Sunteți pe pagina 1din 26

Ochiul (analizatorul

vizual)

PREZENTAT DE ALEXANDRU ROXANA


BIOLOGIE ANUL II
GRUPA 554
FIZIOLOGIE ANIMALA
Anatomia şi structura ochiului
 Globul ocular = organul ce asigură funcţia vizuală, fiind
un organ neuro-senzorial, cu formă sferică. Prezintă o
parte anterioară transparentă = cornee. Globul ocular are
un diametru antero-posterior (21-26 mm) la emetropi
 La hipermetropi axul este mai mic
 la miopi axul este mai mare.
Anatomia şi structura ochiului
 Având o formă sferică prezintă :
- un pol anterior denumit şi extremitatea
anterioară a globului ocular;
- un pol posterior denumit şi extremitatea
posterioară a globului ocular;
- un ecuator situat la distanţă egală între cei doi
poli;
- meridiane.
Rezulta rol esenţial în localizarea diverselor
patologii ale globului ocular.

Structura globului ocular = reprezentată de pereţii globului


ocular şi mediile transparente, refringente.
Pereţii globului ocular
 Pereţii globului ocular:
 Sunt constituiţi din 3 tunici concentrice:
I. sclerocorneea ce mai este denumită şi
tunica externă fibroasă
II. uveea ce mai este denumită tunica
mijlocie vasculară ce este alcătuită din 3
elemente: iris, corp ciliar şi coroidă.
III. retina sau tunica internă nervoasă
Pereţii globului ocular
 I Sclerocorneea
 Are forma globului ocular, fiind tunica
situată la exterior ce are o structură
fibroasă. Funcţia principală a acestei tunici
este de menţinere a presiunii intraoculare.
Ea este de asemenea alcătuită la rândul său
din 3 componente:
A. corneea
B. limbul sclerocorneean
C. sclera.
Corneea
 A. Corneea - este porţiunea anterioară a sclerocorneei şi este
transparentă. Continuitatea dintre aceasta şi scleră se realizează
la nivelul limbului sclerocorneean. Aceasta prezintă 2 feţe şi o
circumferinţă:
- o faţă anterioară convexă în contact direct cu filmul lacrimal şi
cu mediul exterior atunci când fanta palpebrală este deschisă;

- o faţă posterioară concavă ce este în contact direct cu umoarea
apoasă din camera anterioară.
Corneea
 Dpdv histologic, corneea este
avasculară, transparentă şi cu o
structură laminară reprezentată de
straturi expuse (int-ext):
- filmul lacrimal
scuamos
- epiteliul corneean anterior:
stratificat nekeratinizat cu
numeroase terminaţii nervoase
libere şi la nivelul căruia se disting
3 zone principale:

• zonă profundă
• zonă superficială
• zonă intermediară
Corneea
 - lamina limitantă anterioară ce mai poartă
denumirea de stratul Bowman având rol
esenţial în menţinerea hidratării corneii;
- lamina proprie sau stroma are ca principal
scop regenerarea corneei;
- lamina limitantă posterioară ce mai poartă
denumirea şi de membrana Descement;
- endoteliul cornean ce este alcătuit dintr-un
singur strat de celule cubice.
Limbul sclerocorneean-Corneea
 B. Limbul sclerocorneean prezintă:
- o zonă trabeculară alcătuită dintr-o faţă
profundă ce este în interrelaţie cu unghiul
camerei anterioare şi o faţă superficială ce
este în interrelaţie cu canalul Schlemm;
- sinusul venos scleral denumit şi canalul
Schlem format împreună cu sistemul venos
intrascleral şi episcleral
Sclera -Corneea
 C. Sclera - are aspectul unei sfere incomplete de culoare
alb sidefie şi prezintă:
- o faţă externă superficială, convexă la nivelul căreia se
inseră muşchii extraoculari;
- o faţă internă profundă concavă ce este în interrelaţie cu
coroida şi corpul ciliar;
- un orificiu anterior, nivel la care se continuă cu corneea,
trecerea realizându-se la nivelul limbului sclerocorneean;
- un orificiu posterior ce este străbătut de nervul optic.
Din punct de vedere histologic, sclera este alcătuită din
ţesut conjunctiv reprezentat de substanţă fundamentală,
fibre de colagen şi fibrocite. În ceea ce priveşte
vascularizaţia, această structură este avasculară.
La exterior sclera este acoperită de o membrană fină
vascularizată - episclera.
Uveea
 II. Uveea
 Prezintă 3 regiuni principale:
- uveea anterioară sau irisul
- uveea intermediară sau corpul ciliar
- uveea posterioară sau coroida.

