și ortografia adjectivului

24.03.2020
 Definiţia adjectivului
Adjectivele exprimă însuşiri ale obiectelor
denumite lingvistic prin substantive, actualizează
gradul de realizare a însuşirii, dispun de
categoria gramaticală a comparaţiei (intensităţii),
de sensurile de gen, număr şi caz ale
substantivului cu care intră în relaţii de
dependenţă sau de interdependenţă şi
îndeplinesc funcţii sintactice de atribut, nume
predicativ în structura predicatului nominal,
complement indirect, complement circumstanţial.
 Clase
lexico-gramaticale

Adjective mobile:
Adjective constante:
bătrân, tânăr,bogat, deştept;
albastru, mare, rotund, înalt,
frumos, urât,iute, repede;
triunghiular.
ruginit, ascuţit, obosit, copt.

Substantiv: Adverb: Participii:

bătrânul, merge:
ruginit,
tânărul, frumos,
urât,
ascuţit,
bogatul, obosit,
iute,
deşteptul. repede. copt.
 Clase
morfologice
de adjective

Simple: Locuţiuni
Compuse:
alb, adjectivale:
gri-închis,
mare, de geniu,
româno-italian, dintr-o bucată,
vopsit,
binevoitor. om cu scaun la cap.
iscusit.
 Clase
flexionare

Adjective Adjective
Adjective Adjective
cu 2 terminaţii: cu 4 terminaţii:
invariabile: cu 3 terminaţii:
bun,
perspicace, verde, argintiu,
frumos,
vernil, mare, vechi,
atent,
cumsecade, subţire, gălbui,
Deştept.
atare. iute. pustiu.
 Declinarea adjectivelor

• Adjectivele se declină împreună cu

substantivele determinate, acordându-se
cu acestea în gen număr şi caz.
• Adjectivele se declină în pospoziţia
substantivelor şi în prepoziţia acestora.
În ultima situaţie articolul hotărât
devine flectiv al adjectivului.
Categoria gramaticală a
comparaţiei

Gradul
Gradul Gradul
Gradul
pozitiv
pozitiv superlativ
superlativ

Gradul
Gradul
comparativ
comparativ
 Gradul comparativ

Superioritatea se exprimă prin De superioritate

adverbul morfem mai:

Echivalenţa se exprimă prin + gradaţie

la fel de,
locuţiunile adverbiale De egalitate +comparaţie
tot aşa de, tot atât de

Inferioritatea se exprimă prin De inferioritate

morfemul complex mai puţin
 Gradul superlativ
Sufixe: isim
Prefixe:arhi-, răs-.
superlativ + gradaţie
- comparaţie
supra-, ultra-, atot-; absolut
Adverbe: foarte, prea,
nespus de, extraordinar.

+ gradaţie
+comparaţie
superlativ
relativ
superlativ superlativ
pozitiv/de Cel/cea/ Cel/cea/
negativ/de
superioritate cei/cele cei/cele inferioritate
mai mai puţin
 Alte modalităţi de redare a superlativului
absolut
(semnificaţie fără forma gradului de
comparaţie respectiv)
• Lungirile de sunete: fruuumoasă ispravă
• Utilizarea unor cuvinte – de obicei adverbe – care în context pot
indica o măsură superioară a intensităţii: urâtă rău, frumoasă
foc/foc de frumoasă;
• Repetarea adjectivului sau a unor substantive care prin sensul lor
pot indica anumite caracteristici: o fată frumoasă, frumoasă sau
voinicul voinicilor;
• Determinarea adjectivelor prin anumite îmbinări stabile de cuvinte:
nervos la culme, negru ca pana corbului, frumoasă de-ţi ia ochii;
• Structura de …ce este/era: o prăpădea din ochi de frumoasă ce
era.
 Adjective incompatibile cu
categoria gramaticală a intensităţii

Adjective categoriale: dreptunghic,

hexagonal, maritim, montan, riveran

Unele adjective calificative, care exprimă un

sens absolut: etern, mort,orb, perfect,
stângaci, principal, anterior, exterior etc.

O serie de adejective care prin sensul lor

comportă ideea de superlativ: superior,
major, maxim, suprem, optim, proxim etc.
 Dificultăți de realizare a acordului
adjectivului cu substantivul

• În română există și unele adjective

invariabile, care au o singură formă
pentru toate valorile de gen, număr și
caz. Printre adjectivele invariabile se
numără câteva nume de culori, cum sunt
bleu, kaki, maro, mov, roz, turcuaz,
vernil. În cazul unora, acolo unde finala
permite, se constată însă tendința de
creare a unor forme diferite pentru gen,
acordate cu substantivul regent: Îți stă
bine în cămașă roză.
 Dificultăți de realizare a acordului
adjectivului cu substantivul
• Aceeași tendință se remarcă în utilizarea câtorva
adjective invariabile, terminate în –ce: locvace,
precoce, vivace etc. Tendința e ilustrată de exemple în
care aceste adjective apar cu o formă inventată de
masculine plural: Amândoi suntem locvaci; Dacă în
copilărie Gemenii sunt vivaci, voioși și precoci, la
adolescență aceste trăsături se estompează. Greșeala
este favorizată și de faptul că alte adjective terminate
în –ce nu sunt invariabile, ci au în flecsiune două forme
(una de singular, ambele genuri, aceeași cu forma de
feminin plural, și alta de masculin plural): rapace, rapaci;
sagace, sagaci; tenace, tenaci; vorace, voraci. În cazul
acestora din urmă, se înregistrează și utilizări
invariabile – cu terminația –ce în context în care ar
trebui să apară forma de plural: Am doi copii tenace în
loc de tenaci; Înconjurați de câini vorace în loc de
voraci.
 Funcţiile sintactice ale adjectivelor

