ALCALOIZI

ALCALOIZII
 Alcaloizii sunt substanţe organice heterociclice cu
azot, de origine vegetală, cu caracter bazic, rezultate în
urma metabolismului secundar al plantelor, care dau
reacţii caracteristice şi au acţiune asupra organismului
uman, de cele mai multe ori de natură toxică.

Denumirea de alcaloid isi are originea in doua cuvinte

grecesti:
alkali  - alcalin
eidos:-asemanator, prin care se subliniaza
caracterul bazic al acestor substante.

Ca si alte principii active, alcaloizii sunt produsi ai

metabolismului secundar, care se gasesc in cca. 10% din
plantele superioare, multe dintre ele fiind folosite in
 ISTORIC
Acţiunea toxică sau curativă a plantelor medicinale a fost
cunoscută din cele mai vechi timpuri.
Acestea s-au descoperit într-o zonă situată la nord de
Bagdad, alături de rămaşiţe umane și urme de plante
cunoscute pentru proprietăţile lor medicinale.
Primul alcaloid, extras la inceputul secolului trecut ,a fost
morfina .
Ulterior alti alcaloizi au fort obtinuti, prin extractie din plante
sau organe animale, astfel incat azi se cunosc cateva mii de
substante din acest grup . In plus , cunoscand structura
chimica a alcaloizilor au fost sintetizate substante cu structura
asemanatoare
CUCUTA :se cunoştea din vremea lui Socrate şi grecii
administrau o băutură cu extract de cucută condamnaţilor la
moarte.
 STRUCTURA
 Au cel puţin un atom de azot heterociclic, acesta fiind de cele
mai multe ori terţiar, mai rar cuaternar.
 Heterociclurile se pot condensa între ele sau cu alte cicluri
astfel încât moleculele alcaloizilor pot deveni de tip policiclic sau
macrociclic.
 Datorită grefării pe nucleu a numeroase grupări funcţionale,
unii alcaloizi pot prezenta caracter fenolic (morfina), alţii de tipul
atropinei , reserpinei pot forma esteri, eteri (codeina) sau alcaloizi
glicozidati (solanina din cartof).
 De obicei au activitate optică, fiind levogiri (cei mai des
întâlniţi şi cu cea mai mare activitate farmacologică) sau dextrogiri,
activitate imprimată de atomii de carbon ai acizilor cu care se
esterifica: (acidul tropic, în cazul hiosciaminei şi scopolaminei).

 PROPRIETATI FIZICE
Proprietăţile diferă în funcţie de prezenţa sau absenţa
oxigenului în structura lor , dar şi de forma în care
se gasesc :
 Alcaloizii oxigenaţi sunt cristalizaţi, incolori, cu
excepţia berberinei (colorată in galben)
sanguinarinei (culoare roşie).
 Au gust puternic amar.
 Sunt solubili în solvenţi apolari (eter, benzen,
cloroform), sunt insolubili sau parţial solubili in apă.
 Alcaloizii cuaternari şi pseudoalcaloizii sunt solubili
în apă şi în alcool, insolubili în solvenţi organici
apolari.
 Alcaloizii sub formă de săruri sînt substanţe solide,
cristalizate, fără miros, cu gust foarte amar si
puncte de topire nete, solubile în apă şi în alcool.
 PROPRIETĂŢI CHIMICE

Denumirea lor de alcaloizi, care derivă din arabul al-kaly

(sodă), arată principala lor proprietate, bazicitatea.
 Aceasta variază în limite foarte largi şi este imprimată
de perechea de electroni ai atomului de azot, de sistemul
heterociclic, de prezenţa unor duble legături şi de grupele
electrofile adiacente azotului. Dacă în jurul atomului sunt
grupe alchil (grupe respingătoare de electroni) bazicitatea
creşte. Grupările atrăgătoare de electroni (carboxil) reduc
disponibiltatea electronilor de la atomul de azot, implicit
reducând bazicitatea sau chiar anulând-o.
 - Datorită bazicităţii, soluţiile apoase de alcaloizi sunt
instabile, fapt de care trebuie ţinut cont la extracţia lor.
Pentru extracţia, purificarea şi conservarea lor, se
utilizează acizi minerali (azotic, clorhidric, sulfuric), iar din
aceste soluţii sunt deplasaţi prin intermediul unor baze
(amoniac, sau hidroxizi alcalini).
 CLASIFICARE
ÎN MOD CURENT ALCALOIZII SE CLASIFICĂ ATÂT PE CRITERIUL STRUCTURII CHIMICE, CÂT ŞI
PE CEL AL ORIGINII LOR.
Grup Reprezentanţi

piperină, coniină, trigonelină, arecaidină, guvacină, pilocarpină, citizină, nicotină, sparteină,

Derivaţi de piridină
peletierină
Derivaţi de pirolidină higrină, cuscohigrină, nicotină
Derivaţi de tropan atropină, cocaină, ecgonină, scopolamină

Derivaţi de chinolină chinină, chinidină, dihidrochinină, dihidrochinidină, stricnină, brucină, veratrină, cevadină

