Sunteți pe pagina 1din 101

?

EKG= inregistrarea potentialelor electrice ale inimii

Incarcarea electrica a muschiului cardiac in repaus (interiorul celulei este


NEGATIV, exteriorul POZITIV= potential de repaus)

Stimularea pentru contractie= activare/excitare

Stimularea=> depolarizarea muschiului cardiac= modificarea potentialului de


repaus din negtiv in pozitiv

Activitatea unei celule miocardice= POTENTIAL DE ACTIUNE


Depolarizarea= ionii de sodiu intra in celula,
ionii de calciu intra in celula, se produce
contractia musculara, ionii de potasiu ies din
celula

Repolarizarea= concentratiile initiale ionice se


refac

EKG= vizualizarea grafica a acestor semnale electrice din interiorul cordului (=


media semnalelor electrice de la milioane de miocite
- potentialele de actiune care se indreapta catre electrodul in cauza sunt
reprezentate printr-o unda pozitiva, cele care se indeparteaza de electrod, printr-o
und negativa
Sistemul excito- conductor al inimii

Nodul sino- atrial= pacemakerul


fiziologic (determina FC)
Atrii
Nodul atrioventricular
Fascicul His, ram drept si stg
Fibre Purkinje

Depolarizarea inimii rezulta intr-o forta electrica ce are o


directie si o magnitudine: un vector electric (acesta se modifica
in fiecare milisecunda a depolarizarii).
Unda P= depolarizarea atriilor cu punct de plecare din NSA (repolarizarea atriilor
nu e vizibila pe EKG-ul normal)

Complexul QRS= media undelor de depolarizare ale miocitelor endocardice si


epicardice (endo- mai devreme decat epi-)

Unda T= repolarizarea ventriculilor

Depolarizare atriala- contractie atriala- unda P, depolarizare ventriculara-


contractie ventriculara- complex QRS- faza de repaus

Unda U= postdepolarizare ventriculara

Q= prima unda negativa dupa unda P


R= unda pozitiva
S= prina unda negativa dupa unda R

q, r, s
12
derivatii

Derivatiile membrelor

Derivatii
speciale

Derivatiile precordiale
Unde incepem?

 Stanga sus:
date personale pacient
frecventa, timpii de conducere (PQ, QRS, QT/QTc)
axa cordului (a undei P, a complexului QRS, a undei T)

 Dreapta sus: interpretarea aparatului!!!

 Stanga jos:
viteza hartiei (25 mm/s in ax orizontal)
sensibilitatea (10mm/mV)
frecventa filtrului
(40Hz, filtreaza ‘’zgomotele, de ex. de la lumina)

 Calibrarea EKG: la inceputul fiecarei derivatii, un bloc vertical cu


amplitudinea de 1 mV
Protocol de analiza a EKG:

Pasul 1- Ritm
Pasul 2- Frecventa
Pasul 3- Conducere (PQ, QRS, QT)
Pasul 4- Axa inimii
Pasul 5- Morfologia undei P
Pasul 6- Morfologia complexului QRS
Pasul 7- Morfologia segmentului ST si a undei T
Pas 1: Ritmul
Ritm sinusal:
Unda P normala precede fiecare complex QRS
Ritmul este regulat, dar variaza usor cu
respiratia
Frecventa cardiaca variaza intre 60 si 100
Amplitudinea maxima a undei P este 2.5 mm in
DII si/sau DIII
Unda P este pozitiva in DII, DIII si aVF,
bifazica in V1 si inversata in aVR
Pasul 2:
Determinarea FC:
1. 300-150-100-75-60-50
2. FC (batai/min)=
25 mm/s x 60 sec/ nr. de
patratele=
1500/nr. de patratele
3. Nr. de complexe QRS din 3
sec x 20
Pasul 3:
Analiza conducerii (PQ, QRS, QT)

a) Intervalul PQ= inceputul undei P- inceputul complexului


QRS
Normal: 0.12- 0.20 sec (!!!)
PQ lung= prelungirea conducerii atrioventriculare,
tonus vagal crescut, determinat medicamentos
PQ scurt= sindroame de depolarizare (WPW, LGL)

b) Complexul QRS= depolarizarea ventriculara


Normal: <0.10 sec (bloc de ram: QRS> 0.12 sec)
QRS lung= bloc de ram stg, bloc de ram drept,
diselectrolitemie, ritm idioventricular, ritm de pacemaker
c) Intervalul QT= inceputul undei Q- sfarsitul undei T=
repolarizarea ventriculara
Sub 0.45 la barbati si sub 0.46 la femei
QTc= QT corectat (formu la Bazett)

