Psihologia dezvoltării.

Bebelușii între 4 și 8 luni

Studenți : Geamănu Ionela
Claudia
Mucălău Ana-
Maria
Șerbănescu
Denisa
Teodorescu
Mihaela
 Dezvoltarea fizică a bebelușilor între
4 și 8 luni
• Dezvoltarea fizică include tot ce ține de dezvoltarea corporală :
înălțime , greutate , mușchi , glande , creier , organe de
simț ; abilitățile motorii de la învățarea mersului până la
învățarea scrisului
Luna . Tot aici suntGreutate
Înălțimea
bebelușului ,
incluse, aspecte
Volumul privind
Volumul
kg capului , pieptului,
nutriția și sănătatea . cm
cm cm
4 62-64 6,5-6,9 41-41,9 41,8-42
5 64-68 7,4-7,8 42,2-43,2 43-44,3
6 66-70 7,7-8,0 43,2-44,2 44,3-45,5
7 68-71 8,3-8,9 44-44,8 45-46,5
8 70-72 8,5-9,5 44,3-45,4 46-47,2
 Motricitatea
• Este știut și acceptat faptul că fiecare copil se dezvoltă
în ritmul său propriu . Totuși , studiind numeroși copii
de-a lungul anilor, specialiștii au calculat vârstele medii
la care aceștia dobândesc noi abilități .Cele care țin de
dezvoltarea musculaturii , a forței acesteia și a preciziei
mișcărilor sunt grupate sub denumirea largă de
dezvoltare motrică sau motorie .
• La rândul ei , dezvoltarea motrică se împarte în doua
subcategorii :
motricitatea grosieră – implică folosirea grupelor
musculare mari , care coordonează mișcarea membrelor
, susținerea capului și a trunchiului ;
motricitatea fină – care implică o capacitate crescută de
coordonare si precizia mișcărilor și se dezvoltă mai lent.
 Dezvoltarea motrică a copilului între 4 și 8 luni
 Se rostogolește ușor de pe spate pe burtă . Reușește să își controleze bine capul în orice poziție s-ar afla Stă pe șezute
fiind susținut de cineva. Se joacă cu jucăriile când stă pe o parte, le ia în mâini, le pipăie. Micuțul o recunoaște pe mama și
o preferă pe ea în locul altor adulți. Râde zgomotos când cineva îl gâdilă. Este curios să-și privească reflecția sa în oglindă,
își zâmbește.
 Către vârsta de cinci luni micuțul stă bine pe șezute și își ține bine căpșorul. Stă bine în picioare, dacă e susținut de
subrațe. Încearcă să se întoarcă de pe burtică pe spate. Ține în mâini mai multă vreme obiectele pe care le apucă. Poate
ține sticluța cu o mână sau cu ambele. Înțelege intonația vocii, chiar dacă nu înțelege cuvintele. Deslușește tonalitatea
vocii, iar acest lucru poate fi folosit în educația copiilor de vârstă fragedă. Îi place să se joace în timp ce mănâncă.
 Micuțul poate sta pe șezute mai multă vreme fără să fie susținut de cineva. Se ridică în picioare, dacă cineva îl ține de
mâini sau piept. Încearcă să se târască. Schimbă jucăriile dintr-o mână în alta, flutură cu ele, ridică jucăriile care au căzut,
studiază mai mult timp și compară obiectele. Întinde mâinile să-l ia cineva în brațe. Este atent la vorba adulților,
reacționează când își aude numele. Uneori copilul își schimbă brusc dispoziția.
 Dezvoltarea fizică și psihică la copilul de 7 luni reprezintă un arsenal întreg de deprinderi. Copilul devine foarte mobil. Se
ridică pe genunchi și în mâini, se târăște liber, stă bine pe șezute, își apleacă și își îndreaptă corpul. Dacă are de ce se
sprijini, se ridică pe genunchi. Dacă e ținut de mâini stă bine în picioare și chiar face pași. Îi place să-și examineze corpul
cu ajutorul mâinilor și gurii. Se întinde după reflecția sa în oglindă. Caută cu privirea obiectele despre care îi vorbești. 
  Micuțul se ridică și se așază singur, ținându-se de marginea pătuțului, încearcă să meargă ținându-se de cineva. Bebelușul
caută cu privirea obiectul de care are nevoie și insistă să-l obțină. Încearcă totul la gust. Poate să se joace vreme
îndelungată cu jucăriile, le examinează, le lovește una de alta, le aruncă pe jos, etc. Către 8 luni, mimica micuțului devine
foarte diversă: pe fața lui se poate observa interes sau mirare. Bebelușul este foarte atașat de părinți.
 Apariția dinților la bebeluși
Primii dinți ai copilului apar destul de devreme, chiar din timpul petrecut de acesta în burtica mamei sale. Se cunosc cazuri în
care unii bebeluși s-au născut cu unul sau doi dințișori, deci se poate constata faptul că alveolele dentare sunt gata oricând să-
