CRUCIADELE

IMPOTRIVA ERETICILOR IMPOTRIVA SLAVILOR

CRESTINI (PAGANI EUROPENI)

CONTRA ALBIGENZILOR SAU IN PRUSIA DE EST DE CATRE

CATHARILOR DIN SUDUL CAVALERII TEUTONI.
FRANTEI 1209 – 1229.

IMPOTRIVA
MUSULMANILOR

SPANIA - ,,RECONQUISTA”
PALESTINA – 8 CRUCIADE
,,CRUCIADE TARZII” –
1031 – 1492. INTRE 1096 – 1270 IMPOTRIVA
ORGANIZATE DE STATELE
TURCILOR SELGIUCIZI;
CRESTINE IMPOTRIVA
A 4-A A ESUAT PRIN CUCERIREA
EXPANSIUNII OTOMANE IN
CONSTANTINOPOLULUI IN 1204.
EUROPA (PARTICIPA SI TARILE
ROMANE).
 CRUCIADELE CLASICE
 CRUCIADA I – 1096 – 1099
 CRUCIADA II – 1147 – 1149
 CRUCIADA III – 1189 – 1192
 CRUCIADA IV – 1202 – 1204
 CRUCIADA V – 1218 – 1221
 CRUCIADA VI – 1228 – 1229
 CRUCIADA VII – 1248 – 1249
 CRUCIADA VIII - 1270
 Despre cruciade şi ordinele cavalereşti

 Cavalerii Sfântului Mormânt ( aceştia făceau mai

degrabă parte din armata Ierusalimului ca şi o forţă
specială pentru apărare şi primul dintre ei a fost
tocmai Godfrey ) ,
 Ordinul Cavalerilor Ospitalieri ( Ioaniţi, Maltezi ),
 Ordinul Cavalerilor Săraci ai lui Hristos şi ai Templului
lui Solomon,
 Ordinul Cavalerilor Sfântului Lazarus,
 Ordinul Cavalerilor Teutoni
 şi alte ordine
ISTORIOGRAFIE
 - contemporanii evenim. – au retinut latura
crestina – patrunsi de ideol. Bisericii si de
patosul cavaleresc.
 - istoricii moderni – au insistat pe latura epica
si crestina – eroi si sfinti in serviciul
crestinatatii
 - istoricii sec. XX – ilustreaza factorii
economici si politici – normanzii sau procesul
de colonizare a occidentului european feudal.
Arabii
 Sec. XI
 Disolutia Marelui Califat arab
 Patrunderea de noi polpulatii: turcomani
si berberi care renasc ideea de ,,Djihad”
 Nomanzii berberi
 De pe coastele Mauretaniei;
 Jumatatea sec. XI – patrund in V lumii
islamice – califii Almoravizi;
 Convertiti la islam;
 Fondeaza un Imp. intre savana africana si
Spania;
 In Spania se lovesc de opozitia spaniolilor
si cavalerilor francezi.
Selgiucizii
 Sunt turcomani;
 Patrund in zona de est a lumii arabe;
 Devin protectori ai califilor abasizi din
Bagdad;
 Reiau ofensiva spre Bizant si provinciile sale;
 Obt. Victoria de la Matzinkert – 1071 impotr.
Bizantinilor; patrund apoi in Asia Mica; si in
Egipt; Siria; Palestina(Ierusalim);
 Nu creaza institutii solide.
 Bizantul

 In sec. XI – in plan extern inregistreaza numeroase

esecuri datorate problemelor externe dar si pb.
interne ( evolutia socio-economica care determina
criza administrativa si militara);
 Concesii facute aristocratiei funciare si republicilor
italiene – afecteaza economia bizantina.
 Pierderi teritoriale: Sicilia luata de normanzi si
provinciile orientale luate de islamici;
Normanzii
 Mercenari adusi de Roma;
 Sub conducerea lui Robert Guiscard sunt
vasali ai Romei si aliatii sai impotriva arabilor
si Bizantului;
 Vor crearea unui imperiu in M. Mediterana;
 Ataca coasta dalmata;
 Vlastare ale lor ajung sa creeze dinastii:
Staufeni; Angevini.
Venetia
 Se afla in umbra Constantinopolului;
 Aparent supusi Bizantului;
 Duc o politica proprie in M. Adriatica si
pe coasta dalmata;
 Se asociaza ideii de cruciada dupa
succesele primei cruciade in speranta
castigului.
CAUZELE CRUCIADELOR
 RELIGIOASE
- Considerate războaie sfinte de
către ideologia creştină au fost
organizate pentru eliberarea
LOCURILOR SFINTE de sub
dominaţia musulană ( în sec. al
XI-lea de sub stăpînirea turcilor
selgiucizi )
- Realizarea în siguranţă a
pelerinajelor
 ECONOMICE
-Apusenii doreau să pună
stăpânire pe drumurile
comerciale controlate de Bizanţ
şi obţinerea de noi pieţe de
desfacere şi aprovizionare
POLITICO-MILITARE
-Iniţiativa papalităţii de a
organiza aceste expediţii în
urma cărora şi-ar fi mărit sfera
de influenţă ( înlăturarea
efectelor schismei din 1054 )
-Bizanţul dorea recuperarea
teritoriilor pierdute
FORŢE PARTICIPANTE
 Nobilimea
 Castigarea prestigiului;
 Evul mediu a creat prototipul cavalerului fară teamă.

