Sunteți pe pagina 1din 24

CRUCIADELE

IMPOTRIVA ERETICILOR IMPOTRIVA SLAVILOR


CRESTINI (PAGANI EUROPENI)

CONTRA ALBIGENZILOR SAU IN PRUSIA DE EST DE CATRE


CATHARILOR DIN SUDUL CAVALERII TEUTONI.
FRANTEI 1209 – 1229.

IMPOTRIVA
MUSULMANILOR

SPANIA - ,,RECONQUISTA”
PALESTINA – 8 CRUCIADE
,,CRUCIADE TARZII” –
1031 – 1492. INTRE 1096 – 1270 IMPOTRIVA
ORGANIZATE DE STATELE
TURCILOR SELGIUCIZI;
CRESTINE IMPOTRIVA
A 4-A A ESUAT PRIN CUCERIREA
EXPANSIUNII OTOMANE IN
CONSTANTINOPOLULUI IN 1204.
EUROPA (PARTICIPA SI TARILE
ROMANE).
CRUCIADELE CLASICE
 CRUCIADA I – 1096 – 1099
 CRUCIADA II – 1147 – 1149
 CRUCIADA III – 1189 – 1192
 CRUCIADA IV – 1202 – 1204
 CRUCIADA V – 1218 – 1221
 CRUCIADA VI – 1228 – 1229
 CRUCIADA VII – 1248 – 1249
 CRUCIADA VIII - 1270
Despre cruciade şi ordinele cavalereşti

 Cavalerii Sfântului Mormânt ( aceştia făceau mai


degrabă parte din armata Ierusalimului ca şi o forţă
specială pentru apărare şi primul dintre ei a fost
tocmai Godfrey ) ,
 Ordinul Cavalerilor Ospitalieri ( Ioaniţi, Maltezi ),
 Ordinul Cavalerilor Săraci ai lui Hristos şi ai Templului
lui Solomon,
 Ordinul Cavalerilor Sfântului Lazarus,
 Ordinul Cavalerilor Teutoni
 şi alte ordine
ISTORIOGRAFIE
 - contemporanii evenim. – au retinut latura
crestina – patrunsi de ideol. Bisericii si de
patosul cavaleresc.
 - istoricii moderni – au insistat pe latura epica
si crestina – eroi si sfinti in serviciul
crestinatatii
 - istoricii sec. XX – ilustreaza factorii
economici si politici – normanzii sau procesul
de colonizare a occidentului european feudal.
Arabii
 Sec. XI
 Disolutia Marelui Califat arab
 Patrunderea de noi polpulatii: turcomani
si berberi care renasc ideea de ,,Djihad”
Nomanzii berberi
 De pe coastele Mauretaniei;
 Jumatatea sec. XI – patrund in V lumii
islamice – califii Almoravizi;
 Convertiti la islam;
 Fondeaza un Imp. intre savana africana si
Spania;
 In Spania se lovesc de opozitia spaniolilor
si cavalerilor francezi.
Selgiucizii
 Sunt turcomani;
 Patrund in zona de est a lumii arabe;
 Devin protectori ai califilor abasizi din
Bagdad;
 Reiau ofensiva spre Bizant si provinciile sale;
 Obt. Victoria de la Matzinkert – 1071 impotr.
Bizantinilor; patrund apoi in Asia Mica; si in
Egipt; Siria; Palestina(Ierusalim);
 Nu creaza institutii solide.
Bizantul

 In sec. XI – in plan extern inregistreaza numeroase


esecuri datorate problemelor externe dar si pb.
interne ( evolutia socio-economica care determina
criza administrativa si militara);
 Concesii facute aristocratiei funciare si republicilor
italiene – afecteaza economia bizantina.
 Pierderi teritoriale: Sicilia luata de normanzi si
provinciile orientale luate de islamici;
Normanzii
 Mercenari adusi de Roma;
 Sub conducerea lui Robert Guiscard sunt
vasali ai Romei si aliatii sai impotriva arabilor
si Bizantului;
 Vor crearea unui imperiu in M. Mediterana;
 Ataca coasta dalmata;
 Vlastare ale lor ajung sa creeze dinastii:
Staufeni; Angevini.
Venetia
 Se afla in umbra Constantinopolului;
 Aparent supusi Bizantului;
 Duc o politica proprie in M. Adriatica si
pe coasta dalmata;
 Se asociaza ideii de cruciada dupa
succesele primei cruciade in speranta
castigului.
CAUZELE CRUCIADELOR
 RELIGIOASE  ECONOMICE
-Apusenii doreau să pună
- Considerate războaie sfinte de stăpânire pe drumurile
către ideologia creştină au fost comerciale controlate de Bizanţ
organizate pentru eliberarea şi obţinerea de noi pieţe de
LOCURILOR SFINTE de sub desfacere şi aprovizionare
dominaţia musulană ( în sec. al
XI-lea de sub stăpînirea turcilor POLITICO-MILITARE
selgiucizi )
-Iniţiativa papalităţii de a
organiza aceste expediţii în
- Realizarea în siguranţă a urma cărora şi-ar fi mărit sfera
pelerinajelor de influenţă ( înlăturarea
efectelor schismei din 1054 )
-Bizanţul dorea recuperarea
teritoriilor pierdute
FORŢE PARTICIPANTE
 Nobilimea
 Castigarea prestigiului;
 Evul mediu a creat prototipul cavalerului fară teamă.

