Sunteți pe pagina 1din 40

DESERTURILE RECI

ALE ASIEI
Deserturile reci si inalte sunt deserturi de podis, cu grohotisuri, creste
stancoase, suprafete pietroase, cu depresiuni inchise si lacuri sarate ( Tibet, o
parte din Pamir si Gobi).

specifica clima temperat


desertica (Asia Centrala).

climatul desertic : de la
Marea Rosie si ajunge pana
in Podisul Gobi( 15-50º lat
N) - ceea ce explica o serie de
diferentieri regionale de la
deserturi calde la deserturile
si semideserturile temperate.
Amplitudinile termice anuale sunt deosebit de mari pana la 90ºC.
Precipitatiile sunt foarte reduse sub 200, chiar 100 mm/an.
Temperatura medie anuala intre -10 si +5 ºC.

Solurile predominante sunt : calcisoluri in asociatie cu soloneturi si


solonceacuri (salsodisoluri)

Principalele deserturi reci sunt:


Desertul Gobi
Desertul Takla Makan
Desertul Karakum
Desertul Kizilkum
Desertul Muiunkum
Desertul Tibet
Desertul Pamir
DESERTUL GOBI

Dintre deserturile zonelor


temperate si reci ale lumii, Gobi
are cea mai mare intindere, adica
peste 1 mil. kmp. Altitudinea
medie este in jur de 1000 m. (al
II-lea pe glob)
In Gobi exista si deserturi cu
loess sau nisipoase.

• Asezare geografica

Situat la granita dintre Mongolia si China, intre Muntii Tian-Shan la V si


Muntii Hinganul Mare la E.
•Clima
Primeste cantitati reduse de precipitatii:
200-300 mm/an la contactul cu muntii
pana la10-20 mm/an in centru
sub 10 mm/an in zona lacului Lop Nur (Lob Nor).
Verile sunt scurte, calduroase si uscate, cu oscilatii foarte puternice in
cursul zilei.
Temperatura medie (iulie) :15 – 22 °C.
Temperatura maxima (iulie) ajunge la 30 – 40 °C.
Iernile sunt in general reci si lungi, media temperaturii lunii ianuarie fiind de
-10 si -20 °C.
•Hidrografia

apele curgatoare permanente lipsesc.


exceptie : raul Kerulen, care este obarsia fluviului Amur (numit
Argun, dupa ce trece de lacul Hulun-Nuur).
Isi aduna apele din Muntii Hentiy Nuruu (la est de Ulan Bator), unde
precipitatiile sunt mai bogate(270mm/an), dupa care se indreapta spre
nord-est, pe la marginea pustiului.

Raul traverseaza pustiul stancos cu o


mare pierdere de apa datorita evaporatiei,
doar lacurile din calea sa: Hulun-Nuur si
Buyr-Nuur asigurand supravietuirea. De
altfel, lacurile sunt numeroase,alimentate
mai ales din ape freatice de adancime:
Gaxun Nur, Sogo Nur, Jartai Yanchi, Dalai
Nur, Qagan Nur etc.
•Vegetatie

Vegetatia este saraca de tip graminee – Artemizetum, pe soluri


brune-cenusii cu schelet grosier. In depresiunile cu un grad mai mare
de umiditate sunt raspandite solonceacuri de lunca si mlastini
ierboase.
saxaulul (Haloxylon ammodendron)
Stipa gobica.

Stipa gobica

Saxaulul
•Fauna
- camila cu doua cocoase (400 specii)
- Argalul de Gobi (o specie de oaie, pe cale de disparitie)
- capra ibex
- gazela cu coada neagra
- 92 de specii de pasari
-14 specii de reptile
-47 specii de mamifere
•Populatie si asezari
locuiesc populatii nomade;
folosesc ca principal mijloc de transport camila;
iurta este caracteristica nomazilor;
Exista o serie de mici asezari pe pantele mai domoale de la poalele
muntilor, acolo unde apele bogate se pierd in pustiu. Pe ingusta fasie de
contact dintre muntii si deserturile din sud se gasesc inca terenuri utilizate
agricol.
semintele de Agriophillum gobica - sursa de hrana ;
Cele mai multe asezari sunt situate in oazele din jurul izvoarelor,
locuitorii fiind preocupati in special de asigurarea sursei de apa necesara
cresterii animalelor, pentru ca solurile infertile si sarace nu permit cultura
plantelor.
DESERTUL TAKLA MAKAN

