ANATOMIA SI BIOMECANIA

ARTICULATIILOR GATULUI MAINII

SI MAINII

Panait Razvan-Andrei
Anul I
Grupa 16
Segmentele osoase de la nivelul mainii se articuleaza intre ele
prin :
 - articulatia radio-carpiana;

 - articulatiile carpului, care cuprind:  - articulatiile intercarpiene – intre

oasele carpiene prin fetele lor laterale;
 - articulatia mediocarpiana – a celor
doua randuri carpiene intre ele ;

 - articulatiile carpo-metacarpiene-articulatia carpometacarpiana a policelui;

-articulatia carpometacarpiana a degetelor
II-V;
 - articulatiile intermetacarpiene;

 - articulatiile degetelor:  - articulatiile metacarpofalangiene;

                                        - articulatiile interfalangiene;
 Articulatia radio-carpiana
 Este articulaţia dintre
epifiza distală a radiusului
şi primele trei oase carpiene
din rândul proximal,
scafoidul, semilunarul şi
osul piramidal.
 Este o articulatie
elipsoidala(una dintre
suprafetele articulare a
epifizei distale a radiusului
are forma de elipsa).
 De remarcat că osul
pisiform, fiind situat
anterior de osul piramidal,
nu participă la formarea
acestei articulaţii.
 Suprafetele articulare

Suprafeţele articulare sunt

reprezentate de:

 - suprafaţa articulară a
epifizei distale a radiusului.
Este orientată inferior, carpian
şi este concavă.

 - suprafaţa articulară a
primelor trei oaselor carpiene
din rândul proximal. În
ansamblu, formează o
suprafaţă articulară convexă.
 Mijloacele de unire
 Mijloacele de unire sunt reprezentate de:

 - capsula articulară. Se insera pe oase, la periferia

suprafeţelor articulare şi pe discul articular.

 - ligamentul colateral carpian radial (lateral) - are

formă triunghiulară, cu baza orientată distal. Se
prinde pe vârful procesului stiloid radial şi pe faţa
laterală a scafoidului.

 - ligamentul colateral carpian ulnar (medial) - se

întinde între stiloida cubitalăşi piramidal şi
pisiform.
 - ligamentul radio-carpian palmar - se află pe faţa
palmară a capsulei, între marginea anterioară a epifizei
distale a radiusului şi baza procesului stiloid, de unde
se inseră printr-un fascicul superior pe osul semilunar
şi pe piramidal şi printr-un fascicul inferior, pe osul cu
cârlig.

 - ligamentul radio-carpian dorsal - se află pe faţa

dorsală a capsulei, între marginea posterioară a epifizei
distale a radiusului şi piramidal, ajungând uneori până
la semilunar şi osul cu cârlig.

 - ligamentul ulno-carpian palmar - pleacă de pe disc şi

se inseră prin fascicule proximale orizontale pe osul
lunat, iar prin altele oblice distale, pe piramidal şi pe
osul cu cârlig.

 Sinoviala trimite o prelungire spre articulaţia radio-

ulnară distală. Se afla intre epifiza distala a radiusului
si cea a cubitusului.
ARTICULATIILE INTERCAPIENE
 Componente osoase:
Sunt reprezentate de suprafetele articulare plane de
contact intre oasele masivului carpian. Articulatia
osului pisiform cu piramidalul prezinta o
particularitate avand ligamente puternice.

 Componente cartilaginoase:
Capsula hialin subtire, acopera fiecare suprafata
articulara de contact.
 Mijloace de unire
-Capsula articulara este comuna tuturor articulatiilor
intercapiene si este compartimentata.Are forma de manson
turtit antero-posterior si este mult mai groasa anterior
(palmar) decat posterior(dorsal).

Ligamentele articulare intaresc capsula fibroasa:

Toate ligamentele sunt extraarticulare si intrinseci !

-Ligamentele intercapiene palmare sunt situate pe fata

palmara a oaselor invecinate.
-Ligamente intercapiene dorsale, ligamente aplanate,
scurte pe fata dorsala a oaselor carpiene.
-Ligamente intercapiene interosoase sunt situate
intraarticular.
-Ligamentul pisometacarpian este asezat intre osul
pisiform pe baza metacarpianului V.
-Ligamentul pisohamat se afla intre osul pisiform si
carligul hamatului.
 Cavitatea articulara:
Membrana sinoviala captuseste fata interna a
capsulei fibroase, trimitand prelungiri intre oasele
articulate.