Alcaloizii din opiu: morfină, codeină, tebaină, papaverină, narcotină, sanguinarină, narceină,
Derivaţi de izochinolină
hidrastină, berberină
Derivaţi de fenetilamină mescalină, efedrină

Derivate de triptamină: dimetiltriptamină (DMT), NMT, psilocibină, serotonină, melatonină

Derivaţi de indol Ergoline: alcaloizii din ergot: ergină, ergotamină, acid lisergic, etc.; derivaţi ai acidului
lisergic (LSD)
Beta-carboline: harmină, yohimbină, reserpină, emetină

Derivaţi de purină Derivaţi de xantină: cofeină, teobromină, theofilină

Terpene Din aconit: aconitină

Steroli: solanină, samandarină
Derivaţi de betaină (cu azot
muscarină, colină, neurină
cuaternar)
 CLASIFICARE

DUPĂ PRECURSORUL BIOSINTETIC, ALCALOIZII POT FI GRUPAŢI ÎN :

Precursor Reprezentanţi - tipul de alcaloid

Ornitină alcaloizii pirolidinic, pirolizidinici si tropanic

Lisină alcaloizii piperidinici, piridinici, chinolizidinici

alcaloizii izochinolinici, galantaminici; tot din aceşti precursori provin şi unii protoalcaloizi (efedrina,
Fenilalanină şi Tirosină
catinona, capasaicina) şi betalaine (indicaxantina)

alcaloizii indolici de diferite tipuri : eserinic, beta carbolinic, yohimbanic, stricninic, lisergic, dar şi
Triptofan
protoalcaloizii psilocina şi psilocibina

Acid antranilic alcaloizii acridinici şi chinazolonici

Histidină alcaloizii imidazolici

Acid mevalonic sau

alcaloizii terpenici şi sterolici
AcetilCoA

Baze purinice alcaloizi purinici

 EXEMPLE:
ALCALOIZI NEHETEROCICLICI

Ephedrine Metamphetamine Pilocarpine

Colchicine
 ALCALOIZI HETEROCICLICI

ALCALOIZI PURINICI ALCALOIZI TROPANICI

Caffeine
hyoscyamine

Theophylline
scopolamine
 ALCALOIZI HETEROCICLICI

ALCALOIZI PIRIDINICI ALCALOIZI INDOLICI

nicotine Melatonin

Ergotamine

Yohimbine
 ALCALOIZI HETEROCICLICI
ALCALOIZI CHINOLINICI ALCALOIZI DE OPIU

Morphine
Strychnine

Codeine
 ALCALOIZI TERPENICI ALTI ALCALOIZI

Papaverin

Delphinine
Aconitin
 IDENTIFICARE

Se face prin reacţii de precipitare cu reactivii

generali (care conţin metale sau metaloizi:
mercur, bismut, tungsten, iod) reactivii generali
de precipitare sunt alcătuiţi din:
 ioduri complexe
 acizi anorganici complecşi
 săruri ale metalelor grele
 combinaţii organice sau anorganice
Toţi alcaloizii dau cu aceşti reactivi precipitate
albe, galbene sau portocalii-brune .
 TOXICITATEA ALCALOIZILOR

Sunt substanţe foarte toxice, în doze relativ mici.

Ei pot acţiona asupra diferitelor sisteme:
 Vincristina are efecte neurotoxice centrale.
 Vinblastina (alcaloid antimitotic) este un puternic
leucopeniant şi determină tulburări
gastrointestinale şi neurologice
 Aconitina este toxic al centrilor bulbari
 Chinina şi morfina determină depresie
respiratorie.
 Cocaina şi morfina determină farmacodependenţă
.
 ACŢIUNE
 Asupra SNC : alcaloizii stimulanţi (cafeină,
stricnină), depresoare (morfină)
 Asupra SNV : alcaloizi simpatomimetici
(stumuleaza act. SNV simpatic - cocaină, efedrină),
simpatolitici (impiedica ef. exitarii nervilor simpatici
= consecinta – vasodilatatie = iohimbină),
anticolinergici ( antagonizeaza ef acetilcolinei -
atropină), ganglioplegici ( impiedica temporar
transmiterea influxului nervos prin ganglionii
vegetativi nicotină, sparteină)
 Asupra receptorilor adrenergici, dopaminergici sau
serotoninergici (alcaloizii din Secale cornutum)
 celulele maligne unde pot prezenta acţiune
citostatică : vinblastina, vincristina)
 paraziţi ( chinină)
 ALCALOIZI CU CICLU TROPANIC
 Cocaina este un stimulat puternic al
Sistemului nervos central SNC, care
se obţine din frunzele arbustului de
coca . Unul dintre cele mai
răspândite droguri cu un caracter de
a produce dependenţa
consumatorului faţă de stupefiant.
Cocaina este un inhibitor al
dopaminei, noradrenalinei,
serotoninei.
 Atropina- produce relaxarea
muschilor netezi, dilatarea pupilei; in
cantitate mica se utilizeaza ca
ALCALOIZI CU CICLU PIPERIDINIC SI PIRIDINIC

