Ultima noapte de

dragoste, întâia
noapte de război
de Camil Petrescu
 CAMIL PETRESCU

Biografie
S-a născut la Bucureşti, la 22 aprilie 1894. Este
fiul lui Camil Petrescu (mort, se pare, înainte de
naşterea scriitorului) şi al Anei Cheler. A fost
crescut de familia subcomisarului de poliţie
Tudor Popescu,
Popescu, din mahalaua Obor. După
gimnaziu, continuă studiile la
Colegiul "Sfântul Sava" şi la
Liceul "Gheorghe Lazăr" din Bucureşti, iar din
1913 urmează cursurile
Facultăţii de Filozofie şi Litere de la
Universitatea Bucureşti .
Debutează în revista Facla (1914
(1914),
), cu articolul
Femeile şi fetele de azi,
azi, sub pseudonimul Raul
D.
Între 1916 - 1918 participă ca ofiţer la
primul război mondial, iar experienţa trăită acum
se regăseşte în romanul
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de răzb
oi
(1930).
Încă din 1920 participă la şedinţele cenaclului
Sburătorul condus de Eugen Lovinescu, iar în
revista omonimă publică primele poezii.
Debutul editorial se petrece cu un volum de
Versuri. Idee. Ciclul morţii în 1923.
În 1939 este numit directorul Teatrului Naţional
din Bucureşti, iar din 1948 este ales membru al
OPERA
Studii Dramaturgie
• Teze şi antiteze (1936) • Jocul ielelor
• Modalitatea estetică a teatrului (1937) • Act veneţian
• Husserl - cu o introducere în filozofia • Sufletele tari
fenomenologică (1938) • Danton
• Doctrina substanţei (1988, postum) • Mitică Popescu
Romane • Mioara
• Ultima noapte de dragoste, întâia • Caragiale în vremea lui
noapte de război (1930) • Scrise şi publicate între 1916 - 1957.
• Patul lui Procust (1933) Însemnări
• Un om între oameni (1953 - 1957, • Rapid Constantinopol - Bioram (1933)
rămas neterminat) • Note zilnice (1975)
Nuvele
• Turnul de fildeş (1950)

Poezie Aprecieri critice

• Versuri. Ideea. Ciclul morţii (1923)
Nicolae Manolescu
• Transcedentalia (1931)
Întreaga poetică a romanului camil-
petrescian exprimă renunţarea curajoasă la
iluzia cunoaşterii absolute a omului.
GENEZĂ şi APARIŢIE Autorul mărturiseşte că:“A fost o
ardere continuă, mistuitoare, în care rândurile se chemau unele pe altele, fără nici un
fel de răgaz, sfârşită după luni şi luni de trudă a condeiului, odată cu căderea
ultimelor frunze în băltoacele ploilor de toamnă, lăsându-l pe autor bolnav în pat
pentru multă vreme”...
 Romanul, editat de Al. Rosetti la “Cultura Naţională” în 2 volume, apare
la începutul lui noiembrie 1930
 Geneza romanului trebuie căutată în preocuparea autorului pentru război;
Drama primului război mondial—>sublocotenentul Camil Petrescu—>rănit în
timpul luptelor de la Târgovişte—>revine în rândul combatanţilor—>participă
în luptele de la Oituz-iulie 1917—>rănit pentru a treia oară şi căzut prizonier—
>experienţa lagărului din Ungaria şi Boemia ---—> experienţa războiului

 Calităţile de dramaturg transportate cu abilitate în scena romanului Ş.

