Sunteți pe pagina 1din 28

INGRIJIREA PALEATIVA

“Ingrijirea activa, totala acordata pacientilor a caror


boala nu mai raspunde la tratament curativ.
Accentul se pune pe controlul durerii si al altor
simptome specifice, pe asistenta psiho-emotionala,
sociala si spirituala. Scopul ingrijirii paleative este
asigurarea unei cat mai bune calitati a vietii pentru
bolnav si familia acestuia”

( Definitie OMS, 1990)


SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN
STARILE AVANSATE SI TERMINALE
DE BOALA
I. DUREREA
- cel mai frecvent simptom intalnit
- in 95% cazuri poate fi controlat medicamentos
ANALIZA DURERII ( 10 caracteristici)
1. sediul (localizarea) la o zona topografica
2. iradierea
3. caracterul sau calitatea
4. intensitatea
5. durata
6. frecventa si periodicitatea
7. timpi speciali de aparitie
8. factori agravanti
9. factori care amelioreaza
10. simptome de acompaniament
1.Cefaleea
CAUZE:
A. Vasculare
a. cefalee vasomotorie,in surmenaj, alcoolism,
tabagism;
b. tulburari vasculare determinate de spasme de
acomodare, staza cerebrala, edem cerebral
c. modificari ale TA (HTA, hTA)
B. Intracraniene (tumori,abcese,meningite)
C. Extracraniene (nevralgie de trigemen,otite,
sinuzite, spondiloza cervicala)
2. Durerea toracica (D.T.)
Etiopatogenie
D.T. poate avea urmatoarele origini:
- viscerele si tesuturile intratoracice
- peretele toracic
- coloana vertebrala
- abdomenul
CAUZELE DURERII TORACICE
• Bronhopulmonare: bronsita acuta, cancer
bronhopulmonar, pneumonie,supuratii pulmonare
• Pleurale: mezoteliom,pleurezie, pneumotorax, pleurita
• Cardiovasculare: angina pectorala, infarct miocardic,
pericardite
• Mediastinale: tumori, boli ale esofagului(cancer,
esofagita, spasm difuz)
• Parieto-toracice: piele si tesutul celular s.c., musculare,
osoase, nervoase,san,coloana vertebrala
• Abdominale: cancer si abces hepatic, litiaza biliara
CARACTERELE D.T.
• se apreciaza prin anamneza si palpare
• se identifica:
- modul de debut: brusc (pneumonie)sau insidios (Ca.P.);
- sediul durerii: apical (Ca.P.), anterior (traheo-bronsite),
antero-lateral (pneumonie, pleurezie), inferior (origine
pleurala), retrosternal(etiologie cardiaca sau
esofagiana)
- intensitatea: mica, moderata sau intensa (junghi)
- factori care influenteaza durerea: agravata de tuse si
efort sau/si calmata de repaus
VALOAREA SEMIOLOGICA A D.T. IN
AFECTIUNILE PLEURO-PULMONARE
1. D.T. cu semne de acompaniament
- pneumonie (junghi+tuse+dispnee+febra)
- Ca.bronho-pulmonar (durere surda, tenace si
progresiva+tuse+hemoptizie)
2. Durerea izolata adesea primul semn a unui
Ca.P. dar si in pneumopatii acute, pleurezii
3. Afectiuni pulmonare nedureroase
(bronsectazia, edemul pulmonar)
3.Durerea precordiala (D.P.)
D.P. este de origine:
A. CARDIACA
- organica (leziuni ale cordului si vaselor mari)
a. Insuficienta coronariana= dureri anginoase intalnite in
angina pectorala, infarctul miocardic, sind.coronariene
cardiopatii de alta natura,unele stari circulatorii
functionale (ex.anemii severe)
b. D.P. din pericardita acuta
c. D.P. din bolile aortei
- functionala (vegetativa) apare in starile de nevroza, in
absenta oricarei cardiopatii.
B. EXTRACARDIACA
a. afectiuni ale structurilor peretelui toracic: tegumente,
muschi, nervi, coaste, articulatii.
b. afectiunile coloanei vertebrale dorsale
- influentata de miscarile respiratorii, se exacerbeaza
la apasarea regiunii dureroase, se extinde, deseori, si in
afara regiunii precordiale
c. afectiuni pleuro-pulmonare
- au caracter de junghi, sunt exacerbate de miscarile
respiratorii, dureaza mai mult (zile);in plus, exista si
alte semne ale afectiunii pleuro-pulmonare
d. afectiuni digestive
- durere retro-sternala cu caracter de arsura sau
durere cu iradiere in regiunea precordiala
4.Durerea in bolile aparatului renal
A. DUREREA LOMBARA
a. Colica renala (90% litiaza renala)
b. Durerea lombara necolicativa de origine renala poate fi
uni-sau bilaterala, continua sau intermitenta, de intensitate
variata.Se prezinta sub forma: acuta, obisnuit fara iradiere
descendenta si fara tulburari de mictiune; cronica,de
intensitate mai redusa
B. CISTALGIA (durerea de origine vezicala), localizata in
hipogastru, cu iradiere catre gland la B si meatul urinar la F,
insotindu-se, adesea de tenesme vezicale
C. DUREREA PELVIPERINEALA de origine urinara are sediul in
bazin si iradiaza la nivelul perineului sau de-a lungul uretrei,
fiind insotita de tulburari de mictiune
5.Durerea in bolile aparatului digestiv
A. BOLILE CAVITATII BUCO-FARINGIENE
- spontana sau provocata de ingestia alimentelor,
de intensitate variabila, apare in suferinte ale
limbii, mucoasei bucale si dintilor
B. BOLILE ESOFAGULUI
- durere violenta, cu sediu toracic sau retrosternal
inferior
- senzatie durerosa retrosternala cu caracter de
arsura (pirozis)
C. DUREREA EPIGASTRICA DIN Ca.G.
- jena durerosa epigastrica
- intr-o faza mai avansata durere epigastrica continua, de
intensitate variata, cu exacerbari postprandiale si care nu
cedeaza la tratamentul medical obisnuit. Varsaturile cu
continut alimentar sau sangvinolent nu calmeaza durerea
spre deosebire de cele din ulcer

