Sunteți pe pagina 1din 83

Nursing MI-II

Nursing in afectiunile endocrine


Suport de curs
M.I. Nina Podarascu
Noţiuni de anatomie şi fiziologie
 Sistemul endocrin este un complex de glande ai caror produsi
– hormonii- sunt eliminati direct in sange, fiind transportati la
celule sau „organe tinta”, stimuland sau inhiband activitatea
acestora; este alcatuit din: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroide,
timusul, pancreasul, suprarenalele, ovarele, testiculele.
 Glandele cu secreţie internă sau endocrine:
 - hipofiza;
 - epifiza;
 - tiroida;
 - paratiroidele;
 - suprarenalele.
 Glandele cu dublă secreţie, internă şi externă, sunt:
 - glandele genitale masculine şi feminine, pancreasul.
NURSING ÎN BOLILE ENDOCRINE

   PROCESUL DE NURSING
 Bolile endocrine determină manifestări

caracteristice, care pot fi observate de asistentul


medical, ceea ce îl ajută în elaborarea unei strategii
de îngrijire.
 Prin contactul direct cu persoanele îngrijite are

posibilitatea să depisteze precoce semnele unor


boli şi să îndrume persoana sau familia, în cazul
copiilor, să se adreseze medicului.
  
CULEGEREA DATELOR
 
 Manifestări de dependenţă:
 1. Cefaleea:
 - este determinată frecvent de compresiune în tumorile
hipofizei, cu localizări diferite în funcţie de direcţia în care se
dezvoltă tumora (frontală, supraorbitală, bitemporală,
occipitală);
 - apare în crize de scurtă durată, apoi devine permanentă,
insuportabilă, nu mai răspunde la antialgice;
 - se asociază cu: tulburări vizuale, vărsături explozive, în
jet, fără greaţă, bradicardie;
 - intensitatea sa este influenţată de schimbarea poziţiei
capului;
 - apare sub formă de migrenă în disfuncţiile ovariene.
Manifestari de dependenta
 2. Oboseala:
 - se manifestă atât în plan fizic, cât şi intelectual; este mai
accentuată în cursul dimineţii;
 - se întâlneşte în: boala Addison, insuficienţa hipofizară
globală;
 - în tireotoxicoză, oboseala este matinală, se trezeşte mai
obosit decât s-a culcat.
 3. Tulburările somnului:
 - insomnii, somn neliniştit, insuficient cantitativ, populat de
coşmaruri în hipertiroidie, sindromul adipozo-genital;
 - hipersomnia apare în tumorile hipotalamo-hipofizare;
 - în hipotiroidism bolnavul pare adormit tot timpul.
Manifestari de dependenta
 4. Transpiraţia:
 - apare în sindromul adipozo-genital, feocromocitom;
 în tireotoxicoză predomină la nivelul palmelor şi în

regiunea capului;
 la diabetici, anunţând o hipoglicemie sau o comă.
 5. Sughiţul:
 - poate apărea ca urmare a compresiunii nervului frenic

pe traiectul său (guşă tiroidiană).


 6. Setea:
 - se întâlneşte în diabetul zaharat şi insipid, în

hiperparatiroidism.
Manifestari de dependenta
 7. Tulburări gastrointestinale:
 - inapetenţa în insuficienţa hipofizară globală,
hiperparatiroidism, boala Addison;
 - diaree în hipertiroidism, boala Addison;
 - constipaţie în hipotiroidie, hiperparatiroidism;
 - vărsături în tumorile hipofizare;
 - dureri abdominale în insuficienţa corticosuprarenaliană,
hiperparatiroidism, hipertiroidism, diabet zaharat.
 8. Tulburări cardiorespiratorii:
 - palpitaţii, ameţeli la schimbarea din decubit în ortostatism în
insuficienţa cortico­suprarenaliană;
 - dispnee în insuficienţa tiroidiană.
Manifestari de dependenta
 9. Tulburări ale aparatului genital:
 - instalarea precoce sau tardivă a pubertăţii;
 - la femei: amenoree primară în mixedem congenital şi secundară
în afecţiuni hipofizare;
 - tulburări de ritm (bradimenoree) în boli tiroidiene şi
suprarenaliene; tulburări de cantitate în tireopatii,
hiperfoliculinemie;
 - menopatii algice.
 10. Alte manifestări:
 - modificări ale vocii: disfonia după operaţii pe tiroidă, îngroşarea
vocii sau subţierea ei în disfuncţii gonadice;
 - tulburări de vedere: diplopie, îngustarea câmpului vizual pune în
evidenţă manifestări obiective.
Manifestari de dependenta
 Examen fizic:
 1.Poziţia: exprimă disconfort, fatigabilitate, apatie,

