Sunteți pe pagina 1din 32

Trunchiul cerebral

-structură şi funcționare-

proiect realizat de:Dănilă Elena-Florina


Psihopedagogie specială, anul întâi, grupa 2
 Trunchiul cerebral reprezintă partea axială a encefalului care leagă
măduva spinării de emisferele cerebrale.

 Trunchiul cerebral are funcţii reflexe şi de conducere complexe


precum: reglarea mişcărilor voluntare şi automate a tonusului
muscular şi a echilibrului.

 Trunchiul cerebral reprezintă originea majorității nervilor cranieni.


CONFIGURAŢIA EXTERNĂ

 este format din trei etaje: bulb (măduva prelungită), puntea lui
Varolio , mezencefal(creierul mijlociu)

 Prezintă o faţă ventrală şi una dorsală .

 Faţa ventrală prezintă trei etaje care, de jos în sus, sunt : bulbar,
pontin şi peduncular.
 Bulbul rahidian reprezintă o continuare a măduvei spinării în partea
superioară.
 Are: o poziţie ventrală (bazilară) în care predomină substanţa albă, o
poziţie dorsală în care predomină substanţa cenușie(fragmentată în
nuclei)

 Formaţiuni importante sunt : piramidele şi olivele bulbare şi pedunculii


cerebeloși inferiori.

 Etajul are ca limită inferioară decusaţia piramidală iar superioară


șanțul bulbo-pontin.
Bulbul radihian
 Puntea lui Varolio- (protunberanța) leagă emisferele cerebelului
,formând pedunculii cerebeloși mijlocii.

 Are o portiune ventrală(bazilară), în care predomină substanța albă


și o porținue dorsală în care predomină substanța cenușie.

 Etajul este limitat inferior de șanțul bulbo-pontin,iar superior de șanțul


ponto-mezencefalic. Se prezintă sub forma unei benzi de substanța
albă.
 Mezencefalul(creierul mijlociu) este situat între punte si diencefal.

 Prezintă trei portiuni:

1. una anterioară, reprezentată de picioarele pedunculilor si peduncuili


cerebeloși superiori,
2. una mijlocie, unde se află substanța neagră si nucleul roșu
3. iar in partea dorsală se află patru coliculi (tuberculi) cvadrigemeni.
Mezencefal
ul
 Fața dorsală se poate vedea numai după îndepartarea cerebelului.
Limitele dintre bulb, punte și mezencefal sunt mai puțin evidente.

 La acest nivel,de jos in sus, distingem : etajul bulbar, etajul fosei


romboide și etajul peduncular.
 Etajul bulbar- in partea sa inferioară este asemănător măduvei, iar
în partea superioară se află trigonul bulbar al fosei romboide.

 Etajul fosei romboide-fosa romboidă are forma unui romb și


reprezintă podișul ventriculului IV.

 Etajul penduncuar-la acest nivel se remarcă prezența celor patru


coliculi care formează lama cvadrigemina.
STRUCTURA INTERNĂ
 Trunchiul cerebral conține substanță cenușie și substanță albă.
 Substanța cenușie este dispusă la interior si fragmentată( datorită
încrucișărilor diferitelor fascicule) in nuclei:motori,senzitivi,
vegetativi si proprii.
 Substanța albă este dispusă la exterior si este alcătuită din: fibre
ascendente specifice(continuarea celor medulare) si
nespecifice(sistemul reticular activator ascendent), fibre de la
nucleii senzitivi bulbo-mezencefalici, fibre
descendente(provenite de la etajele nexraxiale superioare sau cu
originea în trunchiul cerebral)
 Și fibre de asociație( care fac legatura între nucleii trunchiului
cerebral si pedunculii cerebeloși).
 Nucleii din bulb: motori sau de origine,senzitivi sau terminali
si vegetativi parasimpatici
 Nucleii din punte: nuclei motori sau de origine, senzitivi sau
terminali, vegetativi parasimpatici si nuclei proprii
 Nucleii din mezencefal: motori sau de origine , senzitivi sau
terminali,vegetativi parasimpatici si proprii.
FUNCȚIILE TRUNCHIULUI SUNT NUMEROASE ȘI DE
IMPORTANȚĂ VITALĂ
1. Prin trunchiul cerebral trec toate căile ce leagă măduva spinării de etajele
superioare ale SNC, precum și căi proprii trunchiului cerebral ce conectează diferitele
sale etaje.

2.La nivelul trunchiului se află nucleii de releu ai căilor ascendente și descendente,


precum și nucleii de releu cu cerebelul

3. În trunchiul cerebral se închid o serie de reflexe, deoarece conține nucleii senzitivi
și motori care au aceleași funcții senzitive și motorii pentru regiunile feței și capului.

