MĂDUVA SPINĂRII (I)

Maduva spinarii:
- Definitie
- Limite
- Forma
- Conformatie externa
- Raporturi
- Vascularizatie

Meningele spinal
• Definitie: este segmentul din SNC situat in canalul rahidian,
pe care nu il ocupa complet nici in lungime si nici in largime.
• Cranial, maduva se continua cu bulbul dupa un plan orizontal,
care trece anterior, la limita inferioara a decusatiei piramidelor
si scheletic prin mijlocul arcului anterior al atlasului si a
apofizei odontoide, iar posterior, deasupra arcului dorsal.
• Maduva spinarii sfarseste caudal prin conul terminal, ce
corespunde discului dintre vertebrele L1-L2, fiind continuata
in jos d eun cordon subtire (filum terminale), care se insera pe
baza coccisului.
• In stadiul embrionar, maduva se intinde in toata lungimea
canalului rahidian, iar din luna a 4-a fetala, coloana vertebrala
sa creasca mai repede si sa apara diferente de lungime
cunoscuta intre maduva si canalul rahidian. In canalul rahidian
sub vertebra L2 se gaseste fiulum terminale si radacinile
nervoasa, care alcatuiesc coada de cal.
• Maduva urmeaza curburile coloanei vertebrale si prezinta ca si
ea aceleasi regiuni: cervicala, toracala, lombara si sacro-
coccigiana.
• Dispozitia metamerica ce se recunoaste la nivelul coloanei
vertebrale o regasim si la maduva, acre se considera a fi
alcatuita dintr-o succesiune de segmente numite mielomere.
Maduva cervicala are 8 segmente si cum din fiecare segment
porneste cate o pereche de nervi rahidieni, va avea 8 perechi
de nervi spinali, primul iesind deasupra atlasului, iar ultimul
printre vertebrele C7 si D1; maduva toracala are 12 segmente
cu 12 perechi d enervi spinali; cea lombara 5 segmente cu 5
perechi de nervi si cea sacrata tot 5 segmente cu 5 perechi de
nervi rahidieni. Nervii spinali ies prin gaurile de conjugare
situate dedesubtul vertebrei corespunzatoare
• Datorita cresterii inegale dintre maduva si canalul rahidian,
regiunile medulare numai corespund la adult celor scheletice.
Astfel, portiunea cervicala se intinde pana la C6, cea toracala
pana la T9, iar cea lombosacrata pana la L2. Aceasta face ca
nervii spinali de la origine si pana la gaura de conjugare
respectiva sa prezinte o oblicitate din ce in ce mai mare
disnpre regiunea cervicala catre cea lombosacrata. Incepand
din regiunea toracala inferioara, radacinile se apropie unele de
altele si acopera conul terminal si filum terminale alcatuind
,,coada de cal,,.
- Limite: Limita sup.corespunde unui plan orizontal dus
prin marginea sup.a arcului post.al atlasului şi mijlocul
celui ant. Limita inf.este reprezentată de vertebra a doua
lombară.
- Prezintă următoarele segmente:
a)un segment cervical, lung de 3 cm, corespunzător
primelor trei vertebre cervicale.
b)un segment cervico-toracal, lung de 10 cm,
corespunzător C4-D1.
c)un segment toracal, lung de 20 cm, cuprins intre a doua
si a zecea vertebra toracală.
d)un segment lombar, lung de 10 cm, cuprins intre D10-L1.
e) conul medular, care incheie maduva si care corespunde
vertebrei L2.
• Forma măduvei este forma unui cordon ingroșat la
capete Intumescentia cervicalis și Intumescentia
lumbosacralis de aici pornesc nervii spinali ce
inervează membrele inferioare și superioare.
• In partea inferioară (caudală) măduva se termină cu o
porțiune ascuțită Conus medullaris. Ventral și în față
la măduva prezintă un șanț Fissura mediana anterior
și pe partea opusă Sulcus medianus posterior. Aceste
adâncituri (șanțuri) împart măduva în cordoane
(Funiculus anterior), (Funiculus posterior) și între ele
(Funiculus lateralis). Rădăcinile (originea) nervilor
spinali sunt între cordonul lateral și cel dorsal sau
ventral.
 Raporturile măduvii
- Învelită în meningele spinal, măduva are raporturi, prin
intermediul acesteia şi a spaţiului peridural, cu pereţii
osoşi ai canalului rahidian:
- ant.ei se află corpurile vertebrale, despărţite prin
discurile intervertebrale, precum şi ligamentul vertebral
comunu post.
- lat.se găsesc pedicolii vertebrali care delimitează între ei
găurile de conjugare, prin care se angajează trunchiurile
nervilor spinali.
- post.se găseşte peretele chirurgical al canalului rahidian,
format de lamele vertebrale unite prin ligamentele
galbene, precum şi baza de implantare a apofizelor
spinoase.
 Conformaţia exterioară
Suprafata exterioara a maduvii spinarii prezinta o serie de santuri
longitudinale care limiteaza fetele si cordoanele medulare.
- Fata ventrala este cuprinsa intre santurile ventrolaterale de-a
lungul carora ies radacinile ventrale, motorii ale nervilor
spinali. Ea prezinta fisura mediana ventrala, care separa cele
doua cordoane medulare ventrale. Fisura mediana ventrala
se intinde pe toata lungimea maduvii, etse un sant ingust si
profund (2 mm), ajungand pana in apropierea comisurii
cenusii, de care ramane separat prin comisura alba.
- Fata dorsala etse cuprinsa intre santurile dorsolaterale de-a
lungul carora patrund in maduva radacinile dorsale,
senzitive ale nervilor spinali. Ea prezinta santul median
dorsal care separa cele doua corodane medulare dorsale.
• Fisura mediana dorsala se intinde pe toata lungimea maduvei,
este superficiala, evazata si din profunzimea ei se desprinde
septul median dorsal, formatiune gliala care separa dele doua
fascicole gracilis. In regiunea cervicala, cordonul dorsal
medular prezinta santul paramedian (intermediar) care
delimiteaza fascicolul gracilis (Goll) situat medial de
fascicolul cuneatus (Burdach) situat lateral.
- Fetele laterale sunt cuprinse intre santurile ventrolateral si
dorsolateral si corespund suprafetelor exterioare ale
cordoanelor laterale.
 VASCULARIZATIA
• Maduva este irigata de un dublu sistem arterial: vase
longitudinale din artera vertebrala (arterele spinale
anterioare si posterioare) si vase transversale, simetrice,
perechi, cu dispozitie metamerica (artere radiculare).
Intre cele doua sisteme exista anastomoze din care
pornesc arterele intramedulare ce iriga direct maduva.