Takla-Makan= “Intra si nu vei iesi “ ( in


limba triburilor de origine turca).
Este unul din cele mai mari deserturi
nisipoase, nu numai din Asia ci si din intreaga
lume.
Suprafata: 324000 kmp.
Lungime: 1000 km
Latime: 400 km
Este alcatuit din depuneri cuaternare
aluviale, afanate, in grosime de cateva sute de
metri.
• Asezare geografica
partea centrala a Depresiunii Tarim;
inconjurat de crestele muntoase inalte ale
Kunlunului la S, Tian-Sanului la N si
Pamirului la V. Spre rasarit se continua cu
cuveta Lacului Lob – Nor.
La N , nisipurile Takla Makan formeaza
un hotar bine delimitat de valea raului Tarim.
•Relief
predomina relieful eolian ;
prin partile periferice ale zonei vestice exista forme de eroziune:
-albiile vechi (acoperite pe jumatate de nisip)
-sesurile deltaice de acumulare.
In est si in centru predomina nisipurile alveolare si straturile
complexe, mari, de barcane (davana), vest exista formele eoliene
transversale si longitudinale.
dunele piramidale se ridica deasupra campurilor de nisipuri de
barcane, pana la 200-300m.
•Clima
continentalism excesiv marcat de:
-ploi reduse sub 160 mm/an
-prin caracterul torential al
precipitatiilor in anotimpul cald
-prin temperaturi ce urca vara
frecvent la 40 °C.

Fiind relativ apropiat de masele de aer


reci din Siberia, iarna se inregistreaza
temperaturi extrem de scazute, uneori cu
mult sub -20°C.

Umiditatea aerului este redusa, iar


temperaturile ating vara in timpul zilei
62°C, iar noaptea -12 °C.
•Hidrografia
regiune endoreica.
raul Tarim, datorita alimentarii afluentilor sai in regiunea montana
cu ape bogate din ploi, zapezi, reuseste sa ajunga uneori in
depresiunea mlastinoasa .
In lungul acestui rau se afla numeroase oaze (Jarkand).
 este strabatuta de vanturi puternice formarea dunelor
miscatoare.
•Vegetatie

este extrem de rara


apare in depresiuni, printre dunele de nisip (daca apele subterane se afla la
mai putin de 3-5 m de la suprafata).
la marginile desertului vegetatia este mai bogata.
In vaile raurilor apare:

Ghimpele camilei
•Fauna
este mai diversa numai in regiunile periferice, acolo unde apa si
vegetatia sunt prezente.

Cerbul siberian (populeaza Camila salbatica


valea raului Tarim)
Mai apar:
-gazele -iepuri
-mistreti -soareci de camp
-lupi -ciocarlia
-vulpi -liliacul
•Populatie
Actuala populatie este alcatuita in mare
masura din uiguri, de neam turcic. In centrul
desertului, din nordul Tibetului, arheologii
chinezi au dezgropat un cimitir unic.
Oamenii ingropati aici au decedat in urma cu
4.000 de ani si, totusi, trupurile lor au fost
foarte bine conservate, datorita aerului uscat
din regiune.
DESERTUL KARAKUM
Karakum (Kara-Kum, Garagum, Qoraqu) = Nisipul Negru
Suprafață: 400.000 kmp (90% din suprafata Turkmenistanului)

• Asezare geografica

Situat in Asia centrala care
impreuna cu desertul Kyzylkum
formeaza o mare parte din Bazinul
Turan (o campie care are suprafata
de 1,8 mil. kmp).
Tinutul Karakum este situat
intre Amu- Daria si Kopet-Dag,
apartine in mare parte
de Turkmenistan și numai
marginea de nord de Uzbekistan.
•Relief

S-a format la inceputul perioadei cuaternare.


Despresiunea Karakum este alcatuita dintr-un strat gros de
cateva sute de metri de nisipuri stratificate de mica cenusie,
foarte omogena ca structura, cu intruziuni subtiri sau panze de
argile ciocolatii.
Domina microrelieful de barcane si takîre, la care se
adauga microdepresiuni cu ochiuri de apa, numite sori.
•Clima

Este o regiune cu o clima continentala, foarte arida .