D. DUREREA INTESTINALA
- in sindromul de subocluzie secondar stenozelor intestinale
durerea, localizata in regiunea obstructiei, se intensifica
progresiv si se insoteste de bombarea zonei respective la
nivelul careia se observa miscari peristaltice. Aparitia unui
zgomot hidroaeric intens anunta incetarea durerii si disparitia
celorlalte modificari descrise, dovada ca rezistenta opusa de
obstacol a fost invinsa.
- tenesmele se manifesta ca o durere - arsura penibila, insotita
de necesitatea impedioasa de defecare, cu o eliminare redusa
de materii fecale, mucus si gaze uneori si sange (ex: Ca rectal)
E. HEPATALGIA
- se datoreaza distensiei capsulei sau inflamatiei seroasei peritoneale ce
inveleste ficatul. Sediul este in hipocondrul drept dar poate iradia in
regiunea epigastrica, baza hemitoracelui drept (in spate) si regiunea
omoplatului drept. Intensitatea durerii poate fi redusa descrisa de bolnav
ca o senzatie de apasare, de jena dureroasa care se accentueaza dupa
efort si dupa alimentatie, sau puternica de nesuportat in abcesul si Ca
hepatic.
F. DUREREA DIN Ca PANCREATIC
- reprezinta elementul major in cancerul localizat la nivelul corpului sau cozii
pancreasului; are sediul in epigastru, iradierea in spate, intensitate
progresiva, aparitie (in special) nocturna, exacerbata prin hiperextensie
dorsala, de multe ori calmata prin adm de Aspirina si pozitia de anteflexie.
G. APARATUL OSTEO-ARTICULAR
- intensitatea durerii poate fi variabila, obisnuit intensificata de miscari,
simetrica sau nu cu sediu fix sau caracter migrator insotita sau nu de
modificari obiective articulare
II. INFLAMATIA
• Rubor (roseata)
• Calor (caldura)
• Dolor (durere)
• Tumor (tumefactie)
III.TULBURARI DIGESTIVE
1. SETEA
- reprezinta nevoia de a bea lichide; este insotita de o senzatie de
uscaciune a mucoasei bucale
Modificari patologice:
- Polidipsia - nevoia exagerata de a bea lichide
- Potomania - nevoia exagerata de a bea lichide in cantitate mare
chiar in absenta senzatiei de sete
- Oligodipsia - nevoia scazuta de a bea lichide
- Dipsofobia - repulsia fata de apa; tipica pentru turbare
2. INAPETENTA (anorexia)
- Totala - pentru orice fel de aliment
- Selectiva - numai pentru unele alimente (carnea - Ca gastric_
- Anorexia trebuie deosebita de sitofobie situatie in care apetitul este
pastrat dar bolnavul nu mananca din cauza: fricii de durere pe care
o induce alimentatia; a dorintei de a slabi sau a unui protest
3.DISFAGIA
- dificultatea in inghitirea alimentelor, cu senzatia de oprire a bolului
alimentar undeva de-a lungul esofagului
- Clasificare: - secundara unei afectiuni esofagiene (spasm difuz esofagian,
tumori maligne si benigne, diverticuli,corpi straini);
- secundara unei afectiuni de vecinatate (adenopatii, Ca.
bronho-pulmonar, afectiuni cardiace);
- secundara unei afectiuni generale (neurologice-AVC,
colagenoze-LED, DZ).
- Caracterele: - severitatea blocajului (incomplet/complet)
- debutul
- pedominenta la alimente lichide/ solide
- evolutia
4. GREATA
- Precede varsatura sau este de sine statatoare si poate fi definita ca o
senzatie de repulsie fata de alimente sau ca o nevoie de a varsa, resimtita
in faringe sau epigastru
- Se insoteste de tulburari nervoase si vasomotorii variate: paloare,
transpiratie, hipersalivatie, senzatie de gol in epigastru, tahicardie, hTA
5. VARSATURILE
- Reprezinta expulzarea brusca si fortata, pe gura a continutului
gastro-intestinal, precedata de greata
- Cauzele sunt multiple; dupa punctul de plecare al excitantilor poate
fi periferica si centrala
6. TULBURARI DE TRANZIT INTESTINAL
- Diareea - eliminarea frecvanta de scaune neformate insotita de o