i salute cum se cuvine.
1. În mod normal, dinții încep să apară de la 6 luni și procesul se finalizează la 2 ani și jumatate , chiar 3 ani;
2. Se poate întâmplă însă că primul dințișor să-și facă apariția mai devreme, în jurul vârstei de 4 luni și nu este nimic
ciudat în acest lucru;
3. Dinții de lapte nu apar deodată, ei evoluează treptat, încă din viața intrauterină, până când ajung să erupă;
4. în mod treptat, ei vor fi înlocuiți cu cei definitivi de la 6-7 ani.
Ordinea de apariție a dinților de lapte
Incisivii mediani inferiori;
Incisivii mediani superiori;
Incisivii laterali (dintii de taiere);
Premolarii;
Molarii (dintii de zdrobire).
Simptome :
 O salivă mai abundentă ca cea de obicei;
 Bebe încearcă să muște și pare mai agitat și mai nervos;
 Nu are apetit și mușcă sfârcul într-un mod dureros;
 Somnul lui devine mai agitat și se trezește brusc plângând;
 Are o febră moderată;
 În locul unde apare dintele, obrazul este roșu;
 Eritem la fese;
 Gingiile iritate, inflamate și dureroase la atingere.
Aceste simptome pot fi calmate cu :
• jucării speciale
• folosirea suzetei care micșorează disconfortul
• administrarea paracetamolului când e cazul etc.
 Alimentația bebelușului de la 4 la 8 luni
Până în jurul vârstei de 4-6 luni, bebelușul trebuie să mănânce laptele hrănitor de la sânul mamei
sau formula de lapte praf special adaptată nevoilor sale:
• Alăptarea se va face la cerere sau o dată la 2-4 ore;
• Pe măsură ce crește, sugarul va mânca o mai mare cantitate de lapte, dar de mai puține ori pe
zi;
• Pentru a-și da seama dacă bebe ia în greutate în mod corespunzător, părinții vor vizita
permanent cabinetul medicului pediatru, care va recomanda în anumite cazuri ca mama să ia
suplimente nutritive.
Diversificarea apare în jurul vârstei de 4-6 luni când va primi și alte alimente decât laptele
esențial pentru dezvoltarea sa :
• La început pot fi introduse câteva lingurițe de cereale speciale, îmbogățite cu fier, combinate
cu laptele (în cantități mici, cam două mese pe zi);
• În perioada de inițiere în alimentația solidă, bebele va primi treptat diferite tipuri de legume și
fructe. 
• Mâncarea se va servi la temperatura corpului, din farfurii interesante, care să-l determine pe
bebe să mănânce cu poftă fiindu-i stârnită curiozitatea în acest fel. În acest sens, părinții
trebuie să se înarmeze cu tacâmuri pentru nou născuți .
• Sarea în alimentația bebelușului nu este benefică, așa că ar fi bine să nu fie adaugată în
mâncarea destinată acestuia;
• După vârsta de 6 luni pot fi introduse numeroase tipuri de fructe: banane, mere, pere,
avocado, mango, nectarine, piersici, prune etc, dar și numeroase tipuri de legume: morcov,
 Igiena la
bebeluși
• Bebelușii au nevoie de o igienă riguroasă deoarece sistemul lor imunitar nu este încă pregătit să facă față
"agresiunilor" microbilor din mediul înconjurător. Pielea este "poarta de intrare" pentru un număr mare de
microbi însă putem preveni infecțiile menținând pielea curată și fără iritații sau alte eroziuni.
• Bebelușul are nevoie zilnic de cel puțin o baie. Baia de seară a bebelușului este un adevărat ritual menit nu
doar să asigure igiena acestuia, ci și să facă trecerea de la zi la somnul de noapte, despre care se spune că
este mai liniștit după o băița caldă . Pentru băiță va trebui să folosiți săpunuri sau șampoane speciale pentru
bebeluși (cu pH neutru, delicate).
• Toaleta oculară se face cu comprese sterile și ser fiziologic : se șterge ochiul dinspre colțul extern spre colțul
intern.
• Toaleta nazală se face cu ser fiziologic , o igienă nazală corectă ține departe răcelile și îi asigură copilului o
respirație sănătoasă, fapt ce se va reflecta în starea sa generală de sănătate.
• Toaleta gurii - primii dinți ai bebelușilor trebuie să fie ingrijți la fel de atent ca dinții adulților. 
• Toaleta urechii –după vârsta de 6 luni se pot folosi soluţii blânde sub formă de picături care ajută la eliminarea
mai eficientă a cerumenului. 
 Dezvoltarea senzoriala a bebelușului –
perioada 4-8 luni

