Sunteți pe pagina 1din 24

Paradigmele explicaţiei sociologice –

CURS 1

Tema 1
Funcţiile şi structura
sociologiei

1
4 funcţii ale sociologiei  4 mari
componente ale sociologiei

 Descriptivă
– Metodologie ….
– Cum este realitatea socială ? Indicatori/ patternuri empirice
 Predictivă
– Metodologia prognozei
– Cum va fi realitatea socială ? Predicţii/ prognoze
 Explicativă
– Paradigmele explicaţiei sociologice
– De ce este realitatea socială aşa şi nu altfel ? Teorii
 Constructivă
– Metodologi schimbării sociale proiectate
– Cum poate fi schimbată realitatea socială ? Programe/ proiecte

2
Structura sociologiei
 Fapte
– Realitatea  fapte
– Fapte comune/ fapte instituţionale/ fapte ştiinţifice=
sociologice: indicatori, patternuri sociale/ culturale
 Teorii
 Proiecte/ programe/ strategii
 Metodologii:
– Metodologia producerii faptelor – descrierea realităţii
– Metodologia predicţiei faptelor
– Metodologia construirii explicaţiei sociologice
– Metodologia construirii/ schimbării sociale

3
Nivelele sociologiei

 Sociologii ale universalului – teorii universale

 Sociologii ale contextelor sociale

 Sociologii ale “individualului”

 Sociologia constructivă

4
Teorii ale universalului

 Teorii ale socialităţii


 Teorii ale sistemelor sociale: Talcott Parsons, Robert
Merton: paradigma structural-funcţionalistă a
sistemelor sociale
 Teorii ale unor componente universale/ procese/
funcţii/ relaţii/ ale socialităţii
– Structuri sociale
– Grupuri sociale
– Relaţii interpersonale
– Norme/ valori/ pedeapsa/ succesul/ conflictul/ controlul social

5
Teorii ale unor tipuri/ contexte sociale

 Teorii ale unui tip de sistem social/ context social/


component al unui context
– Sociologia unui tip de societate
– Sociologia unor contexte sociale
– Sociologia fenomenelor sociale într-un context
 Exemple:
– Teoria capitalismulu lui Marx
– Teoria societăţilor postmoderniste
– Teorii ale oraşelor în perioada industrializării
– Teoria societăţilor în tranziţie de la socialism la capitalism

6
Teorii ale fenomenelor sociale
individuale

 Teoria tranziţiei româneşti

 Teoria lui H.Stahl a formării statelor feudale


româneşti

 Teoria societăţii socialiste româneşti

 Populaţia de romi din România actuală


7
Structura teoriei

 Termeni teoretici/ concepte:


– se referă la clase de fenomene
– De regulă universale sau clase de fenomene într-
un context
 Enunţuri
–Enunţuri universale: “legi”
– Enunţuri contextuale
 Teorii: ansambluri coerente logic de propoziţii
referitoare la un fenomen sau domeniu

8
Exemple de teorii

 Teoria lui Durcheim a sinuciderii

 Teoria lui Marx a societăţii capitaliste

 Teoria Limitelor creşterii şi a dinamicii lumii

 Teoria lui D.Bell: societatea postindustrial

9
Statutul unui enunţ/ teorie

 Verificată şi confiramtă = adevărată - legi

 Ipoteze: enunţuri sau teorii

= un adevăr provizoriu, încă neprobat


suficient

10
Ce este o ipoteză legitimă/ corectă?

= Ipoteza Nu este o afirmaţie arbitrară

= Ipoteza Este:

1. Este o afirmaţie despre adevărul căreia avem


unele argumente, dar nu este probată definitiv
sau
2. O relaţie/ teorie interesantă practic: dacă ar fi
adevărată, efecte interesante

11
2 tipuri de ipoteze

 Ipoteze universale  legi/ relaţii universale

 Ipoteze contextuale  regularităţi/ relaţii/


configuraţii într-un context

12
Condiţiile formulării corecte a unei
ipoteze

 Să aibă o susţinere:
– Teoretică: încadrată într-o teorie: argumente teoretice = un
model explicativ
– Empirică: existe unele date empirice care o fac mai
verosimilă decât contrara
 Test: contrara ei să nu fie cel puţin la fel de plauzibilă
decât ea
 Dacă este universală: să fie o relaţie directă, nu
mediată de alte variabile
 Dacă este contextuală: se pot admite ipoteze
“mediate”, dar argumentarea teoretică şi empirică
este crucială

13
Sunt următoarele enunţuri ipoteze
corecte ?

 Ameninţarea externă creşte coeziunea sistemului

 Studentele sunt mai motivate profesional decât


studenţii

Care este corectă ?