digestie incompleta. Se intalneste in numeroase afectiuni digestive
si extradigestive. 3 mecanisme stau la baza producerii: cresterea
motilitatii intestinale, cresterea secretiei intestinale in unele cazuri
prezenta unor produse patologice (sange, puroi, mucus)
- indiferent de cauze exista o simptomatologie comuna
(febra, scaderea apetitului, pierderea in greutate, oliguria, durerea
abdominala) la care se adauga cea produsa de afectiunea de baza
- Constipatia - evacuare intarzitata a continutului intestinului gros
(peste 48h) insotita de un sindrom coprologic caracterizat prin
cantitatea redusa si consistenta crescuta a materiilor facale si
digestia completa
- primitiva - tulburari functionale motorii a intestinului
- simptomatica - in cursul a numeroaselor afectiuni
IV. TULBURARI URINARE
A.Tulburari ale diurezei
- modificari ale volumului urinar din 24 ore si schimbarea raportului
nictemeral (nicturia)
a.poliuria
b.oliguria
c.anuria
d.nicturia
B.Tulburari in emisia urinii (de mictiune)
- 3 - 5ori/24 ore, o data (sau niciodata) noaptea, mictiunea fiind spontana,
controlata de vointa, completa si nedureroasa
a. polakiuria
b. mictiunea rara
c. mictiunea dureroasa
d. mictiunea imperioasa
e. retentia de urina
V. LEZIUNI CUTANATE
1. ESCARA
- intreruperea vascularizatiei unei portiuni
de tesut fi ca urmare a comprimarii acestuia
intre doua planuri dure mai mult timp (escara
de decubit), fie printr-o patologie anume
(gangrena diabetica)
- rezulta un tesut modificat de culoare
neagra-cenusie, care se elimina si lasa
cicatrice
2. PRURITUL
Intalnit in numeroase afectiuni si, in acelasi
timp, un factor de agravare al acestora (mai ales
prin insomnie), care, se traduce printr-o senzatie
de furnicatura, gadilitura sau arsura locala, iar
obiectiv, prin nevoia imperioasa de scarpinare.
- fiziologic
- patologic, poate fi localizat sau generalizat, are
intensitate mare, greu de suportat, apare de
obicei in crize de 10-30 min., cu exacerbare
nocturna, care determina nevoia de scarpinare
(uneori violent), cu leziuni de grataj care se pot
infecta
CAUZELE PRURITULUI
1. Boli alergice: alim.si medic., soc anafilactic;
2. Boli hematologice:LLC, boala Hodgkin;
3. Boli parazitare:scabie, parazitoze intestinale;
4. Boli metabolice: DZ, guta;
5. Boli dermatologice: psoriazis, acnee;
6. Boli digestive: icter obstructiv, ciroza biliara;
7. Boli renale: insuficienta renala cronica;
8. Diverse: prurit senil, nevroza astenica.
VI. TULBURARI RESPIRATORII
DISPNEEA
Subiectiv - senzatia “lipsei de aer”(de sufocare)
Obiectiv - modificarea unuia sau a mai multor
dintre parametrii miscarilor respiratorii
(frecventa, ritm, amplitudine)
Cauze - aparitia insuficientei respiratorii (I.R.)
care poate fi de natura pulmonara sau extra-
pulmonara.
A. Dispneea din I.R. de origine pulmonara dupa cauza si
mecanismul de producere poate fi:
1. Dispnee obstructiva - care apare in:
a. procese obstructive ale cailor respiratorii ( stenoze laringiene si traheale,
edem glotic, corp strain). In acest caz dispneea este de tip bradipneic cu
miscari respiratorii ce au frecventa mica si amplitudine mare
b. procese obstructive bronho-pulmonare (stenoze localizate la nivelul
bronsiilor - cancer, tbc, corp strain). In acest caz dispneea este expiratorie,
suieratoare, prelungita, bradipneica
c. afectiuni caracterizate prin diminuarea elasticitatii pulmonare (edem
pulmonar, scleroze pulmonare, pneumoconicoze). Dispneea se instaleaza
lent, progresiv, este expiratorie si bradipneica
d. afectiuni care determina scaderea fortei de contractie a musculaturii
respiratorii (poliomielita, miastenia gravis)

