ABDOMEN ACUT

CHIRURGICAL
 ABDOMEN ACUT
SINDROM CLINIC
PROVIZORIU, IMPUS DE CRIZA DE
TIMP DIAGNOSTIC, CARE INCLUDE
ÎN SINE UN ŞIR DE SUFERINŢE
ABDOMINALE ACUTE, ETIOLOGIC
NEDIFINITE, UNITE PRIN DEBUT ŞI
SIMPTOAME IDENTICE, IMPUNE
EFORT DIAGNOSTIC MINUŢIOS ŞI
ATITUDINE MEDICO-
CHIRURGICALĂ DE URGENŢĂ.
 CAUZELE ABDOMINALE A
ABDOMENULUI ACUT
Gastrointestinale: Urologice:
• Apendicita • Calculi ureterali
• Ulcer perforativ • Pielonefrita
• Obstrucţie intestinală
• Perforaţie intestinală
Retroperitoneale:
• Ischemia intestinală • Anevrism de aortă
• Diverticulita colonică • Hemoragie retroperitoneală
• Inflamaţia diverticulului Meckel
• Afecţiuni inflamatorii a intestinului Ginecologice:
• Chist ovarian erupt
Pancreatice, Biliare, Hepatice şi • Torsiune de ovar
Splenice:
• Sarcina ectopică
• Pancreatita acută
• Salpingita acută , Piosalpinx
• Colecistita acută
• Endometrita
• Abces hepatic
• Ruptura de uter
• Tumor hepatic rupt sau hemoragic
• Hepatita acută
Peretele abdominal:
• Colangită acută • Hematoma muşchilor recţi
• Ruptura de splină abdominali
 CAUZELE
EXTRAABDOMINALE A
ABDOMENULUI ACUT
Toracice:
• Infarct de miocard Metabolice:
• Pericardita acută • Cetoacidoza diabetică
• Pneumonia lobului bazal • Criza Addisoniană
• Pneumotorax • Porfiria acută
• Infarct pulmonar • Hiperlipoproteinemia

Hematologice: Dependente de toxine:

• Leucemia acută • Intoxicaţie cu plumb
• Revenire după narcotice
Neurologice:
• Herpes zoster
• Tabes dorsalis
• Compresia radiculilor nervoşi
 FORME DE ABDOMEN ACUT
• Abdomen acut chirurgical

• Abdomen acut medical

• Abdomen acut fals

Calea neuronală de transmitere a senzaţiei dolore
de la viscerul lezat până la scoarţa
Mecanismul durerilor de iradiere.
Dermatoamele de origine a
stimulilor dolori
 DEBUTUL DURERII

• Brusc – perforaţie de organ cavitar, tromboza

mezenterică

• Gradual – colecistita, apendicita

Localizarea şi iradierea durerilor
 CARACTERUL DURERII

• Colică, crampă spastică, urmată de acalmie, apoi de

reluarea durerii
• Sîcîitoiare, permanentă de apăsare
• Constrictivă, lancinantă
• Continue, sfîşîitoare
• Pleuritică intensificată de respiraţie;
• Permanentă, de intensitate mare, insuportabilă
• Pulsatilă, continue
 SIMPTOAME
• Durerea – 84,34%
• Hemoragii – 0,52%
• Oprirea tranzitului intestinal (constipaţii) – 0,4%
• Icterul – 0,16%
• Febra – 0,12%
• Nausea, voma – 0,03%
• Alte cauze 14,5%
 ANAMNEZA VA TREBUI SĂ
PRECIZEZE

• Vârsta pacientului
• Episoadele antecedente medicale sau chirurgicale
• Ingestia prealabilă a unor substanţe, alimente sau
medicamente
• La femei obligator anamneza reproductivă.
 EXAMENUL CLINIC GENERAL

• Respiraţia

• Pulsul

• Tensiunea arterială

• Febra
EXAMINAREA ABDOMINALĂ
• Aspectul abdomenului:
• Meteriorizat simetric sau asimetric
• Etalat „abdomen batracian”
• Proeminent
• Desen venos accentuat
• Abdomenul retractat cu muşchii recţi abdominali vizibil
contractaţi

• Participarea peretelui abdominal în actul de respiraţie

 AUSCULTAŢIA ABDOMENULUI

• Accentuarea zgomotelor intestinale

• Diminuarea locală a zgomotelor intestinale

• Absenţa zgomotelor intestinale – se consideră lipsa

zgomotelor cel puţin 2 minute
 PALPAREA
ABDOMINALĂ
Palparea superficială prevede:

• examinarea orificiilor herniare

• depistarea regiunelor de sensibilitate
abdominală;
• tonicităţii musculare;
• prezenţa unor formaţiuni de volum.

Palparea profundă va concretiza următoarele puncte:

●sensibilitatea abdominală profundă

●natura, dimensiunele, consistenţa a leziunelor sau
formaţiunelor de volum depistate.
 PERCUŢIA
ABDOMINALĂ
• dispariţia matităţii hepatice -
pneumoperitoneul;

• timpanism accentuat – meteorism accentuat;

• matitate deplasabilă – hemoperitoneul;

• limitele ficatului, splinei sau formaţiunelor de

volum.
 EXAMENUL PELVIN
• senzaţia de plenitudine şi durere vie a
Douglas-ului – colecţie pelvină;

• împăstarea dureroasă a Douglas-ului –

hematocelul pelvin;

• formaţiune de volum a rectului;

• formaţiune de volum unilaterală – tumoare

tubo-ovariană, plastron apendicular.
 SINDROAME DE ABDOMEN ACUT:

• Sindromul peritonitic

• Sindromul ocluziv

• Sindromul de hemoragie internă

• Sindromul de ischemie intraabdominală

• Sindromul de torsiune de organe.

 EXAMENE DE LABORATOR
• Evaluarea biologică a bolnavului;
• Susţinerea diagnosticului;
• Ghidarea terapeuticii.

Se practică următoarele investigaţii:

• Hemograma
• Examenul urinei
• Determinarea α-amilazei
• Examenele biochimice şi electrolitice
 EXAMENE
RADIOLOGICE
Radiografia abdominală
panoramică:
 Aer
 Pneumoperitoneul subdiafragmal
pericecal, în bursa omentală, retroperitoneal
Aer în vezica biliară, calea biliară principală
Nivele hidroaerice
Calculi radioopaci
Calcificări în aria pancreasului, aortei.

Examenul radiologic cu substanţe de contrast a tractului

digestiv, sistemului hepatobiliar, urinar.

Radiografia toracică.
 LAPAROSCOPIA
• Exactitatea diagnostică
înaltă
• Riscul scăzut
(complicaţii 3,6%)
●Vizualizarea directă organelor intraabdominale
●Măreşte imaginea
●Posibilitatea de a fi completată cu unele măsuri
curative
 REGULI GENERALE
• Se interzice administrarea
substanţelor:
 opioide,
 antibioticelor,
corticosteroizilor,
 purgativelor.
●Bolnavul este îndrumat în serviciu chirurgical cît
mai rapid posibil
●Rezultatele depind de precocitatea intervenţiei
chirurgicale
●Nu există abdomenul acut chirurgical „depăşit”
Abdomenul
acut
chirurgical
este o
adevărată
„cutie cu
surprize”