QT lung=> Asimetrie de depolarizare/repolarizare=>


Torsada varfurilor/fibrilatie ventriculara

Cauze de QT prelungit:
• Sdr. de QT lung congenital/dobandit (medicamente)
• Diselectrolitemie
• Ischemie
Pasul 4: axul electric= media depolarizarii tuturor miocitelor
AD-> AD-> VD/VS
Normal – 30- +90 (in jos si la stg)
Patologic: deviatii extreme/schimbarea axului electric

Cadran superior stg--> deviatie axiala stg


(intre -30º si -90º)
Cadran inferior stg--> normal (intre -30º si
90º)
Cadran drept inferior--> devitatie axiala dr
(intre 90º si -150º)
Cadran drept superior--> deviatie extrema
dr (intre -90º si -150º)
Vectorul (axul electric se poate modifica):

Cord rotat (supraincarcare de cord drept)


Hipertrofie ventriculara
Infarct
Tulburari de conducere (ex: BRD)
Cauze de deviatie de ax electric la stg:

Variatie fiziologica (cu varsta, etc)


Deviatie mecanica (diafragm ridicat: ascita, sarcina, etc)
BRS
HVS
Malformatii cardiace congenitale
Emfizem
Hiperpotasemie
Ritm ectopic ventricular din VD
Sindroame de preexcitatie
Ritm de pacemaker
IMA inferior
Cauze de deviatie de ax electric la dreapta:

Variatie a normalului (cord verticalizat)


Deplasare mecanica (emfizem, inspir)
HVD
BRD
HFPS
Dextrocardie
Ritm ectopic ventricular
Sdr. De preexcitatie
Infarct miocardic de perete lateral
Supraincarcare de cord drept
Pasul 5: Morfologia undei P (cel mai bine in DII si V1)

Unda P normala:
Amplitudine maxima 2.5 mm in DII si/sau DIII
Pozitiva in DII, DIII si aVF si bifazica in V1
Durata mai scurta de 0.12 sec

Unda P patologica:
Supra- sau subdenivelarea segmentului Pta (infarct atrial, pericardita)
Durata lunga = dilatare atriala
P inversat= ritm ectopic atrial
HAS (IMi, etc)

Unde P cu o deflexiune larga (>0.04sec) si


negativa (>1 mm) in portiunea terminala in
V1
Durata undei P >0.12 sec in DI si/sau DII

HAD (HTP, etc)

P >2,5 mm in DII/DIII si/sau aVF


P >1,5 mm in V1.
Portiunea pozitiva a undei bifazice din V1 mai
mare decat cea negativa

HBA

Unda P in V1 cu componente largi atat pozitiva cat si negativa, >0.04 sec, cu


portiunea pozitiva>1.5 mmsi partea negativa > 1mm
Pasul 6:
Morfologia complexului QRS

Unda Q- fiziologica (Q septal, in derivatiile laterale- DI,


aVL, V, V6)
- patologica (>1/3 din unda R, > 0.02 sec, in
precordialele drepte)
HV
Microvoltaj (QRS< 5 mm)
Conducerea (QRS> 0.12 sec)
Propagarea undei R
HVS QRS negativ in I si pozitiv in V1 (ax electric la dreapta >
110 grade)
QRS < 120ms
Unda R dominanta:
R/S in V1 or V3R > 1, sau R/S in V5 sau V6 <= 1
R in V1 >= 7 mm
R in V1 + S in V5 or V6 > 10.5 mm
rSR= in V1 cu R'= > 10 mm
Complex qR in V1
Modificari ST-T secundare in precordialele dr
Modificari AD
Debutul deflexiunii intrinsecoide in V1 intre n 0.035 and
0.055 s

Indice Sokolow-Lyon
R in V5 sau V6 + S in V1 >35 mm. HVD
Nu la copii
Pasul 7: repolarizarea ventriculara
Punct J-> sfarsitul undei T
Segmentul ST-T = izoelectric
Unda T – concordanta cu complexul QRS (pozitiva in I, II, AVL, AVF
and V3-V6, negativa in V1 and aVR)
Supradenivelarea ST-T= 1.5- 2 mm dupa
punctul J (60 – 80 ms)