2. Dispnee restrictiva - apare in afectiuni ce evolueaza cu reducerea


suprafetei pulmonare sau limitarea miscarilor respiratorii. Acestea pot fi:
a. procese acute si cronice care afecteaza teritorii intinse din parenchimul
pulmonar (pneumonii, bronhopneumonii, tbc). Dispneea apare ca urmare a
reducerii hematozei (tracerea sg prin teritorii neaerate) si limitarii
amplitudinii miscarilor respiratorii (datorita junghiului)
b. revarsate pleurale (pleurezii) si penumotorax
c. Atelectazii de diverse etiologii (Ca. P, corp strain)
B. Dispneea din I.R. de origine extrapulmonara apare in :
1. Afectiuni cardio-vasculare - valvulopatii, pericardita, miocardita
2. Afectiuni nervoase sau de alta natura cu rasunet asupra centrului respirator -
psihoze, afectiuni vasculo-cerebrale, intoxicatii exogene)
3. Afectiuni hematologice insotite de tulburari ale functiei de transport a O₂ -
anemii, hemoglobinopatii
Caracterele dispneei, valoare semiologica, clasificare:
- dispneea poate evolua cu:
a. Tahipnee (polipnee) - miscari respiratorii de fracventa mare si amplitudine mica,
respiratie putin eficace, rapida, superficiala. Este prezenta atat in afectiunile
pulmonare (pleurezie, pneumonie, pneumotorax, infarct pulmonar) cat si in cele
extrapulmonare (fracturi costale, stenoza mitrala, anemii., boli febrile). Fiziologic
apare dupa effort, emotii, etc.
b. Bradipnee - miscari respiratorii de frecventa redusa si amplitudine variabila.
Se prezinta sub 2 aspecte: bradipnee cu expiratie prelungita, dificila,
insotita de suierat specific (“wheezing”), apare in A.B, E.P si bradipnee cu
inspiratie prelungita, dificila, insotita de cornaj sau stridor (zgomot caracteristic
determinat prin trecerea aerului prin portiunea stenozata) si de tiraj (retractie
inspiratorie relativ consecutiv obstructiei incomplete a cailor respiratorii), apare
in afectiuni obstructive ale cailor respiratorii superioare (corpi straini, crup
difteric, tumori laringiene, edem alergic al glotei)
c. Dispnee neregulata care se prezinta sub urmatoarele variante:
- dispneea Cheyne-Strokes
- dispneea Küssmaul
- respiratia Biot
- o forma particulara de dispnee neregulata asa numita blockpnee
In raport cu conditiile de producere dispneea poate
surveni:
• La efort - in afectiuni ale aparatului respirator si cardio-
vascular
• In repaos - accentuata de decubit, in cursul bolilor ce
afecteaza ventilatia si circulatia pulmonara (deseori
impune pozitia de ortopnee)
D.p.d.v. al caracterelor temporale dispneea poate fi:
• Continua - in insuficienta cardiaca
• Legata de anumite momente ale zilei - dispnee vesperala
VII. TULBURARILE DE SOMN/PSIHICE
Tulburari de somn:
- Insomnie
- Hipersomnie
Tulburari psihice:
-iluziile
-halucinatiile
-anxietatea
-obsesia
-fobia
-delirul
VIII.TULBURARI DE CONSTIENTA
• Torpoarea (somnolenta)
• Obnubilarea
• Stupoarea
• Pierderea constientei
- sincopa
- coma