Uveea anterioară = irisul este localizată între:


- cornee situat anterior
- cristalin situat posterior.
Poate fi comparată cu un diafragm muscular, prezintă central un
orificiu reprezentat de pupilă. Irisul alcătuit din 2 feţe (una anterioară
şi una posterioară) şi două circumferinţe (marea şi mica)
Faţa anterioară = 2 zone importante:
- zona ciliară , situată la periferie şi are un aspect striat;
- zona pupilară ,aspect neted.
Faţa posterioară are o culoare brun închis şi este în raport cu
cristalinul şi cu camera posterioară a globului ocular.
Uveea
 Mica circumferinţă este reprezentată de
marginea pupilară delimitând pupila.
Din punct de vedere histologic, irisul
prezintă 4 straturi:
1. stratul marginal anterior
2. stromă şi sfincterul pupilar
3. epiteliul anterior şi dilatatorul pupilar
4. epiteliul pigmentar posterior
Uveea

 Uveea intermediară sau corpul ciliar


Este delimitată anterior de către rădăcina
irisului şi posterior de către coroidă. Prezintă
o suprafaţă externă în contact direct cu sclera
şi o porţiune internă în contact direct cu
corpul vitros. Suprafaţă internă este alcătuită
din :
- pars plicata sau coroana ciliară localizată
anterior.
 Uveea posterioară sau coroida
Este delimitată anterior de ora
Uveea serrata (porţiune indentată,
circumferenţială dintre corpul ciliar
şi retină) şi posterior de orificiul de
trecere a nervului optic. Faţa sa
externă intră în raport cu sclera, iar
faţa sa internă cu retina
Uveea

 . Din punct de vedere histologic, aceasta


este alcătuită din 4 straturi, acestea
fiind de la exterior spre interior:
1. lamina fusca sau lamina
supracoroidiană ce este străbătută de
arterele ciliare lungi sau scurte;
2. lamina vaselor mari coroidiene;
3. stratul corio-capilar;
4. lamina bazală sau membrana Bruch.
Retina
 III. Retina
 Este delimitată anterior de ora serrata şi posterior de nervul
optic. Prezintă:
- o faţă externă ce este în raport cu membrana Bruch;
- o faţă internă în raport cu corpul vitros.
Retina prezintă 3 porţiuni: una iriană, una ciliară şi una
coroidiană.
Retina coroidiană prezintă mai multe zone şi anume:
- papila sau discul optic – este situat în hemicadranul nazal şi are
formă ovalară cu o depresiune centrală; discul optic este locul
prin care axonii neuronilor optici se unesc şi formează nervul
optic;
- locul de pătrundere a arterei centrale a retinei în globul ocular;
- foveea centralis ce este situată în jumătatea temporară a
discului optic.
Retina
Retina

 Din punct de vedere histologic retina prezintă:


- celule fotoreceptoare;
- celule nervoase;
- celule de susţinere.
Celule fotoreceptoare pot fi reprezentate de:
- celulele cu bastonaşe ce au densitatea cea mai
mare periferic şi sunt specifice vederii crepusculare
supradenumită şi vedere scotopică;
- celulele cu conuri ce sunt specifice pentru vederea
fotopică sau vederea în lumină puternică având rol
esenţial în identificarea formelor şi culorilor.
Anexele globului ocular
 Anexele globului ocular
 Sunt reprezentate de:
- pleoape;
- conjunctivă;
- aparatul lacrimal;
- muşchii extraoculari.
ORGANE ANEXE
 ORGANE ANEXE
Organele anexe ale ochiului sunt de doua
tipuri: organe de protectie (gene, sprancene,
pleoape, glande lacrimale, conjunctiva) si
organe de miscare (cei 6 muchi externi ai
globului ocular).Conjunctiva este o
membrana subtire care captuseste fata
interna a pleoapei.
Ochiul la mamifere

 Ochiul la mamifere
 Analizatorul vizual are rol in percepţia
formei, culorii, mărimii, mişcării,
luminozităţii, distantei dintre animal şi
obiectele din mediul înconjurător.
Ochiul la mamifere
 Retina are origine ectodermică şi prezintă 10
straturi alcătuite din celule:
pigmentare, fotoreceptoare, orizontale,
bipolare, multipolare.
 Celulele fotoreceptoare sunt:
- celule cu con - conţin pigmenţi fotosensibili –
iodopsina - şi sunt dispuse, în general, în zona
centrală a retinei şi au rol în vederea colorată;
- celule cu bastonaş - conţin pigmenţi
fotosensibili – rodopsina - şi sunt dispuse spre
periferia retinei fiind responsabile pentru
vederea în alb şi negru.
Ochiul la mamifere
 Animalele diurne au un număr mai mare de
celule cu conuri, iar cele nocturne prezintă
un număr mai mare de celule cu bastonaş,
deci o sensibilitate mai mare la lumina de
intensitate foarte slabă.
 Retina are o zonă de acuitate vizuală maximă
- foveea centralis, în care se formează
imaginea obiectului privit: reală, mică,
răsturnată.
Ochiul la mamifere
 Mecanismele de acomodare necesare
formării corecte a imaginilor pe retină:
- se realizează pentru vederea la distanţă cu
ajutorul cristalinului;
- se realizează pentru intensitatea luminii de
către iris.
Ochiul la mamifere
 Traseul razelor de lumina prin ochiul
mamiferelor
Lumina pătrunde prin cornee, străbate
umoarea apoasă, apoi trece prin cristalin
care focalizează razele luminoase astfel
încât să cadă pe retină - în fovee - locul unde
se formează imaginea.
Bibliografie
 http://
bacbioro.weebly.com/analizatorul-vizual.ht
ml
 https://www.ebacalaureat.ro/c/ochiul-la-m
amifere/1441

S-ar putea să vă placă și