• Puține lucruri sunt la fel de semnificative și pline de emoție ca a face parte cu spirit jucăuș din
copilăria copilului. Bebelușul este prezent la tot ce se întâmplă în jurul lui, la chipuri și zâmbete, la
jucării, sunete și atingeri.. Asta se întâmplă pentru că deși are doar câteva luni de viață, în cadrul
afectiv și stimulator pe care părinții îl creează, ființa lui beneficiază de un imens potențial de
dezvoltare.
• Cercetările din domeniul neurologiei (D. Siegel) arată că din perioada intrauterină și până la vârsta de
3 ani, dintre cele două emisfere cerebrale, dominantă este emisfera dreaptă. Este bine cunoscut
faptul că emisfera dreaptă a creierului operează cu următoarele instrumente de lucru: Emoție,
Atingere, Ritm, Rimă, Formă, Mișcare. Așadar, pentru a crește un copil sănătos și fericit,
interacțiunea cu el din primii ani de viață sunt sub semnătura procesului de stimulare senzorială. Nu
înseamnă nicidecum că trebuie să îi bombardăm sau copleșim cu stimulare senzorială, ci să se
întâmple cât mai simplu, natural și în mod treptat astfel încât să se poată acomoda cu ea.
• Deprivarea senzorială, la fel ca stimularea senzorială inadecvată sau excesivă a bebelușului pot avea
un impact major asupra dezvoltării sale, relației lui cu părinții, dar și cu ceilalți.
 Motivele pentru care este important ca un copil să se dezvolte prin jocuri de
stimulare senzorială sunt:
• Stimularea senzorială este cel mai eficient mod prin care bebelușul face achizițiile
psihomotrice. Timpul exclusiv, nu este o variabilă suficientă pentru realizarea acestora.
• Prin stimulare senzorială, toate simțurile bebelușului sunt atent, rând pe rând activate,
dezvoltate și celebrate.
• Stimularea senzorială modelează dezvoltarea și maturizarea creierului bebelușului cu atât
mai mult cu cât la această vârstă sinapsele neuronale proliferează masiv și efervescent,
fiind influențate deopotrivă de ereditate și jocurile senzoriale în care este implicat.
• Stimularea senzorială facilitează adaptarea corespunzătoare a copilului la lumea
extrauterină în care s-a născut, bogată permanent în informații noi.
• Jocurile de stimulare senzorială îl fac să simtă din plin iubirea părinților.
• Jocurile senzoriale corect ghidate și desfășurate ca tempo și ritm contribuie la reglarea
emoțională a bebelușului, ceea ce îl va ajuta să devină un copil echilibrat și sigur pe el.
• Jocurile de stimulare senzorială îi umplu inima cu fericire și energie.
• Jocurile de stimulare senzorială îl ajută să fie din ce în ce mai puternic și sigur pe corpul
său.
 Dezvoltarea senzorială a bebelușului
la 4 – 5 luni
•Bebelușul de 4 luni începe să își coordoneze tot mai bine mișcările, e interesat de tot de îl
înconjoară, adoră să petreacă timp de calitate cu mămica și este fascinat de mânuțe
•Părinții pot începe să joace jocuri interactive precum următoarele:
1.Lovitul apei cu piciorușele și mânuțele
2.Pe locuri, fiți gata, start!
3.Masajul și atingerile bebelușului
4.Memoria funcționează din plin
5.Joaca cu mânuțele
6.Un șoricel de bibliotecă
7.De-a rostogolu’
8.Hap-Ciu! (copilul zâmbește când cineva strănută )
9.Ascunde jucăria

.
 Dezvoltarea senzorială a bebelușului la 6- 7
luni
Bebelușul de 6- 7 luni este interesat de culori, forme și mișcare. Are abilități noi
(se sprijină pe proprii genunchi și pe mâini , va ajunge să stea pe ¨ brânci¨) și
începe să adore timpul de joacă. Acesta este momentul în care copilul traversează
o etapă importantă.
Jocuri distractive :
• Albumul foto
• Blocuri de construcții
• Mișcarea
• Interesul individual
• Vorbirea
• Povestioare
• Jocul cu dușul
 Dezvoltarea senzorială a
bebelușului la 8 luni