Supradenivelare ST-T Supradenivelare ST-T patologica


normala
Supradenivelare ST-T
 Ischemie
Repolarizare precoce
Pericardita acuta: toate derivatiile in afara de aVR
Embolism pulmonarV1 si aVR
Hipotermie: V3-V6, II, III si aVF
Cardiomiopatie hipertrofica:V3-V5 (uneori V6)
Hiperpotasemie: V1-V2 (V3)
Evenimente neurologice: mai ales V1-V6
Stress simpatic acut: V1-V6
Sindrom Brugada
Anevrism cardiac
Contuzie cardiaca
HVS
Ritm idioventroicular/ritm de pacemaker

Repolarizarea precoce:
Supradenivelare concava in sus a segmentului RS-T cu unda J
Mai ales in precordiale (tranzitie QRS rapida cu rotatie antiorara)
Persistenta timp de ani
Absenta subdenivelarii ST-T reciproce
Unde T inalte, simetrice
Subdenivelare ST-T

Ischemie
Subdenivelare ST-T reciproca
HVS cu strain sau
depolarizare anormala
Efect al digoxinului
Hipopotasemie/hipomagnezie
mie
Posttahicardie
In timpul evenimentelor
neurologice acute
Modificari de unda T

Unda T: aplatizata, negativa, inalta, normala


 Unda T aplatizata= < 0.5 mm negativa sau pozitiva in DI, DII, V3, V4,
V5 sauV6
 Unda T negativa= negativa > 0.5 mm in derivatiile DI, DII, V3, V4, V5
sau V6
EKG normal
 Ritm: sinusal
 Frecventa: 60- 100/min
 Conducere:
o Intervalul PQ120-200ms
o Durata QRS 60-100ms
o Intervalul QTc 390-450ms
 Axul electric al inimii: -30 - +90 grade
 Morfologia undei P
• Amplitudine maxima 2.5 mm in DII si/sau DIII
• Pozitiva in DII si aVF si bifazica in V1
• Durata mai scurta de 0.12 sec
o Morfologia complexului QRS:
● Fara unda Q patologica, fara HVS/HVD, fara microvoltaj, propagare a
undei R normala
 Morfologia ST
o Fara supra/subdenivelare ST-T
o Unde T concordante cu QRS

 EKG identic cu cele anterioare


Particularitati la copil

- Caracterul evolutiv al anatomiei/fiziologiei cardiace

VD VS

35 saptamani mare mai mic ca VD

nastere 1 0.8

1 luna 1 1.5

6 luni 1 2

peste 3 ani 1 2.5


NU SE POATE INTERPRETA EKG LA COPIL FARA A SE CUNOASTE
VARSTA=>EKG-ita!!!

TABEL CU VALORI NORMALE (DAVIGNON, HA/ACC)

In plus, de stiut:
Indicaia
Dg. clinic (cardiac si extracardiac)
Medicatia
Electroliti

Variante normale la copil


Unda T inversata in V1-V4 (pana la 8 ani)
Complex RSR’, durata QRS cu max 10 ms > decat
normal, R’ < 15 (10) mm
Punct J elevat in V3- V4
Prematur <35/40 saptamani varsta gestationala

Tahicarde relativa< 200/min


Relativa dominanta de VS (mai putin de VD)
Axa P si QRS orientate mai la stg si posterior
Intervale P, QRS si QT mai scurte
R I V1 mai mic, S in V6 mai mare
T in V6 inalt
Variabilitate mai mare decat la nn la termen

NN la termen

Deviatie axiala dreapta (pana la +180)


Predominenta de VD in precordial (R in V1 inalt, S in V6
adanc, raport R/S>1 in precordialele drepte, mic in cele stg)
QRS in derivatiile membrelor relativ mic
T cu voltaj redus
T in V1 poate fi pozitiva pana la 48 ore
1 saptamana – 1 luna

Deviatie axiala dreapta


Undele R raman dominante pana in V6
Unda T negativa in V1
Voltajul undei T mai mare in derivatiile membrelor

1 – 6 luni

Axa QRS se roteste la stg (pana la +120)


R ramane dominanta in V1
Raportul R?S in V2 aproape 1, dar poate fi > 1 in V1
RSR’ in V1 e normal
Voltaj inalt n precordiale
T negativa in precordialele drepte
6 luni – 3 ani

Axa QRS< +90


Unda R dominanta in V6
Raportul R/S in V1 mai mic de 1
Voltaj inalt in precordiale

3 – 8 ani

Progresie QRS in precordiale ca la adult (S dominant in V1, R


dominant in V6)
Persista voltajul inalt in precordiale
Unde Q ce pot fi inalte in precordialele stg (< 5 mm)
T negative in precordialele drepte
8 – 16 ani

Axa QRS 0 – 90
Progresiunea QRS de tip adult
QRS inalte in precordiale (mai accentuat decat la adult)
Punt J inalt (Repolarizare precoce)
T variabil (pozitiv sau negativ in V1 – V4)

Adult

Axa QRS 0 – 100


Dominenta VS
Unde T pozitive in toate precordialele
Probleme tehnice
1. Inversarea derivatiilor

Progresiunea precordiala a undei R= dg. dif.