Plăcut e somnul lângă oapă ce curge (L. Blaga)

Şi de-aceea spusa voastră era sântă şi frumoasă (M.Eminescu)

Nume
predicativ

atribut complement Încă de mic/

Te cunoşteam pe tine.
Pe un deal răsare luna ca
(M.Eminescu)
o vatră de jeratic/
Răsfiratul păr de aur
Luminând străvechii codri
peste perini se-mprăştie/
Şi castelul singuratic.
Tâmpla bate liniştită
(M. Eminescu)
ca o umbră viorie.
(M.Eminescu)
 Ortografierea adjectivelor
• Adjectivele calificative compuse (dintre care unele sunt și substantive sau adverbe) se scriu într-un cuvânt sau
cu cratimă.
I. Se scriu într-un cuvânt:
1. adjectivele (mai ales din fondul vechi) sudate (unele reprezentând tipuri rare și învechite) din cuvinte care există
și independent, cu structura:
• adjectiv + adjectiv (având flexiune numai la ultimul component): rozalb;
• adjectiv + substantiv: pursânge (invariabil);
• adverb (uneori substantivizat) + adjectiv (uneori provenit din participiul unui verb
compus): binecuvântat, binefăcător, binemeritat, binevoitor; clarvăzător; preafericit;Aceste compuse se
deosebesc de îmbinările cu o structură și o componență asemănătoare, care reprezintă fie compuse mai
puțin sudate, scrise cu cratimă (!bine-crescut „cuviincios”), fie grupuri de cuvinte, care se
scriu separat (!bine crescut „dezvoltat bine”).
• prepoziția a + tot/toate + adjectiv (tip învechit): atoateștiutor, atotputernic;
• prepoziție + substantiv sau adjectiv: cuminte, deplin;
• substantiv (uneori provenit dintr-un adjectiv) + adjectiv: binefăcător, binevoitor, răufăcător, răuvoitor;
codalb;
• izolări de propoziții: cumsecade;
2. adjectivele neologice care au în componență elemente de compunere: *aeroportuar, *autocopiativ, *cronofag, *
electrocasnic, *heliomarin, *neoliberal, *sociocultural;
adjective cu structura adjectiv + vocala de legătură o + adjectiv, care exprimă o unitate,
având flexiune numai la ultimul element (!cehoslovac „din fosta
Cehoslovacie”, dacoromân „român(esc) din Dacia”, sârbocroat), ca și unele adjective
asemănătoare împrumutate (galoromanic, retoroman);Adjectivele cu structură și componență
asemănătoare care exprimă un raport între cei doi termeni se scriu cu cratimă: *ceho-slovac „dintre
Cehia și Slovacia”, *sârbo-croat.
4. adjectivele (în general provenite din participii) la forma negativă compuse cu
adverbul mai intercalat între prefixul ne- și adjectiv: nemaipomenit.
II Se scriu cu cratimă adjectivele compuse nesudate cu structura:
1. adjectiv + adjectiv, având flexiune numai la ultimul component (*bun-platnic, instructiv-educativ,
literar-artistic, marxist-leninist, nou-nouț, *rău-platnic), la ambele componente — (globuri) *albe-
argintii, (mere) dulci-acrișoare — sau invariabile: (televizoare) *alb-negru;
2. adjectiv invariabil (desemnând o culoare) + adverb (uneori provenit din participiu) exprimând o
nuanță: (bluză/bluze) galben-închis, roșu-deschis;
3. adjectiv (printre care unele referitoare la etnii, limbi etc.) ± vocala de legătură o + adjectiv,
având flexiune numai la ultimul component (burghezo-democratic, chimico-farmaceutic, economico-
financiar, fizico-chimic, francez-român, greco-catolic, româno-american, ruso-român/rus-român), ca și
alte adjective asemănătoare împrumutate: *anglo-normand, austro-ungar, franco-italo-spaniol, indo-
european, medico-legal;
4. adverb (invariabil!) + adjectiv (eventual provenit din participiu),
compusul prezentând o diferență de sens față de cuvintele de bază: așa-
zis „pretins”, !bine-crescut „cuviincios”, !bine-cunoscut „celebru”, !
bine-venit „oportun, agreat”, drept-credincios, înainte-mergător, liber-
schimbist, nou-născut, propriu-zis, sus-numit;
Ele se deosebesc de îmbinările cu o structură și o componență
asemănătoare, care se scriu într-un cuvânt când sunt compuse
sudate (binecuvântat) și separat când sunt grupuri de cuvinte care își
păstrează sensul (!bine crescut „dezvoltat bine”).
5. substantiv denumind un punct cardinal + adjectiv: est-european,
nord-american, nord-vestic, sud-dunărean;În compusele complexe se
recomandă ca între principalele secvențe să se folosească linia de
pauză: americano—vest-german, nord—nord-vestic.
izolări de propoziții/fraze: (meșter) drege-strică.
 Exercițiu
• Deschideți parantezele și scrieți corect
adjectivele:
alb (gălbui), așa (zis), greco (latin), propriu
(zis), a (tot)(văzător), ne(mai)(auzit),
nou(născut), tehnico(științific), gri(închis),
sus(pus), a(tot)(puternic), semi(obscur),
bine(făcător), mult(stimat), mono(silabic),
ne(mai)(întâlnit), româno(italian),
medico(legal), pseudo(științific), multi(form),
nord(dunărean), muzical(coregrafic).