• Micuțul va începe ușor să încerce să se ridice în picioare. El își va îmbunătăți, de

asemenea, coordonarea mână-ochi în acest timp.
1. Jocul cu mingea - aceasta este o activitate eficientă pentru a dezvolta abilitățile
copilului
2. Zgomotele - Este foarte important să ții cont de capacitățile copilului tău și să-l
sprijini în toate încercările lui de a-și dezvolta deprinderile.
3. Stabilitatea- adoră să sară, să se țină cu o mânuță și să-și mute greutatea de pe un
picior pe celalalt.
4. Se distrează privind fotografiile - copilul poate asocia acum propria persoana cu
imaginea sa din fotografii sau din oglindă.
5. Cântecele – Bebelușii iubesc muzica și cântecelele.
 Gândirea și intelectul la
bebeluși între 4 și 8 luni
• Considerată un proces secundar, în sensul că apare pe baza proceselor senzoriale,
gândirea are pentru om o însemnătate centrală, ajutându-l să reflecte mijlocit,
generalizat şi abstractizat realitatea înconjurătoare.
• Părerea generală a psihologilor este aceea că până la aparitia limbajului copilul nu dispune
de gândire, dar au admis (si Piaget este printre acestia) că apare inteligenta.
• Inteligența copilului este practică, tinde spre reușită, nu spre enunțarea de adevăruri.
• Începând de pe la 4 luni se încheie etapa conduitelor senzorio-motorii elementare şi copilul
intră în faza “adaptărilor intenţionale” sau “inteligenţei senzorio-motorii propriu-zise”.
Reacţiile circulare care apar acum se numesc secundare.
• „Reacţiile circulare secundare” (4-8 luni), copiii devin conştienţi de lucrurile din afara
propriului lor corp, acestea fiind mai orientate spre obiect, o conduită aproape intenţionată
a subiectului de apucare a obiectelor vizuale.
• Se pot distinge următoarele tipuri de conduite:
coordonarea între vedere si apucare- vederea simultană a mâinii si obiectului conduc
la apucare.
acomodarea vizuală la mişcări rapide;
reflexul palmar se perfecTionează, apare prehensiunea- – coordonare între
prehensiune si supt- de la închiderea reflexă a palmei peste degetul (mare) ce atinge
palma, la apucare si apoi îndreptarea obiectului spre gură fără a fi privit.
prehensiunea întreruptă (încercarea de a apuca un obiect scăpat din mână);
prehensiunea (4, 5 luni) veritabila este aceea în care toate obiectele care-l
interesează pe copil conduc la prehensiune, chiar dacă mâna nu este în câmpul
vizual.
reacţia circulară amânată (reluarea unei reacţii după o întrerupere);
 reconstituirea unui tot invizibil plecând de la o fracţiune vizibilă
suprimarea obstacolelor care împiedică percepţia .
• Din punct de vedere cognitiv, cea mai importantă achiziţie a acestei perioade
este prezenţa obiectului permanent.
• O altă conduită “paraadaptativă” este considerată jocul, care rămâne însă limitat la
un exerciţiu funcţional simplu şi labil. De asemenea două achiziţii cu importanţă
deosebită asupra evoluţiei gândirii copilului sunt : surâsul și gânguritul ; Progresul
imitaţiei - copilul este capabil să imite o mişcare chiar dacă ea nu a fost executată
de el imediat înainte şi chiar dacă ea nu este vizibilă pe corpul propriu .
Limbajul și comunicarea

• Alături de gândire limbajul constituie o achiziţie specific umană„copilul este de la început o