 Mobilitate:
Sunt articulatii plane cu delicate miscari de
alunecare in toate directiile. Ele confera masivului
carpian o oarecare plasticitate si adaptabilitate cu
ocazia miscarilor mainii.
 ARTICULATIA MEDIOCARPIANA
 Se afla intre randul proximal si cel distal al oaselor
carpiene, cu exceptia osului pisiform, avand o
linie articulara in forma de „S” orizontalizat.
 Componente osoase:
-Fetele articulare inferioare ale randului proximal
carpian;
-Fetele articulare superioare ale randului distal
carpian;

 Componente cartilaginoase:
-Suprafetele osoase de contact sunt acoperite de
un cartilaj hialin subtire;
 Mijloace de unire:
-Capsula articulara este comuna
cu cele ale articulatiilor
intercarpiene, laxa si intarita de
ligamente.

 Ligamente:
–Ligamentul radial al carpului
puternic este intins pe fata
palmara intre gatul si baza osului
mare si oasele scafoid, semilunar,
piramidal in forma de „V”.
-Ligamentele colaterale ale
carpului contribuie si la intarirea
articulatiei medio-carpiene.

 Cavitatea articulara:
-Sinoviala este comuna cu
articulatiile intermetacarpiene,
trimitand prelungiri ascendente si
descendente intre oasele randului
proximal si distal.
ARTICULATIA CARPOMETACARPIANA
A POLICELUI

Este o articulatie in „șa” numita si

articulatia trapezometacarpiana.

 Componente osoase:
Fata inferioara a trapezului, de forma
patrulatera, concava in sens transversal si
convexa anteroposterior.

Fata articulara pe baza

metacarpului I este invers conformata:
convexa in sens transversal, concava
anteroposterior.

 Componente cartilaginoase:
-Suprafetele articulare sunt acoperite de
un cartilaj hialin.
 Mijloace de unire:

 Capsula fibroasa de forma unui

manson se insera pe marginea
suprafetelor articulare ale
oaselor de contact: este mai laxa
permitand miscari mai ample.

Fascicolele fibroase situate pe

fata posterioara si laterala au rol
de intarire a capsulei.

 Cavitatea articulara:

Membrana sinoviala fina,

tapeteaza fata interna a capsulei
fibroase, cu insertia pe
marginile cartilajelor articulare.
 ARTICULATIILE
INTERMETACARPIENE
 Componente osoase:
Sunt reprezentate de suprafețele de contact mici, laterale ale bazei
metacarpienelor II-V.
 Componente cartilaginoase:
Suprafețele articulare sunt coperite de un cartilaj hialin subțire.
 Mijloace de unire:

Capsula articulara –este comuna cu articulațiile

carpometacarpiene;
 Ligamentele de intarire a capsulei:

-Ligamentele palmare
-Ligamentele interosoase
-Ligamentele dorsale
Fiecare ligament este intins transversal intre doua oase invecinate.
 Articulatiile degetelor
 ARTICULATIILE METACARPO-
FALANGIENE:
 Componente osoase:
-Suprafetele articulare rotunjite de pe capul
metacarpienelor.
-Suprafetele usor concave de pe baza
falangelor proximale.

 Mijloace de unire:
-Capsula articulara fibroasa are forma unui
manșon, leaga extremitațile oaselor.

 Cavitatea articulara a falangei proximale

este adancita de fibrocartilajul glenoidal,
care in unele cazuri adaposteste si cate un
sesamoid. Sinoviala fină, subtire, tapeteaza
individual fiecare capsula articulara
fibroasa.
 Ligamentele:
Sunt subțiri și intaresc capsula
articulară.

-Ligamentele palmare - formate din fibre

puternice, dense, așezate pe fețele
palmare ale articulațiilor si se unesc cu
ligamentul metacarpian transvers
profund.

-Ligamentele colaterale- sunt situate pe

laturile articulațiilor, intre rugozitatea
capului metacarpian și rugozitatea
marginala a falangelor proximale, avand
forma de evantai.

