Sunteți pe pagina 1din 5

ARTICOLUL

2, CEDO

Diana SÂRCU,
Dr. hab, conf. univ.
Vasîlca c. Moldovei
 Data: 11.02.2014, fiul reclamantei, în vârstă de 17 ani, în 2008 a decedat după ce a
căzut de la unul din etajele unui bloc locativ. Reclamanta s-a plâns în baza art. 2 din
Convenţie că nu a existat o anchetă efectivă pe cauza decesului fiului său şi că
drepturile sale ca parte vătămată nu au fost respectate.
 Curtea: încălcarea art. 2 CEDO sub aspect procedural, notând că ofițerul responsabil
de caz a propus de cel puțin opt ori să nu fie inițiată urmărirea penală pe marginea
decesului fiului reclamantei și că toate propunerile, cu excepţia ultimei, au fost
respinse de procuror, de superiorii săi sau de judecătorul de instrucție ca fiind
premature şi că ar fi cuprins omisiuni inexplicabile. În hotărârea sa, Curtea a
constatat că investigațiile au durat aproximativ 2,5 ani, accentuând necesitatea
operativității în cazurile de pierdere a vieții. Curtea a susţinut că reclamanta are
motive să dispute diligența autorităților, plângându-se fără succes de întârzierile
respective şi că autoritățile nu au implicat-o în mod suficient în investigații, or
aceasta a avut un interes legitim în efectuarea investigației. În concluzie, investigația
nefiind eficientă.
 Curtea a acordat reclamantei 12 000 Euro cu titlu de prejudiciu moral și 422 Euro cu
titlu de costuri și cheltuieli.
Tcaci c. Moldovei
 Data: 15 iulie 2014, reclamantul Maxim Tcaci, este condamnat la detenţie pe viaţă şi deţinut
în penitenciarul din Rezina, s-a plâns de relele tratamente la care a fost supus de către
poliţişti după reţinerea sa şi de ineficienţa anchetei în acest sens. În substanţă, el a invocat că
a fost condamnat în baza mărturiilor pe care le-a făcut în urma maltratării sale. În final,
reclamantul a invocat că nu a beneficiat de un recurs intern efectiv, prevăzut de art. 13
CEDO pentru plângerile sale în temeiul art. 3 CEDO.
 Curtea: încălcarea art. 3 CEDO, observând că potrivit documentelor medicale, până la
detenție starea sănătății reclamantului era bună, iar în ziua încarcerării de către colaboratorii
IDP nu a fost depistată vreo leziune pe corpul acestuia. Curtea a remarcat că, pe durata
detenției, medicii au depistat leziuni pe corpul reclamantului şi că un coleg de celulă a
confirmat maltratarea acestuia de către poliție. La fel, Curtea a observat că investigația
autorităților naționale pe marginea plângerii lui a fost lentă, că nu a fost garantată
participarea efectivă a reclamantului la toate etapele procedurii, că acesta din urmă nu a
putut contesta ordonanța finală emisă pe faptul maltratării sale pe motiv că o copie a acestui
act nu i-a fost prezentată şi că neanexarea documentului respectiv la plângerea formulată de
reclamant a dus la închiderea procedurii în faţa judecătorului de instrucţie. De asemenea,
Curtea a notat că Guvernul nu a oferit nici o explicație plauzibilă privind originea leziunilor
corporale ale reclamantului.
 Curtea a acordat suma de 9000 Euro cu titlu de prejudiciu moral şi 1170 Euro cu titlu de
costuri și cheltuieli.
Ciorap c. Moldovei (4)
 Data: 08 iulie 2014, reclamantul este Tudor Ciorap, care în două serii de proceduri la nivel naţional a
fost acuzat de comiterea unor infracţiuni. Reclamantul este parţial incapabil şi a fost diagnosticat cu
schizofrenie.
 În faţa Curţii reclamantul a invocat, în baza art. 3 din Convenţie, că în perioada în care se afla în detenţie
şi anume la 21 decembrie 2000, a fost supus unui tratament inuman şi degradant prin faptul că a fost
supus unei intervenţii chirurgicale fără necesitate terapeutică şi fără consimţământul său, operaţie care a
fost efectuată în spitalul penitenciarului. De asemenea, reclamantul a invocat că autorităţile au refuzat să
iniţieze un proces de urmărire penală privitor la actele de tratament inuman invocate de el, că dreptul de
acces liber la justiţie garantat prin art. 6 din Convenţie a fost încălcat din cauza refuzului instanţelor
naţionale de a examina plângerea lui referitoare la faptul că a fost victima unui experiment medical, că
prin intervenţia chirurgicală, care nu a fost necesară, i-a fost încălcat dreptul său la respectarea vieţii
private, garantat de art. 8 din Convenţie. Reclamantul a mai invocat încălcarea drepturilor sale garantate
de art. 10 din Convenţie deoarece i s-a refuzat accesul la dosarul său medical, precum şi încălcarea art.
17 din Convenţie invocând falsificarea documentelor medicale de către instituţiile statului.
 Curtea a constatat, în unanimitate, încălcarea în substanţă a art. 3 din Convenţie, observând că la nivel
naţional instanţele naţionale, inclusiv Curtea Supremă de Justiţie, au constatat că reclamantul a fost
supus unui tratament inuman contrar Convenţiei. Părţile nu au contestat concluziile instanţelor
naţionale, reiterând că unica chestiune ce urmează a fi abordată de către aceasta este cuantumul
despăgubirilor (400 euro). 
 Curtea a acordat suma de 9000 euro cu titlu de prejudiciu moral și 150 euro pentru cheltuielile de
traduceri.
Timuş şi Ţaruş c. Moldovei
 Data:15 octombrie 2013, reclamanţii, Serghei Timuş şi Victoria Ţaruş, s-au
plâns în baza art. 2 şi 3 CEDO despre relele tratamente şi omorul fratelui
lor Alexei Vlasi, comise de către poliţişti. De asemenea, ei invocat faptul că
autorităţile nu s-au conformat obligaţiilor lor în baza art. 2 şi 3 CEDO de a
investiga efectiv plângerile lor şi că nu au dispus de un remediu efectiv
cerut de art. 13 CEDO în ceea ce priveşte încălcările invocate.
 Curtea: încălcarea art. 2 CEDO, sub aspect material și procedural, notând
discrepanțe majore dintre versiunile invocate de Guvern și probele din
dosar. Curtea a concluzionat că investigația circumstanțelor morții lui
Alexei Vlasi nu a fost nici adecvată și nici efectivă. Curtea a considerat că
nu este necesar să examineze separat alegaţiile în temeiul art. 3 din
Convenţia europeană.
 încălcarea art. 13 CEDO, combinat cu art. 2 CEDO.
 Curtea a acordat fiecărui reclamant câte 25,000 euro cu titlu de prejudiciu
moral și 3,000 euro cu titlu de costuri și cheltuieli.