fiinţă socială, comunicarea cu cei din jur este … principala formă de activitate vitală a lui,
raportul copilului cu lucrurile este încă din cea mai fragedă vârstă mediat de comunicarea cu
adulţii, iar formarea activităţii sale psihice se realizează în procesul acestei comunicări”.
• Relaţiile de comunicare verbală se constituie în etape:
-Etapa 1–durează până la vârsta de 6-7 luni, este etapa în care relaţiile de comunicare sunt de tip
D-D (direct-direct).
-Etapa a 2-a–după vârsta de 7 luni relaţia este de tip V-D (verbal-direct).
-Etapa a 3-a –relaţia V-V (verbal-verbal).
• La 4 luni sunetele vocalice încep sa fie alternate cu consoane, copilul zâmbeşte şi si gângureşte atunci
când i se vorbeşte sau când e satisfăcut; încep să se producă foneme ca unităţi de bază ale unei limbi .
• La 5−6 luni -„Lalaţiunea” imită accidental anumite sunete şi pe alţii - este un cadru/ montaj pentru
începutul comunicării;bebeluşul este capabil sa emită şiruri de silabe identice.
• La 7- 8 luni – lalaţiunea începe să capete tonalitatea apropiată de cea adultă, bebeluşul începe să
utilizeze cuvinte compuse din două silabe identice;
 Imaginația la
bebeluși între 4 și
8 luni
• Imaginația este un proces cognitiv, complex prin care iau naștere sau sunt recreate imagini ,
gânduri , emoții având la bază îmbinarea unor experimente fizice , intelectuale și emoționale
anterioare .
• Imaginația începe să apară la sfârșitul primului an de viață , când copiii încep să imite acțiuni
simple precum vorbitul la telefon sau pieptănatul părului însă aceasta poate fi dezvoltată încă din
primele luni de viață :
cu ajutorul jucăriilor simple , nu electronice specifice fiecărei luni de vârstă
citindu-i povești copilului ( universul său se va îmbogății )
cântând
limitând accesul la televizor (până la vârsta de doi ani accesul copilului la televizor este interzis )
jocul – este modalitatea prin care , din primele luni de viață , copilul interacționează cu lumea din
jurul lui și o cucerește transformând-o în lumea sa .
 Afectivitatea la bebeluși între 4
și 8 luni
• Susținerea și îmbogatirea vieții afective constituie baza
dezvoltării reușite și a unei maturități definite de
împlinire și succes.
• Stările afective sunt determinate de satisfacerea sau
nesatisfacerea trebuințelor, prezența unor persoane străine etc.
•  La 4 luni zâmbetul devine mai clar, reacție la surâsul mamei și
la contactul vizual.
•  După 4-5 luni, copilul începe să decodifice mai multe aspecte
ale mimicii adultului.La început, bebelușul zâmbește tuturor
persoanelor care îi vorbesc frumos.
• La 5 luni apare frica și anxietatea , furia și agresivitatea .
• La 6-7 luni gestica mâinilor este mai densă în intenții afective ,
refuz , forme variate de mimică pentru stările de disconfort ,
agățarea de mână pentru a fi luat în brațe , geamătul , oftatul ,
țipătul .
• În a 8-a lună bebelușul surâde numai persoanelor cunoscute și
mai ales mamei .
 Plânsul are și el o evoluție : între 3 și 6 luni plânsul este însoțit
 Motivația la bebeluși
între 4 și 8 luni
• Când copilul se naște , se naște cu propria lui motivație .
Acest aspect este foarte evident în cazul nașterii naturale
și al cezarienei cu debut de contracții.
• Copilul se naște din nevoia de a avea mai mult spațiu .
• După naștere el începe să exploreze lumea .
• Motivația copiiilor depinde de atitudinea părintelui .
• Procesul de motivație este strâns legat de siguranța
emoțională pe care copilul o trăiește .
 Sociabilitatea bebelușului
între 4 și 8 luni

• Încă din primele luni de viață bebelușii sunt apți să răspundă la emoțiile celorlalți .
• Comunicarea este cel mai puternic instrument de dezvoltare a sociabilității .
• Bebelușii sociabilizează prin zâmbet , plâns , gestica mâinilor :
 la 4 luni zâmbetul devine mai mult reacție la surâsul mamei sau mai ales la
contactul vizual
 la 6-7 luni copilul întinde mâna să fie luat în brațe , să mângâie etc .
 plânsul este legat de foame , indispoziții fizice , persoane străine , frică etc.
• Sociabilitatea la fel ca și activitatea (cât de activ ești fizic ) și iritabilitatea sunt
dimensiuni importante ale temperamentului și sunt moștenite genetic de la părinți .
 Creativitatea
bebelușilor între 4 și
8 luni
• La fel ca și la imaginație nu putem vorbi de creativitate la bebelușii de
4-8 luni , dar se poate lucra la dezvoltarea acesteia prin :
 joc
 jucării care să-l stimuleze și să-l încurajeze
 încă de la 4 luni este recomandat să începi să-i citești copilului
 citirea poveștilor între 6 și 12 luni (cărți viu colorate , cu imagini pe
care bebelușul le recunoaște : animale , obiecte uzuale etc. ; explicația
imaginilor folosind voci diferite )
 muzică (sunete diferite din natură ) .
 Bibliografie
• Șchiopu U. , Verza E. (1995)- Psihologia vârstelor –
ciclurile vieții , București , Editura Didactică și
Pedagogică
• Verza E. , Golu P. , Zlate M. , (1995)-Psihologia copilului ,
București , Editura Didactică și Pedagogică
• Tinca Crețu – Psihologia vârstelor , Editura Polirom , Iași ,
2009