4.La nivelul trunchiului cerebral se află formațiunea reticulată, cu rol în reglarea


tonusului muscular, al celui cortical și în controlul reflexelor spinale, al echilibrului și
al posturii.

5.Conține centrii de reglare ai unor funcții vitale, cum sunt activitatea


cardiovasculară, respiratorie și digestivă.
FUNCȚIA REFLEXĂ A TRUNCHIULUI CEREBRAL

 -este îndeplinită de centrii (nervoși) prin substanța cenușie , la


acest nivel închinzându-se o serie de reflexe vegetative , somatice
si mixte de importantă vitală:

 în bulb: -reflexe de deglutiție(mixt)


-de vomă
-salivar (parotida)
-secretorii si motorii digestive
-respiratorii si adaptive cardiovasculare, reflexele de
redresare, postură și echilibru, reflexul activități motorii a
stomacului.
 In punte:
-reflexele salivar(submaxilară si sublinguală),
-masticator,
-lacrimal,
-de clipire
-reflexe respiratorii si cardiovascuare coordonate din
substanța reticulară
 In mezencefal:
-reflexele pupilar fotomotor și de acomodare la distantă,
-refelexe statice și statochinetice legate de menținerea
poziției corpului în repaus și în mișcare.
- Reflexe de orientare coordonate de coloculii
cvadrigemeni: de orientare vizuală(reflexul oculocefalogir),
care determină mișcarea capului in direcția excitantului vizual
-orientare auditivă (reflexul acusticocefalogir), care
determină mișcarea capului în direcția excitantului auditiv.
FUNCȚIA DE CONDUCERE A TRUNCHIULUI CEREBRAL

 Este indeplinită de substanța albă.

 Căile ascendente specifice,în continuarea celor medulare conduc


sensibilitatea extero -, proprio- si interoceptivă( prin fasciculele
descrise la maduvă).

 Căile ascendente nespecifice conțin fibre lungi care , după un releu


talamic, se proiectează difuz și nespecific in cortext.
 Substanța reticulară se întinde de la bulb până la talamus și
constituie sistemul reticulat activator ascendent-SRRA- care
pregătește funcțional cortextul cerebral pentru perceperea
impulsurilor extero-, proprio si interoceptive transmise pe căile
ascendente specifice.
 La rândul său, cortexul cerebral menține starea de excitabilitate a
substanței reticulate, care are rol important în mecanismul somn-
veghe.

 Se creează astfel , un circuit cortico-reticulo -cortical, prin care


scoarța cerebrală își menține tonusul.
 Căile descendente (piramidale si expiramidale) conduc
mobilitatea voluntară și involuntară (acestea fiind descrise la
maduva).

 Căile de asociație sunt alcătuite din fascicule proprii si fac legătura


între nucleii trunchiului cerebral si pedunculii cerebeloși.
BIBLOGRAFIE
 https://www.scribd.com/document/127601207/3-FORMATIUNEA-RETICULATA-docx
Accesat la data de 1 noiembrie 2019, ora: 11:03
 https://www.slideshare.net/drosi/5-snc-5-trunchiul-cerebral-substanta-reticulat
Accesat la data de 1 noiembrie 2019, ora 13:45
 https://sistemulnervos.wordpress.com/encefal/
 Accesat la data de 1 noiembrie 2019, ora 14:00
 https://ro.scribd.com/presentation/182123978/Bulbul-rahidian-scurtat-ppt
 Accesat la data de 2 noiembrie 2019,ora 08:30
 http://elearning.masterprof.ro/lectiile/biologie/lectie_10/trunchi_cerebral

Accesat la data de 1 noiembrie 2019, ora 14:20


 https://askabiologist.asu.edu/ce-se-afl%C4%83-%C3%AEn-creierul-vostru
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Mezencefal
 Accesat la data de 1 noiembrie, 2019, ora 15:00

 https://sssefora.wordpress.com/tag/seimeni/
 Accesat la data de 1 noiembrie,2019, ora 14:00

 Exarcu, E., Ciuhat, I., Gheorghescu, S., Soigan, M.,(1987), Biologie manual de clasa a 11a, Editura
Pedagogică şi didactică, Bucureşti.
 Roşu, I., Istrate, C., Silvester, M.,(2009), Enciclopedia corpului uman, Editura Corint, Bucureşti.
 Arnis, I., (2006), Manual de biologie clasa a11a, Editura Sigma, Bucureşti.
 Niculescu, C. TH., Carmaciu, R., Sălăvăstru, C., Ciornei, C., Nita, C., Voiculescu, B., (2009), Anatomie
fiziologia omului, compediu, Editura Corint, Ediţie a doua, Bucureşti.