietro-occipit,
occipit posterioare;
 Sinusul longitudinal superior

 sit in marg sup a falx cerebri;

 ia nastere la niv foramen cecum, avand ø=1 mm, si se
termina la niv protuber occipit int(ø=1,5-2 cm) in
confluentul venos a lui Herophile(confluens sinuum);
 Afluenti: v ascendente de pe fetele lat si med
emisfere, v durei mater, v parietala emisara(Santorini);
Sinusul longitudinal inferior

 sit in marg inf falx cerebri;

 se varsa in sinusul drept;
 Afluenti: v corpului calos, v din falx cerebri;
Sinusul drept

 sit in baza falx cerebri;

 uneste extremit post ale sinus logit sup si inf;
 Afluenti: v cerebrala magna.
 Sinusurile laterale

 se intind de la confluens sinuum la gaura

jugulara, unde se continua cu VJI;
 prez 2 port: orizontala=sinus transvers si
verticala=sinus sigmoid;
 Sinus transvers – sit la marg post tentorium, in
santul orizont de pe fata int occipit;
 Sinus sigmoid – sit la lim externa a fetei post-
sup stanca; afluenti: v emisara mastoidiana,
sinus pietros sup;
 Sinusurile cavernoase

 sit lat corp sfenoid, de la fisura orbit sup la vf stancii;

 3 pereti: med – fata lat sfenoid; lat – dura mater; inf –
baza cran coresp orif sup al can carotidian;
 pe peretele lat al ACI se afla n abducens care intra in
loja perforand dura la vf stancii;
 ant, prin FOS, patrund in loja v oftalmice(sup si inf);
 in loja se mai gasesc: n oculomotor, n trohlear, n
oftalmic;
 post loja este inchisa de insertia tentoriumului pe vf
stancii;
 Sinus coronare : sit ant si post tulpinei hipofizare;
leaga cele 2 sinus cavernoase;
 Sinus occipital transvers: sit pe clivus; uneste
extremit post ale lojelor cavernoase;
 Sinus sfeno-parietale: se varsa in venele sinus
cavernos; se form la niv sant dintre aripa mare si
parietal, apoi urmaresc aripa mica, in lungul marg
post;
 Sinus pietroase sup: sit pe marg sup stanca; leaga
v sinus cavern cu sinus transvers; aduna v cerebel si
casei timpan;
 Sinus pietroase inf: se intind de la extremit post
sinus cavern pina la foramen jugulare unde se varsa
in VJI; aduna v tr cerebral si v condiliene;
 Pia mater

 acop supraf exterioara a creierului conferindui luciu;

 f ext priveste spre sp subarahnoid si este scaldata de
LCR;
 f int se muleaza pe toate contururile encefalului,
patrunzand in toate santurile;
 cont in grosime o bogata retea vasc din care se
desprind ramuiri ce patrund in parenchimul cerebral;
 Arahnoida
 mb avasculara, aderenta de dura mater;
 f int – priveste spre sp subarahnoidian;
 f ext – contact direct cu dura; prezinta un complex
celular=stratul interfetei (neuroteliu subdural);
 neuroteliul este o bariera intre sg din capilarele
durei si LCR;
 vilozitatile arahnoidiene: se desprind de pe supraf
arahnoidei spre dura; nr si dimens cresc cu varsta;
mai numer in vecinat sinus longit sup;comunica cu
sp subarahnoidian; au rolul de a evacua LCR in sg
venos al sinusurilor;
Cisternele sp subarahnoidian

 sp subarahnoidian are largimi diferite dat

prez reliefurilor emisferelor cerebrale;
 exista locuri unde acest sp este f larg si
form rezervoare de LCR numite cisterne;
 cisternele sunt: cisterna magna, cisterna
pontina, cisterna interpedunculara,
cisterna chiasmatica, cisterna lamei
terminale, cisterna corpului calos,
cisterna sup, cisterna ambiens, cisterna
cerebeloasa sup, cisterna fisurii lat;
 Cisternele sp subarahnoidian
 Cisterna magna: ocupa sp dintre f inf cerebel si f post bulb; in ea se
varsa V IV; se poate punctiona(suboccipital);
 Cisterna pontina: sit pe f ventrala a puntii si cont tr bazilar;
 Cisterna interpedunculara: in sp dintre cei 2 peduncului; cont
poligonul lui Willis, tulpina hipofizara si n oculomotor;
 Cisterna chiasmatica: cont chiasma optica;
 Cisterna lamei terminale: sit inaintea lamei si sub rostrumul c calos;
 Cisterna c calos: sit pe f sup a c calos;cont a cerebrala ant;
 Cisterna sup: sit sub splenium, deasupra epifizei si coliculilor sup;
cont a choroidiene post-med, a cerebrala post(P3) si v cerebrala
magna;
 Cisterna ambiens: sit lat de pedunculii cerebrali;cont a choroidiene
post si a cerebrala post(P2);
 Cisterna cerebel sup: intre f sup cerebel si si f inf tentorium;