 In semintele de cucuta – coniina, conhidrina;

otravuri ce afecteaza nervii motori si provoaca
moartea prin paralizia centrului respirator.
 In boabele de piper – piperina; substanta
cristalina, putin solubila in apa, imprima gustul
arzator.
 Ricina –gust amar, foarte toxica
 Nicotina – excitant al nervilor centrali periferici,
stimuleaza secretia salivara, gastrica, provoaca
hipertensiune, cancerigena
ALCALOIZI CU CICLU CHINOLINIC SI FENANTRENIC
 Chinina- arborele de chinina; contra
malariei
 Papaverina- opiu (suc laptos al
capsulelor necoapte de mac);actiune
asupra muschilor netezi
 Morfina-opiu; efect deprimant
asupra SNC precedat de stare de
euforie, narcotic puternic in doze
mari
 Codeina-opiu; insusiri narcotice, in
cantitati mici medicament contra
tusei.
ALCALOIZI CU CICLU INDOLIC
 Ergotoxina, ergotamina(derivati ai
acidului lisergic) – cornul secarei;
contractarea vaselor sangiune
periferice; tulburari schizofrenice (in
faina de secara conc. max. sa nu
depaseasca 0,05%)
 Stricnina si brucina (turta lupului);
actioneaza asupra SNC si provoaca
convulsii tetaniforme ale muschilor.
 Yohimbina – dilatare a vaselor
sanguine periferice
ALCALOIZI CU CICLU PURINIC
 Derivati ai xantinei; excitanti ai SN,
stimulenti ai inimii
 Teofilina – frunze ceai, solubila in apa
calda, actiune diuretica.
 Teobromina – boabe de cacao(1,5-
3%), solubila apa calda, efect
puternic diuretic
 Cofeina – boabe de cafea(1-3%),
solubila apa rece si calda
 Solanina – coja cartofilor si cartofi
incoltiti (produce intoxicatii la conc.
max. 0,4%).
 MORFINA
 Morfina este un agonist opioid. Termenul provine de la numele
lui Morpheu, zeul visurilor în mitologia greacă. Este principalul
agent activ din opiu (sub formă de meconat), concentrația sa în
extractul de opiu variind între 8 și 14%, cu o medie de 10%. Este
un analgezic foarte puternic, face parte din grupa alcaloizilor
morfinanici propriu-ziși alături de codeină și tebaină.
 Morfina este un agonist opioid complet, a cărui acțiune se
localizează la nivel central, cu o oarecare predilecție pentru
nucleul arcuat. O mare parte din efectele sale (analgezia
supraspinală, euforia, deprimarea marcată a respirației, inhibarea
centrului tusei, mioza, dependența fizică, inhibarea motilității
digestive - responsabilă de constipație) se datorează în special
legării la receptorii µ (miu). Legarea la receptorii k (kappa)
determină analgezia de la nivel spinal (mai slabă), disforie,
halucinații și depresie respiratorie redusă.
 Morfina este utilizata pentru a trata durerile acute și
cronice.Este utilizată cu în ameliorarea durerilor
pacientilor diagnosticati cu cancer în stadiul final.
 Aceasta se administrează de obicei parenteral, sub
formă de clorhidrat de morfină. Administrarea orală (
per os) a morfinei nu este avantajoasă, deoarece
biodisponibilitatea în acest caz este foarte mică.
Sulfatul de morfină are o biodisponibilitate ceva mai
bună la administrarea orală. Se poate administra și
pe cale rectală, sub formă de supozitoare sau clisme.
 Indicații
 Dureri intense neoplazice sau traumatice, acute sau cronice, la
adulți.
 Intoxicație cu atropină (de elecție)
 Utilizarea la copii este contraindicată. Utilizarea morfinei ca
antidiareic sau antitusiv este în prezent anacronică și chiar
contraindicată. În situații cu totul excepționale se poate folosi
morfina în tratamentul tusei severe fără expectorație, al diareei
severe, sau ca adjuvant pentru anestezia generală.

 Contraindicații
 Abdomen acut
 Pancreatită acută
 Insuficiență renală (acută sau cronică)
 Insuficiență respiratorie
 Astm bronșic
 Traumatisme cerebrale
 Efecte adverse
 Greață și vărsături
 Constipație, diminuarea apetitului
 Stop respirator prin paralizia centrului respirator la
doze peste cele terapeutice
 Toleranță la efectul analgetic și adicție (dependență
) la repetarea dozelor.
 Prurit
ROL FIZIOLOGIC AL ALCALOIZILOR SI
UTILIZAREA LOR

 Substante de aparare contra daunatorilor

 Rol in transformarile metabolice ale unor
substante.
 Substante prin care plantele elimina azotul,
ajuta la mentinerea balantei ionice.
 Utilizari in medicina: actioneaza asupra SN si
musculaturii netede(doze mici-actiune
excitanta; doze mari-calmante).
 Prepararea unor insecticide si otravuri
SFÂRȘIT