Este traversata in partea de sud de Canalul Karakum
(lungime: 1445 km) ,constructia lui a inceput in anul 1950, el
fiind conceput pentru irigarea regiunii.
•Hidrografia

Este strabatut la NE de catre fluviul Amu Darya.


Raurile Tedjen si Murgab se pierd in nisipuri.
Este bogat in ape subterane, aflate la adancimi diferite.
Amu Darya este o sursa de baza a apelor subterane, in
apropiere, apele subterane se afla la o adancime de 3 – 6 m.
•Vegetatie

Este destul de variata, constand in


iarba, arbusti mici, tufisuri si copaci. In
regiunile in care apele subterane sunt
situate la mari adancimi apare Saxaul alb,
iar acolo unde apele subterane sunt Saxaul alb
aproape de suprafata apare saxaul negru.

Tufisuri

Saxaul negru

Astragalus Calligonum
•Fauna

-este relativ putina;


Insecte: - furnici -gandaci
-termite -gandaci de balegar
-capuse -paianjeni
Exista specii de : -soparle
-serpi
-testoase

Cobra Vulpes corsac Pisica de nisip


•Populatie si asezari

Populatia este redusa ( 1 loc/6,5 kmp) fiind concentrata in


principal in oazele formate de Amu Darya, Tedjen, Murgab si de
raurile mici aflate pe versantul de nord al Kopetdag.
Din antichitate locuitorii din Karakum au practicat pastoritul
nomad si pescuitul.
Viata economica are la baza in primul rand irigatia.
Poarta Iadului (Craterul Darvaza)

Latime: 60 m
Adancime: >20 m
Nu este de origine naturala,  este  rezultatul unui accident sovietic  care a
avut loc in 1971, in timpul cercetarilor pentru descoperirea unor zacaminte de
gaze naturale. Zona Darvaza este bogata in gaze naturale, iar forajele efectuate 
in 1971 de sovietici, au strapuns  accidental o caverna subterana  cu zacaminte
masive de gaze naturale. Pentru a preveni raspandirea  gazului  toxic in
atmosfera, geologii au decis sa-i dea foc.
Ei au sperat ca incendiul va  dura doar cateva  zile,dar cantitatea de gaze care
erupe din crater este enorma, astfel ca  arderea  continua si in prezent.
DESERTUL KîZîLKUM
Kîzîlkum =nisip rosu;
Locul 11 pe glob.
Suprafata: 300 000 kmp

• Asezare geografica

In Asia Centrala, intre


fluviile Sîr Daria şi Amu Daria,
la sud-est de Marea Aral, ajunge
pana la poalele muntilor
Pamirului si Tiansanului.
Se intinde pe teritoriul statelor:
Uzbekistan, Kazakhstan si
Turkmenistan (partial).
• Relief

Sesurile de pe cea mai mare parte a suprafetei Podisului


Kîzîlkum sunt constituite din gresii, argile si conglomerate
neogene. Din distrugerea lor rezulta un material nisipos afanat si
aglomeratiile de pietris.
In functie de duritatea rocilor de cuvertura se formeaza :
-un desert de pietris cu relief de campie si sol brun-cenusiu, cu un
continut mare de gips;
-landsafturi de deserturi
nisipoase, cu nisipuri eoliene
sub forma de dune si
barcane.
Depasind inaltimea
dunelor se ridica cateva
masive insulare: Muntii
Tamdîtau (1030 m) si
Bukantau (701m).
•Clima
Precipitatii intre 100-200 mm/an, care cad in principal iarna si
primavara .
In orasul Kerki situat pe malul raului Amu-Daria s-a inregistrat in
iulie 1983 o maxima de 51,7 °C.
•Vegetatia
Cea mai mare parte a desertului este acoperit de dune de nisip.
La marginile nisipoase cresc plante de desert, servind drept hrana oilor,
cailor si camilelor.
•Fauna

Testoasa ruseasca Soparla Monitor (1,6 m)

Exista o rezervatie naturala, care a fost


fondata in 1971  (Provincia Bukhara,
101,000 kmp).
O alta rezervatie este situata la 40 km la
sud de Bukhara, fondata in 1977 (51,450 
kmp).
Antilopa saiga
•Economie
Este cunoscut pentru depozitele sale de aur, uraniu, cupru, aluminiu şi
argint, gaze naturale şi petrol. 
Centrele pentru industria miniera sunt: Navoi, orasul Zarafshan,
Uchkuduk.
DESERTUL MUIUNKUM
Suprafata 44 000 kmp
S-a format la inceputul perioadei cuaternare.
Altitudini cuprinse intre 300 m in nord, pana la 700
m in sud-est.