 Oamenii de rând
 Speranta mantuirii si imbogatirii – tarai si oraseni(negustori) pe
seama bogatiilor Orientului;
 Cruciadele au dezvăluit societăţii că şi omul de rând e capabil de
bravură, iar curajul nu este numai apanajul exclusiv al
cavalerului.
 Cruciada a fost acceptată de toate păturile sociale, deoarece ea
a unit un crez politic cu idealul cavaleresc de aventură şi
năzuinţa micilor producători spre emancipare.
Cruciada I (1096 – 1099)
 Initiata de papa Urban II la conciliul de la Clermont;
 Are 2 faze:
 1. populara: condusa de predicatori; multimea traverseaza
Ungaria si Bizantul (jafuri pe parcurs); ajung in Asia Mica unde
sunt masacrati;
 2. cavalereasca: mai bine organizata; are 4 grupuri de cavaleri
din Franta (Godefroy de Bouillon); Italia (Bohemund de
Tarent); innainteaza pe uscat; jura credinta imp. Alexios
Commnenul caruia ii promit restituirea teritoriilor; Obtin
victorii dar din ceea ce cuceresc redau doar Niceea; restul
cuceririlor le pastreaza si le organizeaza dupa model latin
occidental in 4 regate:
 Principatul Antiohiei – condusa de Bohemund;
 Edessa
 Regatul Ierusalimului – condus de Godefroy de Bouillon;
 Comitatul de Tripoli
Cruciada II (1147 – 1149)
 Cauzata de cucerirea Edessei de catre
musulmani;
 Predicata de Bernard de Clairvaux;
 Participa regele Ludovic VII (Franta) si
imparatul Conrad III;
 Rezultatele deceptioneaza:
 - germanii innainteaza pe uscat si sunt
infranti;
 - francezii innainteaza pe mare spre Ierusalim
dar sunt infranti in batalia pentru cucerirea
Damascului.
Cruciada III (1189 – 1192)
 Cauzata de cucerirea Ierusalimului de
catre sultanul Saladin al Egiptului;
 Participa:
 - Frederic de Barbarossa – pe uscat;
moare in Siria de N;
 - Filip al II-lea August + Richard Inima
de Leu – pe apa; nu colaboreaza;
cuceresc doar cetatea Saint Jean d’Acre
si insula Cipru.
Cruciada IV (1202 – 1204)
 Este o afacere politica si economica;
 Partcipa forte din Franta; Italia de N; condusi
de nobili precum Bonifaciu de Montferrat;
 Nu au bani pentru transport si apeleaza la
Venetia care abate expeditia spre
Constantinopol(dogele Enrico Dandolo)
 Asediul Constantinopolului – cucerit in apr.
1204;
 Cruciatii organizeaza un Imperiu Latin de
Rasarit si alte principate pe ruinele Imp.
Bizantin;
 Bizantinii se elibereaza spre 1261.
 Cruciadele V - VIII
 A V-a (1217 – 1221)  A VII-a (1248-1254) si a
– spre Egipt; succese VIII-a (1270) –
initiale apoi esec; cruciade initiate de
regele Frantei Ludovic IX
 A VI-a (1228 – 1229) cel Sfant - inregistreaza
– imparatul Frederic noi esecuri. A VII-a spre
II obtine Ierusalimul Egipt dar regele cade
prin negocierea pacii prizonier si pierde
cu sultanul Saladin teritorii apoi la a VIII-a
dar conflictul cu cruciada se indreapta
papalitatea duce in spre Tunis unde insa
final la pierderea regele moare rapus de o
Ierusalimului; epidemie de ciuma.
CONSECINŢE
 Dezvoltarea comerţului mediteranean - principalii beneficiari:
Veneţia, Genova, Pisa;
 Întărirea puterii monarhilor - centralizarea statală și slăbirea
puterii nobilimii
 Scăderea autorității Bisericii Catolice;
 A accentuat ruptura dintre ortodocşi şi catolici;
 A determinat reactivarea spiritului expansionist musulman –
turcii otomani;
 Contacte culturale Orient – Occident;
 Lărgirea orizontului geografic;
 Redobândirea marilor valori ale culturii antice prin filieră arabă.