Cioculescu: aceeaşi temă a femeii care se dăruieşte total soţului ei, cu o
iubire integrală, pentru a-l înşela tot atât de integral, şi a geloziei
mistuitoare fusese dezbătută şi în piesa de teatru Mioara
TEMĂ
 Tema iubirii: cu accent pe radiografia unui
sentiment – gelozia
 Tema războiului: cu accent pe experienţa
contactului nemijlocit cu moartea

Tema vieţii Tema

morţii
COMPOZIŢIE
 Conceput sub forma unei confesiuni, romanul
e compus din 2 CĂRŢI cu titluri semnificative
Ultima noapte de dragoste

Întâia noapte de
război
 Scris în întregime la
persoana I CONFESIUNE

 Eroul se zbuciumă între

Ştefan
Gheorghidiu
EXPERIENŢA
PLAN EROTIC
RĂZBOIULUI

Ameninţarea
Certitudine Îndoială morţii
Solidaritate
STRUCTURA
 Două planuri:
interior, subiectiv – accent pe trăiri,
sentimente

exterior, obiectiv – accent pe

oameni, mediu, fapte
Ştefan Gheorghidiu trăieşte astfel două
realităţi

1. Realitatea timpului psihologic –

trăiriile interioare trecute şi reamintite

2. Realitatea timpului cronologic –

imaginea frontului
 În roman

Capitolul 1 Capitolele 2 - 6 Capitolele 6-13

• Discuţia de la • Povestea iubirii • întâmplările de

popota ofiţerilor dintre Ştefan şi pe front
• joi, 12 august 1916 Ela
• Duminică, 15
• doi ani şi august 1916 –
jumătate înainte noiembrie 1916
de 26 oct. 1914 – (sau mai târziu)
august 1926
 NECONCORDANŢĂ între timpul faptelor
povestite şi aşezarea lor în scriere ----
întoarcere în timp ---- Odobeşti ----- pe front –
scrisorile
DILATARE a timpului real
 Definirea unor concepte
 Monologul interior – este
un procedeu prin care
personajul se dezvăluie,
analizându-şi trăirile şi
raţionamentele.
 Definirea unor concepte

 Introspecţie – observarea
propriilor trăiri.
 Definirea unor concepte
 Memoria involuntară –
amintirile care nu apar
intenţionat, fiind produse de
anumite gesturi, culori, melodii
etc.
 La Camil Petrescu--tehnică
narativă—preluată de la scriitorul
francez MARCEL PROUST
Cartea întâi

Descriere monografică a unei iubiri,

cu toate fazele ei:
»De înfiripare
»De împlinire
»De acord al afectului cu
spiritul
»De declin
CONCEPŢIA DESPRE IUBIRE a lui
ŞTEFAN GHEORGHIDIU
O femeie îsi da sufletul ei, pe urma si-l reia intact. Şi de
ce nu? Are drept s-o ia înapoi exact cât a dat...
O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie...
Trebuie timp si trebuie complicitate pentru formarea ei.
De cele mai multe ori te obisnuiesti cu greu, la început,
sa-ti placa femeia fara care mai târziu nu mai poti trai.
Iubesti întâi din mila, din îndatorire, din duiosie, iubesti
pentru ca stii ca asta o face fericita, îti repeti ca nu e
loial s-o jignesti, sa înseli atâta încredere. Pe urma te
obisnuiesti cu surâsul si vocea ei, asa cum te obisnuiesti
cu un peisaj. Si treptat îti trebuieste prezenta ei zilnica.
Înabusi în tine mugurii oricaror altor prietenii si iubiri.
Toate planurile de viitor ti le faci în functie de nevoile si
preferintele ei. Vrei succese ca sa ai surâsul ei.
Psihologia arata ca au o tendinta de stabilizare starile
sufletesti repetate si ca, mentinute cu vointa, duc la o
adevarata nevroza. Orice iubire e ca un monoideism,
voluntar la început, patologic pe urma.
 Romanul iubirii
 Marcată de incertitudinea asupra fidelităţii
 EVOCARE – povestea de iubire este
REMEMORATĂ pentru a fi
ANALIZATĂ
 Romanul iubirii
Romanul începe şi se sfârşeşte cu aceeaşi stare
de incertitudine:
 Eram însurat de doi ani cu o colegă de la
Universitate şi bănuiam că mă înşeală...
 Şi, totuşi, îmi trece prin minte ca un nour
întrebarea...dar dacă nu e adevărat că mă
înşeală? Dacă din nou am acceptat o serie
greşită de asociaţii?...