 Oamenii de rând
 Speranta mantuirii si imbogatirii – tarai si oraseni(negustori) pe
seama bogatiilor Orientului;
 Cruciadele au dezvăluit societăţii că şi omul de rând e capabil de
bravură, iar curajul nu este numai apanajul exclusiv al
cavalerului.
 Cruciada a fost acceptată de toate păturile sociale, deoarece ea
a unit un crez politic cu idealul cavaleresc de aventură şi
năzuinţa micilor producători spre emancipare.
Cruciada I (1096 – 1099)
 Initiata de papa Urban II la conciliul de la Clermont;
 Are 2 faze:
 1. populara: condusa de predicatori; multimea traverseaza
Ungaria si Bizantul (jafuri pe parcurs); ajung in Asia Mica unde
sunt masacrati;
 2. cavalereasca: mai bine organizata; are 4 grupuri de cavaleri
din Franta (Godefroy de Bouillon); Italia (Bohemund de
Tarent); innainteaza pe uscat; jura credinta imp. Alexios
Commnenul caruia ii promit restituirea teritoriilor; Obtin
victorii dar din ceea ce cuceresc redau doar Niceea; restul
cuceririlor le pastreaza si le organizeaza dupa model latin
occidental in 4 regate:
 Principatul Antiohiei – condusa de Bohemund;
 Edessa
 Regatul Ierusalimului – condus de Godefroy de Bouillon;
 Comitatul de Tripoli
Cruciada II (1147 – 1149)
 Cauzata de cucerirea Edessei de catre
musulmani;
 Predicata de Bernard de Clairvaux;
 Participa regele Ludovic VII (Franta) si
imparatul Conrad III;
 Rezultatele deceptioneaza:
 - germanii innainteaza pe uscat si sunt
infranti;
 - francezii innainteaza pe mare spre Ierusalim
dar sunt infranti in batalia pentru cucerirea
Damascului.
Cruciada III (1189 – 1192)
 Cauzata de cucerirea Ierusalimului de
catre sultanul Saladin al Egiptului;
 Participa:
 - Frederic de Barbarossa – pe uscat;
moare in Siria de N;
 - Filip al II-lea August + Richard Inima
de Leu – pe apa; nu colaboreaza;
cuceresc doar cetatea Saint Jean d’Acre
si insula Cipru.
Cruciada IV (1202 – 1204)
 Este o afacere politica si economica;
 Partcipa forte din Franta; Italia de N; condusi
de nobili precum Bonifaciu de Montferrat;
 Nu au bani pentru transport si apeleaza la
Venetia care abate expeditia spre
Constantinopol(dogele Enrico Dandolo)
 Asediul Constantinopolului – cucerit in apr.
1204;
 Cruciatii organizeaza un Imperiu Latin de
Rasarit si alte principate pe ruinele Imp.
Bizantin;
 Bizantinii se elibereaza spre 1261.
Cruciadele V - VIII
 A V-a (1217 – 1221)  A VII-a (1248-1254) si a
– spre Egipt; succese VIII-a (1270) –
initiale apoi esec; cruciade initiate de
regele Frantei Ludovic IX
 A VI-a (1228 – 1229) cel Sfant - inregistreaza
– imparatul Frederic noi esecuri. A VII-a spre
II obtine Ierusalimul Egipt dar regele cade
prin negocierea pacii prizonier si pierde
cu sultanul Saladin teritorii apoi la a VIII-a
dar conflictul cu cruciada se indreapta
papalitatea duce in spre Tunis unde insa
final la pierderea regele moare rapus de o
Ierusalimului; epidemie de ciuma.
CONSECINŢE
 Dezvoltarea comerţului mediteranean - principalii beneficiari:
Veneţia, Genova, Pisa;
 Întărirea puterii monarhilor - centralizarea statală și slăbirea
puterii nobilimii
 Scăderea autorității Bisericii Catolice;
 A accentuat ruptura dintre ortodocşi şi catolici;
 A determinat reactivarea spiritului expansionist musulman –
turcii otomani;
 Contacte culturale Orient – Occident;
 Lărgirea orizontului geografic;
 Redobândirea marilor valori ale culturii antice prin filieră arabă.