-Ligamentul metacarpian transvers

profund- este așezat mai superficial pe
fața palmară a articulației, intre baza
metacarpianului II-V si a spatiilor
interosoase. Fuzioneaza cu capsula
articulara si cu ligamentele palmare;
impiedica indepartarea metacarpienelor.
 Cavitatea articulara a falangei proximale este
adancita de fibrocartilajul glenoidal, care in
unele cazuri adaposteste si cate un
sesamoid. Sinoviala fină, subtire, tapeteaza
individual fiecare capsula articulara fibroasa.
ARTICULATIILE INTERFALANGIENE
 Fiecare deget al mainii prezinta
doua articulatii:
-proximala si distala, cu exceptia
policelui care are o singura
articulatie.

 Componente osoase:
-Trohleea falangei situata proximal;
-Fetisoara articulara, usor concava,
prezentand o creasta osoasa cu
directia antero posterioara;

 Componente cartilaginoase:
-Suprafetele articulare de contact
sunt acoperite de un fibrocartilaj
subtire;
 Mijloace de unire:
-Capsula articulara este laxa, mai ales posterior; se insera pe marginile suprafetelor
articulare;

 Ligamentele de intarire a capsulei articulare :sunt reprezentate de:

-Ligamentul palmar situat pe fata palmara a articulatiei;
-Ligamentele colaterale intinse pe laturile articulatiilor;

 Cavitatea articulara:
-Capsula articulara fibroasa este tapetata de sinoviala intr-un strat subtire.
BIOMECANICA GÂTULUI MÂINII

 Scheletul gâtului mâinii este alcătuit din cele 8

oase carpiene aşezate pe două rânduri,
proximal şi distal. Acestea se articulează între
ele prin articulaţiile intercarpiene.
 Mişcările sunt de flexie-extensie, de abducţie-
adducţie şi de circumducţie de mică
amplitudine, la nivelul gâtului mâinii şi de
flexie-extensie, de înclinare laterală şi de
circumducţie la nivelul degetelor II, III, IV, V.
 Epifiza distală a radiusului se
articulează cu primul rand de
oase carpiene la nivelul
ariculaţiei radio-carpiene,
primul rând cu al doilea rand
de oase carpiene se
articulează între ele prin
articulaţia medio-carpiană, iar
4 rândul al II-lea de oase
carpiene se articulează cu
bazele metacarpienelor, prin
articulaţiile carpo-
metacarpiene.
 Toate aceste articulaţii
alcătuiesc articulaţiile gâtului
mâinii sau articulaţia
pumnului.
 Mişcările care se efectuează la nivelul articulaţiei
pumnului sunt de fapt mişcări care rezultă din
combinarea mişcărilor ce se pot efectua în toate
aceste articulaţii denumite mai sus. Ele sunt:
 - flexia - extensia
 - abducţia - adducţia
 - circumducţia
 Trebuie spus încă de la început că aceste mişcări se
produc în jurul osului mare care este considerat
pivotul central.
 Flexia - extensia :

Flexia=reprezinta miscarea prin care

un membru, un segment de membru
sau o parte a corpului fac un unghi
ascutit cu segmentul vecin.
Extensie= reprezinta acţiunea de
alungire a unui segment al corpului în
prelungirea segmentului care îi este
adiacent.

 Se execută în plan sagital , în jurul

unui ax transversal, care trece prin
osul mare. În mişcarea de flexie, faţa
palmară a mâinii se apropie de
antebraţ, în timp ce în mişcarea de
extensie, faţa dorsală a mâinii se
apropie de antebraţ.

 Amplitudinea mişcărilor :
este de 90° pentru flexie şi de 75°
pentru extensie (activ) şi 85° (pasiv).
 Abducţie - adducţie :
 Abductia=mișcare de îndepărtare a unui
membru de planul de simetrie a corpului.

 Adductia=miscarea de apropiere a unui

membru de corp. 

 Aceste două mişcări se execută în plan frontal, în

jurul unui ax antero-posterior care trece prin osul
mare.

 Abducţia se mai numeşte şi înclinare radială iar

adducţia se mai numeşte şi înclinare cubitală.

 În abducţie, mâna fiind în supinaţie, policele se

apropie de radius. În adducţie, mina fiind în
supinaţie, degetul V se apropie de cubitus.