• Venele se gasesc in piamater si formeaza un plex ce

comunica cu plexurile venoase vertebrale interne si cu
venele intervertebrle.

• La nivelul centrilor nervosi nu exista vase limfatice.

 Meningele spinal
• SNC este invelit de 3 membrane numite meninge, care de la
ext spre int sunt: dura-mater, arahnoida si pia-mater. Dura-
mater mai poarta numele si de pahi-meninge (meningele dur)
iar arahnoida si pia-mater (meningele moale) sau
leptomeningele.
• Dura-mater spinala contiunua foita interna a durei mater
cerebrale la nicelul orificiului occipital-formand maduvii un
invelis, care se termina in fund de sac la nivelul lui S2. Intre
dura-mater si periostul canalului rahidian se gaseste un spatiu-
extradural(peridural), in care se afla un tesut grasos, bogat in
plexuri venoase. Tot in acest spatiu se gasesc o serie pe
prelungiri fibroase ale durei-mater spre ligamentul comun
posterior, cat si spre radacinile nervilor spinali, ce trec prin
gaurile de conjugare.
• De asemenea se descriu un grup de fibre, care lega fundul de
sac dural cu extremitatea inferioara a canalului vertebral-
ligamentul sacro-dural. Fata sa interna prezinta cate 2 orificii
pentru radacinile ventrale si dorsale ale nervilor rahidieni si
este in raport cu arahnoida.
• Vascularizatia arteriala este data de ramuri ale arterelor
vertebrale, intercostale, lombare si sacrate.
• Venele se varsa in plexul extradural.
• Inervatia porvine din filete ale nervilor rahidieni si din filete
simpatice, ce vin pe vase.
• Arahnoida spinala-inveleste maduva de la gaura occipiatala
pana la nivelul a 2-a vertebra sacrata, unde se sfarseste tot in
fund de sac.
• Spatiul subarahnoidian spinal reprezinta prelungirea spatiului
subarahnoidian cerebral, terminandu-se la S2, dupa ce a invelit
nervii cozii de cal.
• In acest spatiu se gasesc niste prelungiri ale pia-mater spinale
spre arahnoida, unele pe linia mediana psoterioara-septul
posterior al lui Schwalbe si altele pe partile laterale-
ligamentele dintate. Aceste ligamente sunt sub forma unei
bande fibroase intre cele 2 radacini ale nervilor rahidieni,
prezentand o margine interna catre pia-mater si o margine
crenelata ce se fixeaza pe dura-mater.
• Pia-mater spinala, este mai putin vascularizata si mai groasa
decat cea cerebrala pe care o continua. Inveleste maduva si-I
adera intim, iar la nivelul conului terminal se prinde pe filum
terminale. De la fata s aexterna pleaca spre arahnoida
prelungirile amintite mai sus si trimite in plus prelungiri per
nervii spinali, care se contopesc cu invelisul acestora.
• Vascularizatia leptomeningelui spinal este asigurata de
ramurile piameriene ale arterelor spinale, care formeaza un
plex piamerian.
• Inervatia este asigurata de filete radacinile posterioare ale
nervilor rahidieni si din filete simpatice ce vin pe vasele
sanguine.