Dextrocardie si IMA in antecedente
2. Artefacte
Aritmii sinusale

Asistolie

Tahicardie sinusala= ritm sinusal cu FC>100bpm.

Tahicardie sinusala adecvata:


efort, anxietate, alcool, cofeina, medicamente (dobutamina, etc)
febra, hipotensiune, hipoxie, ICC, hemoragie, anemie, hipertiroidism,
cardiomiopatie, miocardita
Tahicardie sinusala inadecvata:
tahicardie in repaus si accelerare excesiva a frecventei in timpul efortului
Bradicardie sinusala: FC< 60/min
Cauze: cord de sportiv, medicatie (beta blocante), ischemie (IMA inferior),
hipotermie, hipotiroidism)

Pauza sinusala:
Stop NSA
Ritm de inlocuire cu
frecventa ceva mai mica
Bloc sinoatrial:

Impulsul nu poate parasi NSA


Pauza= multiplu al intervalului P-P anterior pauzei

3 subtipuri:

Tip I grad II= intervalul P-P se scurteaza prograsiv anterior pauzei


Tip II grad II= pauza este 2-4 ori intervalul P-P anterior pauzei
Tip III absenta undelor P (dg. EP)
Boala de nod sinusal: nodul sinusal functioneaza incorect

Criterii de diagnostic:
Bradicardie sinusala simptomatica
Pauza sinusala sau bloc de iesire
Tulburari de conducere sinoatriale si atrioventriculare
Bradi- tahiaritmie (FiA, FlA, TAE, tahicardie sinusala)

Terapie: pacemaker + betablocant


1. Cat e frecventa ventriculara? (>100 bpm = tahicardie , <60 bpm =
bradicardie, ESV?)

2. Cherchez le P (vezi unde P?, cat e frecventa undelor P, morfologia undelor P)

3. Care e relatia intre undele P si complexele QRS?


Relatie 1:1? (daca nu, avem disociatie atrioventriculara si posibil aritmie
ventriculara sau bloc av)
Este fiecare unda P urmata de complex QRS? Si fiecare complex
QRSprecedat de o unda P?
Cat e intervalul PR? Este constant?

4. Cat e durata complexelor QRS?


QRS < 120ms: aritmie sinusala, TSV, tahicardie jonctionala
QRS > 120ms: tahicardie ventriculara, TSV cu aberanta de conducere

5. Cat e axa electrica? S-a modificat? (ritm ventricular)

6. Care este contextul clinic?


Mecanismul aritmiilor:

Formare anormala a impulsului electric

Automatism anormal

Activitate trigger

Conducere anormala: intarziere in conducere

Reintrare
Tahicardii supraventriculare
Tahicardie prin reintrare la nivelul nodului
atrioventricular (AVNRT)

Frecventa atriala 180-250 bpm


Frecventa ventriculara 180-250 bpm
Regularitate regulata
OriginAV node
Unda P In sau imediat dupa complexul QRS
Efectul adenozinei Termina aritmia
Tahicardie jonctionala ectopica (JET)

Frecventa atriala 60-100 bpm


Frecventa ventriculara 70-130 bpm
Regularitate regulata
Origine NAV
Unda P RP > RP
Efectul adenozinei incetineste frecventa cadiaca
Ritm nodal: frecventa cardiaca 40-50 bpm si complexe QRS inguste

Ritm idioventroicular: frecventa cardiaca 30-45 bpm, complexe QRS largi (>
0.12 sec, adesea > 0.16 sec)

Ritm idioventricular accelerat (ritm idioventricular cu frecventa de 60-120


bpm)

Reflex ventriculophasic
Sindrom de QT lung

dobandit
congenital
Diagnostic= masurarea QTc
QTc > 500m= risc crescut de moarte subita
Cel mai lung intervat QTc