• Asezare geografica

Situat de o parte si de alta a raului


Chu, in nordul Muntilor Tiansan si
care trece la nord in Stepa Foamei
(Bet – Pak – Dala).
•Clima

Temperatura medie in ianuarie: -6 ° la  -9.6 ° C


Temperatura medie in iulie: ~26 ° C
Precipitatii : 150 – 200 mm/an ( primavara)
DESERTUL TIBET
Cel mai inalt podis din lume (altitudine
medie 4785m).
Suprafața 2.000.000 kmp

• Asezare geografica

Situat in partea central-sudica


a Asiei, in S-V Chinei.
•Clima
Se caracterizeaza prin: -climat rece
-precipitatii reduse
-grad accentuat de uscaciune atmosferica
-numar mare de zile pe an cu temperaturi scazute
-vanturi puternice.
Ploile sunt repartizate diferit: - in partea V >300 mm/an
-spre N <150 mm/an.
Precipitatiile cad, in general, in lunile de vara ( sub forma de zapada).
Temperatura medie (vara) : 10 – 15 ° C
•Hidrografie

Contribuie la definirea peisajului tibetan. Bine reprezentati sunt ghetarii,


raurile, lacurile, mlastinile. Raurile se varsa fie in Oceanul Pacific, fie in
Oceanul Indian ( unele se varsa in lacuri sarate sau dulci, actuale arii
endoreice).
Mekong - izvoarele sale se afla in Muntii Tangla din Podisul Tibet.
Salween – curge de la platoul Tibetan pana la Marea Andaman.
Yangtze – curge de la ghetarii de pe platoul tibetan din Qinghai, este
cel mai lung fluviu din Asia.
Are peste 1000 de lacuri, acestea fiind situate in partea de nord a
Tibetului.
•Vegetatie

Pe solurile nisipoase cresc:

Stipa Poa
•Fauna

Magarul salbatic Yakul Vulpea rosie de Tibet


DESERTUL PAMIR
Supranumit si “acoperisul lumii”.
Suprafata: 120 000 kmp din care 1200 kmp sunt
acoperiti cu ghetari.

•Asezare geografica

Se afla la periferia
teritoriului chinezesc, intre Depr.
Turanului si Depr. Tarim, legand
sistemul Tian-Shan de Hindukush
si Karakorum.
•Clima

Este arida cu diferente mari de temperatura.


Pamirul este acoperit pe tot parcursul anului cu
zapada, cu ierni lungi si geroase si veri scurte si reci.
Precipitatii ~ 130 mm/an.

•Hidrografie
Lacul Kara - Kul : - suprafata de 380 kmp
- s-a format prin caderea unui meteorit

- varsta lacului se apreciaza la 5 mil. ani


- se afla la o altitudine de 3900 de metri
- adancimea variaza intre 19 si 230 de
etri.

Din Muntii Pamir izvoraste raul cu acelasi nume, cu


afluentul principal Pjandsh.
•Vegetatie

In Pamir exista stepe cu o suprafata totala de 3,3 mil ha, din


care aproximativ 100 000 ha sunt prielnice pastoritului.

•Populatie

Este reprezentata de tadjici, care


reprezinta circa 90% din populatie, mai
locuiesc uiguri, kârgâzi si hui.
Locuitorii se ocupa in special cu cresterea
animalelor (iacul si oile).
Bibliografie
•Radulescu, I.(1981)-Geografia continentelor: Asia, Australia, Oceania,
Antarctica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
•Petrov, M.(1986)-Deserturile Terrei, Editura Stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti
•Cotet, P.(1967)- . Europa si Asia:Geografie fizica, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti
www.descopera.ro
www.wikipedia.org
www.britannica.com