 În populaţia de romi, fertilitatea scade odată cu
creşterea nivelului şcolar al femeii
 În populaţia de romi, fertilitatea nu variază în funcţie
de nivelul de educaţie

14
Este nevoie în orice studiu de ipoteze ?

 În analizele de context:
– DA: Ipoteze conextuale – fundate pe o
susţinere teoretică/ empirică sau importantă
pentru consecinţele practice
– NU: Întrebări puse realităţii: “este mai
adevărat că… sau …”  enunţuri la
care şi contrara ei să fie egal plauzibilă

15
Verificarea ipotezelor

 Două probe de verificare:

 Verificarea teoretică: imaginarea unui model


explicativ = o teorie verificată sau ipotetică
verosimilă

 Verificare empirică: testul empiric

16
Adevăr definitiv sau provizoriu

 Există pentru orice ipoteză o testare care stabileşte


definitiv adevărul
 Popper:
– testarea este un procedeu de stabilire a falsităţii; aceasta
este definitivă
– Adevărul este provizoriu = o ipoteză care a rezistat
încercărilor de stabilire a falsităţii = nu i s-a probat încă
falsitatea
 Verificare parţială: un plus de argumente

17
Enunţuri contextuale sau empirice

= enunţuri cu valabilitate contextuală


– In România anului 1999 gradul de satisfacţie faţă de viaţă al
bărbaţilor este mai scăzut decât al femeilor
– Educaţia corelează negativ cu fertilitatea şi cu alienarea;
corelează pozitiv cu optimismul şi satisfacţia cu veniturile
– Bărbaţii au o mortalitate mai ridicată decât femeile
– Ce părere despre aceste enunţuri empirice ?
 Sondaj BCS: văduvii votează PDSR, divorţaţii PRM, iar
concubinii ApR. M.Isărescu are un electorat care…locuieşte la
‘înălţime’, în blocuri de 8-10 etaje şi care nu este prea
satisfăcut de locuinţa sa.

18
Paradigmele explicării/ construcţiei
sociologice

1. Paradigma explicaţiei cauzale


2. Paradigma explicaţiei sistemice
– Analiza funcţională
– Analiza eficienţei sociale
– Analiza structurală
– Analiza relaţiilor dintre sisteme
3. Paradigma explicativă a schimbării sociale
4. Paradigma explicaţiei conştiinţei colective
5. Paradigma construcţiei/ schimbării sociale

19
Teme pentru acasă

20
Comentaţi

 “Nu există o societate în general “ (Marx)

 Este posibilă o sociologie universală valabilă pentru


orice tip de societate ?

 Sociologia este o ştiinţă a prezentului

 Care ar putea fi diferenţa dintre o “hartă socială” şi o


“hartă geografică” ?

21
 Găsiţi 20 de concepte sociologice (termeni)
universali
 Identificaţi şi descrieţi maximul pe o pagină o
teorie sociologică universală
 Identificaţi şi descrieţi maximul pe o pagină o
teorie a unui context social
 Identificaţi şi descrieţi maximul pe o pagină o
carte/ studiu a unui fenomen social individual

22
Comentaţi: cel mult o jumătate de
pagină

Dimitrie Gusti:

Sociologia este “ştiinţa naţiunii”

23
Daţi exemple
 Daţi un exemplu, cu sens, de întrebare pusă
realităţii

 Daţi 2 exemple de “legi” universale

 Daţi câte 2 exemple (şi le justificaţi în câteva


propoziţii) de:

– Ipoteze unviersale

– Ipoteze contextuale

24