Tratament
Conditii de viata:
Nu sport
Nu inot la LQTS1
Nu zgomote la LQTS2
Medicatie: beta blocante
ICD + beta blocante
Sindromul de QT lung dobandit:
Medicamente frecvent folosite cared pot produce torsada varfurilor
Sotalol
Amiodarona
Eritromicina
Claritromicina

Medicamente mai rar folosite:


Cisaprid
antibioties: halofantrine, pentamidine, sparfloxacin
Antiemetice: domperidon, droperidol
Antipsihotice: chlorpromazine, haloperidol, mesoridazine, thioridazine, pimozide
Methadona
Disopyramida
Dofetilide
Ibutilide
Procainamide
Quinidine
Bepridil

Factori de risc asociati:


Sex feminin
Hipopotasemie
Bradicardie
Fibrilatie atrial convertita electric recent (+/- medicamentos)
Decompensare cardiaca
Tratament cu digoxin
Prelungite de QT preexistenta
Sindrom de QT lung
Sindromul de QT lung congenital

Prevalenta: 1:3000-5000, peste 10 forme descrise

Cele mai frecvente 3 forme de sindrom de QT lung: dg. pe seama


caracteristicilor EKG:
LQT1 unda T cu debut precoce si baza larga de implantare
LQT2 unda T mica tardiva
LQT3 interval QT lung cu unda T cu debut tardiv si morfologie
normala
Sdr. Brugada Brat scurt cromozom 3

Boala ereditara=> risc crescut de


moarte subita

Anomalii EKG specifice:


supradenivelare ST-T in V1- V3
Anomalii de segment ST in diversele forme de sindrom Brugada

Tip I Tip II Tip III


Amplitudinea
>= 2mm >= 2mm >= 2mm
undei J
Unda T negativa Positiva sau bifazica pozitiva
Aspectul
convexa sea sea
segmentului ST
Portiunea
Ascensionata > 1 Ascensionata
terminala a gradual descendenta
mm sub 1 mm
segmentului ST
Displazia aritmogena de ventricul drept
Criterii majore de dg.

 Boala familiala dovedita necroptic sau chirurgical


 Dilatare severa de VD cu reducerea FE, fara afectarea VS
 Anevrisme ventriculare localizate
 Dilatare segmentala severa de VD
 Inlocuire fibrograsoasa a miocardului VD la biopsie

Criterii diagnostice EKG

 (major) Unda epsilon sau porlungire localizata a QRS> 110 msec in V1- V3.
 (minor) Unde T inversate in precordialele drepte (V2 si V3)
 (minor) Potentiale tardive
 (minor) TV cu aspect de BRS(sustinuta si nesustinuta) (EKG, Holter, Test de
efort)
 (minor) ESV frecvente- peste 1000/24h) (Holter)

Tratament:
Antiaritmice
Inhibitori de enzima de conversie
ICD
Extrasistole
Celule miocardice cu activitate de pacemaker

Tip de celula Frecventa Aspectul QRS

NSA 60-100 bpm ingust

Atriale 55-60 bpm ingust

NAV 45-50 bpm ingust

Fascicul His 40-45 bpm ingust

Ram fascicular 40-45 bpm Ingust sau larg

Celule Purkinje 35-40 bpm larg

Celule miocardice 30-35 bpm larg


Pauza non- compensatorie, dupa o ESA

Pauza compensatorie, dupa o ESV


Parasistolie: focar ectopic cu bloc de intrare si de iesire
Intervalul RR interectopic este egal
Batai de fuziune prezente
Tulburari
de
conducere

Intervalul PR depinde de viteza


de conducere la toate nivelele
sistemului excitoconductor
Tulburarile de conducere pot aparea la orice nivel al sistemului
excitoconductor
In BAV, este afectata conducerea dintre atrii si ventriculi

BAV gr. I: interval PR prelungit > 200 msec, insa fiecare unda P este
urmata de un complex QTS
BAV gr II: nu toate undele P sunt urmate de un complex QRS
2 grade:

BAV gr. II tip I (ficare interval PR se prelungeste prograsiv, pana la disparitia unui
complex QRS= bloc Wenkebach) ; relativ benign
Model al compelxelor QRS: bloc 5:4 sau 4:3
PQ se prelungeste la fiecare bataie
Intervalul PQ care urmeaza dupa un QRS abesnt este cel mai scurt
Intervalul RR se scurteaza cu fiecare bataie.
Gradul blocului scade la efort