 Adducţia este 40° (activ) şi de 45° (pasiv), în

timp ce abducţia este de 15° (activ) şi de 20°
(pasiv).
 Circumducţia :
Este o mişcare complexă
care rezultă din trecerea
succesivă a mâinii prin
flexie - abducţie -
extensie - adducţie sau
invers.
Circumducţia realizează o
elipsă şi nu un cerc,
deoarece flexia şi extensia
sunt mai ample decât
abducţia şi adducţia.
 Muşchii motori ai
gâtului mâinii :

 Flexorii: palmarul lung,

palmarul scurt şi
flexorul ulnar al
carpului (flexorii
principali), flexorul
superficial comun al
degetelor, flexorul
profound comun al
degetelor şi flexorul
lung al policelui
(flexorii accesori).

 Extensorii: primul şi al
doilea extensor radial al
carpului, extensorul
comun al degetelor,
extensorul degetului
mic, extensorul scurt şi
lung al policelui şi
extensorul indexului.
 Adductorii: flexorul ulnar
al carpului şi extensorul
ulnar al carpului.
 Abductorii: palmarul
lung, primul şi al doilea
extensor radial al
carpului, lung abductor al
policelui, lung şi scurt
extensor al policelui.
 Policele
 La nivelul policelui, mişcările sunt de:
flexie, extensie, abducţie, adducţie,
opoziţie (policele priveşte cu faţa lui
palmară, faţa palmară a degetelor 2-5)
şi de circumducţie.
 Policele se suprapune peste celelalte 4
degete putând transforma mâna într-o
adevărată pensă care permite
prehensiunea.

 Flexia şi extensia se execută în plan

sagital, în jurul unei axe transversale
care trece prin capul osului mare.
Însumate, mişcările de flexie şi extensie
active au o amplitudine medie de 165
grade , iar cele pasive de 175 grade .
 
 Miscarile de abductie-adductie reprezinta departarea si
apropierea primului metacarpian de cel de-al doilea, fiind
executata in jurul unui ax antero-posterior ce trece prin centru
trapezului.
 Mişcările de abducţie şi adducţie active au o amplitudine de
55 grade , iar cele pasive au amplitudinea de 650 grade .
  Miscarea de circumductie consta in trecerea prin miscarile de
flexie-extensie si abductie-adductie.
 Miscarea de opozitie este o combinatie a trei miscari:
- o miscare unghiulara, prin care varful policelui
descrie un arc de 1200  intre punctul cel mai
indepartat de axul longitudinal al mainii si un punct
care depaseste acest ax in directie mediala;
- o miscare concomitenta de rotatie de 900 a policelui
in jurul axului longitudinal;
- o miscare de flexie a ultimei falange pe prima si a
primei falange pe metacarpian.
 Muşchii implicaţi în biomecanica acestor
articulaţii:
 a. muşchii antebraţului reprezintă grupul muşchilor de forţă ai
mâinii. Ei acţionează asupra degetelor dar şi asupra articulaţiei
gâtului mâinii, contribuie la mişcările mâinii dar şi la mişcarea şi
fixarea articulaţiei gâtului mâinii în poziţiile cele mai convenabile
executării mişcărilor degetelor.

 b. muşchii intrinseci ai mâinii (19 muşchi proprii) reprezintă

grupul muşchilor de fineţe şi precizie ai mâinii.
Ei sunt: – muşchii tenarieni se găsesc în regiunea tenară, la
partea supero-externă a palmei:
– scurtul abductor al policelui – scurtul flexor al policelui –
opozantul – adductorul policelui

– muşchii hipotenarieni se găsesc în regiunea hipotenară aflată

în partea internă a palme: – palmarul cutanat – adductorul
degetului mic – scurtul flexor al degetului mic – opozantul
degetului mic

– muşchii lojei mijlocii se găsesc între eminenţa tenară şi

eminenţa hipotenară, ei sunt: -muşchii lombricali (flexori ai priei
falange şi extensori ai ultimelor două falange ale degetelor 2-5).

– muşchii interosoşi.(flexori ai primei falange şi extensori ai

ultmelor două falange ca şi lombricalii dar, în acelaşi timp sunt şi
adductori şi abductori ai degetelor 2-5).