BAV gr. II tip II


Absenta complexului QRS aleator

Indicatie de pacemaker
Bloc AV de grad mare: 2 sau mai multe unde P neurmate de complex QRS
BAV grd III= bloc AV total
Disociatie atrioventriculara
Ritm de inlocuire nodal, idioventriculoar, absent

Crize Adams Stokes


BRS

QRS >0,12 sec


Unda R monomorfa larga in DI si V6, fara unda Q
Unda S monomorfa larga in V1, posibil si un r mic
BRD

QRS >0,12 sec


Unda S largita in DI si V6
Model RSR‘ in V1, unde R' > R
Bloc fascicular anterior

Deviere axiala stg (<-30°)


S absent sau foarte mic in DI
Q normal, mic in DI
S > R in DII si DIII
Fara largire QRS (QRS< 120 msec)

Bloc fascicular posterior

Deviere axiala dr >+120°;


S adanc in DI
Q mic in DIII
Fara largire QRS (QRS< 120 msec)
Mecanisme de conducere aberanta

Aberatie de faza 3

Conducere retrograda ascunsa

Aberatie de faza 4
Infarctul miocardic
Localizarea IMA
Supradenivelarea Depresie ST
Localizare Artera coronara
ST-T reciproca
Anterior V1-V6 fara LAD

V1-V4, disparitia
Septal Q septale in fara LAD
derivatiile V5,V6

Lateral I, aVL, V5, V6 II,III, aVF RCX or MO


RCA (80%) or
Inferior II, III, aVF I, aVL
RCX (20%)
R inalt in V1-V3
cu depresie ST in
Posterior V7, V8, V9 V1-V3 > 2mm RCX
(imagine in
oglinda)
VD V1, V4R I, aVL RCA
Atrial PTa in I,V5,V6 PTa in I,II, sau III RCA
Evolutia unui IMA pe EKG: supradenivelare ST elevation, aparitia undei
Q, inversarea undei T, normalizare cu unda Q persistenta
Evolutia EKG in timpul IMA

Timp de la aparitia Changes in the


ECG
simptomelor heart

Unde T hiperacute
Leziuni ischemice
minute (unde T inalte),
reversibile
supradenivelare ST-T

Supradenivelare ST-
T cu unde T negative Debutul necrozei
ore
terminale, unde T miocardice
negative (zile- luni)

zile Unde Q patologice Formarea de cicatrici


Intoxicatie digitalica

oSubdenivelare ST-T ‘’ciudata’’


oUnda T aplatizata, negativa sau bifazica
oInterval QT scurt
oUnda U inalta
oPR prelungit
oBradiaritmii (bradicardie sinusala, bloc av
de grad mare)
oTahiaritmii (JET, TEA, ectopie
ventriculara, TV, FV, FiA)

Accentuat de hipopotasemie
Miocardita
Anomalii de segment ST si unda T
Aritmii supraventriculare si ventriculare

Tamponada
Tahicardie sinusala
Microvoltaj QRS
Alternanta electrica a
Subdenivelare PR complexului QRS
Sinus tachycardia
Hipotermie:

Bradicardie sinusala
QTc lung
Supradenivelare ST-T (derivatii inferioare si stg)
Unde Osborne (deflexiuni lente la finalul complexului QRS in V2-V5)
In evenimente neurologice:

Unda q
Supradenivelare ST-T
Subdenivelare ST-T
Unde T inalte in precordiale
QTc lung
Unde U inalte
Hipocalcemia

QRS ingust
PR scurt
I aplatizat sau inversat
QTc lung
Unda U inalta
ST lung si subdenivelat
Hiperpotasemie

Unde T inalte si ascutite


Unde P aplatizate sau absente
Largire QRS (depolarizare prelungita uneori > 0.20 sec
La concentratii > 7.5 mmol/L => FiA, FV
Hipopotasemie

Subdenivelare ST-T si aplatizare unde P


Unde T negative
Unda U
Codul generic NASPE/BPEG pentru pacing
antibradicardie
I II III IV V
Camera Camera Raspuns la Modularea Pacing
pesata ascultata sensing frecventei multisite
O = fara O = fara O = fara O = fara O = fara
R=
T=
A = Atriu A = Atriu Modularea A = Atriu
Triggered
frecventei
V= V= V=
I = Inhibata
Ventricul Ventricul Ventricul
D = Dual D = Dual D = Dual D = Dual
(A+V) (A+V) (T+I) (A+V)
Codurile cele mai des utilizate sunt:

AAI
VVI
VDD
DDD
DDDR
Pacemaker biventricular CRT-P)
ICD
ICD biventricular (CRT-D)