neatenţie.
 2. Mişcări şi contracţii involuntare:

 tremuraturi fine, rapide, apar la nivelul extremităţilor,

pleoapelor, cu asinergia mişcărilor oculo-palpebrale


în hipertiroidism;
 contracţii tonice ale musculaturii somatice, mai ales

la extremităţi în hipoparatiroidism;
 convulsii parţiale în tumori.
Manifestari de dependenta
 3. Aspectul feţei:
 a) facies hipertiroidian
 - exprimă spaimă, nelinişte, prezintă exoftalmie, clipeşte rar;
 - pleoapele închise tremură, uneori nu acoperă în întregime
globul ocular.
 b) facies hipotiroidian sau mixedematos
 - un aspect pufos, buhăit, cu piele aspră, îngroşată, palidă,
rece, ceroasă;
 - sprâncenele sunt rare sau absente în partea externă,
pleoapele edemaţiate;
 - buzele îngroşate, limbă edemaţiată.
 c) facies cushingoid, când are aspect de „lună plină" -
pielea prezintă teleangiectazii, acnee, hirsutism; grăsimea
facială se acumulează periauricular.
Manifestari de dependenta
 d) facies acromegalic
 - există un aspect caracteristic prin prognatism; pielea este îngroşată,
cu cute fron­tale;
 nasul, buzele şi urechile sunt îngroşate, lăţite; limba mărita
(macroglosie), spaţii interdentare lărgite, dând dinţilor aspect de
evantai.
 e). - facies addisonian - caracterizat prin modificări de culoare a pielii,
asemănătoare cafelei cu lapte; pe acest fond de hiperpigmentare
difuză, apar pete şi mai pigmentate, repartizate neuniform, ceea ce dă
un aspect de murdar; pete asemănătoare apar şi pe mucoasa bucală.
 f). - facies hipopituitar (din nanismul hipofizar) - se caracterizează
printr-un contrast între aspectul infantil general şi cel îmbătrânit al pielii.
 g). - faciesul din insuficienţa hipofizară globală (necroza hipofizară)
- prezintă trăsături şterse, pielea din jurul ochilor este colorată galben-
deschis, buhăită şi ridată.
Manifestari de dependenta
 4. Statura:
 a) gigantismul - creşterea de peste doi metri cauzată

de hipersecreţia hipofizară de hormon somatotrop;


 b) nanismul - înălţime mică (1,20-1,50 m); are două

variante:
 - nanism hipofizar - proporţionat, armonic, dar cu

dezvoltare somatică deficitară şi, în schimb, cu funcţii


psihice normale;
 - nanism tiroidian - disproporţionat, disarmonic, pitic cu

membre scurte faţă de trunchi, capul mare în raport cu


corpul, funcţii psihice retardate.
Manifestari de dependenta
 5. Starea de nutriţie: poate fi evaluată după anumiţi
parametri: dezvoltarea musculaturii, a ţesutului adipos şi a
greutăţii corporale, raportată la sex, vârstă, înălţime.
 A).Obezitatea :
 a) de tip Cushing
 - grăsimea se dispune caracteristic la nivelul gâtului (ceafa
de bivol), feţei (faţa „în lună plină") şi abdomenului (şort
abdominal);
 - membrele rămân subţiri proximal şi distal.
 b) - obezitatea din sindromul adipozo-genital - apare la
vârste foarte tinere, cuprinde sânii, abdomenul, regiunea
pubiană, rădăcinile membrelor, şoldurile şi coapsele, ceea
ce dă băieţilor un aspect feminin;
Manifestari de dependenta
 c) - obezitatea din hipotiroidie - dominată de
mixedem, se dispune difuz, cu predominanţă la faţă,
gât, cap, periarticular la gleznă şi genunchi;
 d) - obezitatea hipotalamică - rară, predomină la
femei (80%), şi se instalează brusc, de obicei după
o traumă; este dispusă pe abdomen, trunchi, la
rădăcina membrelor, cap şi gât;
 e) - obezitatea din insuficienţa gonadică, diferă
după sex: la bărbaţi, are dispoziţie feminină; nu
interesează extremităţile membrelor, gâtul şi capul.
Manifestari de dependenta
 B).Slăbirea
 - reprezintă scăderea sub greutatea ideală;
 - scăderea cu 10-15 kg, în câteva luni, avertizează
asupra hipertiroidiei, bolii Addison sau este un prim
semn în diabet;
 - caşexia, apare în insuficienţa hipofizară globală.
 6. Starea mentală:
 - labilitate afectivă, ideaţie rapidă în hipertiroidism;
 - lentoare în gândire, dificultate în vorbire (bradilalie),
tulburări de memorie în hipotiroidie;
 - depresie, labilitate emoţională, tulburări de memorie şi
de atenţie în sindromul Cushing.
Manifestari
7.Aspectul tegumentelor:

de dependenta
hiperpigmentare
 generalizată, mai accentuata pe regiunile descoperite, pe
plicile de flexiune ale membrelor, plica cotului, axile, pe eventualele cicatrici
operatorii: apare şi pe mucoasa bucală (bolta palatină, gingii, obraji) în boala
Addison;
piele îngroşată, aspră, rece, ceroasă în hiportiroidie;

piele caldă, umedă şi subţire în hipertiroidie;


vergeturi roşii-violacee la nivelul abdomenului, coapselor şi sânilor în sindromul


Cushing.
8.Unghiile:

- concave, cu aspect de linguriţă, subţiri, friabile în boala Addison;


- friabile, îngroşate în tireotoxicoză;


- lungi şi înguste în eunucoidism (insuficienţă gonadică congenitală sau după


intervenţii chirurgicale) şi hipopituitarism;


- cu aspect pătrat în acromegalie;

- subţiate, fisurate longitudinal în mixedem.



Manifestari de dependenta
 9. Edemul:
 - în hipotiroidism este o infiltraţie edematoasă (o acumulare de polizaharide

în soluţie vâscoasă, proteică); este generalizat, alb-păstos cu elasticitate


redusă, nu lasă godeu;
 - uneori, apare mixedem pretibial, care are caracter elefantiazic;

interesează şi mucoasele, ceea ce determină voce răguşită, vorbire lentă,


macroglosie, disfagie.
 10. Ochii:
 - exoftalmie, tipică în boala Basedow, însoţită de lăcrimare;
 - scăderea secreţiei lacrimale în diabetul zaharat.
 11. Oase şi muşchi:
 - deformări, osteoporoză;
 - scăderea forţei musculare;
 - hipertrofie musculară la femei, în ovarul polichistic virilizant.
 12. Aparat genital şi sâni:
 - secreţie lactată anormală (galactoree) în prolactinom;
 - absenţa caracterelor sexuale secundare sau involuţia acestora,

dezvoltarea precoce sau insuficienta dezvoltare a organelor genitale;


 - dezvoltarea sânilor la bărbaţi (ginecomastie).
Manifestari de dependenta
 13. Semne vitale
 Temperatura: creşte la hipertiroidieni şi scade la hipotiroidieni
din cauza modificărilor metabolice.
 Pulsul: tahicardie în hipertiroidism, bradicardie în hipotiroidism
 Tensiunea arterială:
 - creşteri foarte mari până la 200-300 mmHg în
feocromocitom;
 - creşte maxima şi scade minima în hipertiroidism;
 - scade maxima şi creşte minima în hipotiroidism;
 - hipertensiune în boala Addison.
 Respiraţia:
 - dispnee în feocromocitom;
 - respiraţie dificilă la efort, în boala Addison şi hipertiroidism;
 - laringospasm în hipoparatiroidism.
  
SURSE DE DIFICULTATE
 Surse de dificultate fizică: alimentaţie şi hidratare
insuficientă sau în exces, con-stipaţie, deficit auditiv, olfactiv,
vizual, deformarea articulaţiilor extremităţilor, dezechi­libru
endocrin metabolic, diaforeză, diminuarea peristaltismului,
epuizare, ameţeală, diminuarea tonusului muscular,
frigiditate, oboseală, frilozitate, deprinderi alimentare
deficitare, obezitate, edeme, tremurături ale membrelor etc.
 Surse de dificultate psihologice: anxietate, stress, teamă
de obezitate, depresie, frustrare, nelinişte faţă de diagnostic
şi tratament, ameninţarea conceptului de sine, pierderea
respectului de sine, neacceptarea bolii, tulburări de gândire.
 Surse sociologice: condiţii de muncă inadecvate,
insuficienţa resurselor familiale
 Surse de dificultate legate de lipsa de cunoaştere
Analiza datelor
Probleme de dependentă în boli endocrine

 1. Comunicare ineficientă la nivel afectiv, din


cauza:
 -nervozităţii determinată de boală, de schimbarea

stilului de viaţă;
 -anxietăţii, insomniei;
 -imposibilităţii rezolvării problemelor, a

tratamentului permanent;
 -posibilelor intervenţii chirurgicale;
 -tulburărilor senzoriale (vizuale, auditive);
 -deteriorării relaţiilor interpersonale.
Probleme de dependenta
 2. Alterarea proceselor de gândire cauzată de implicarea
sistemului nervos în procesul de boală manifestată prin:
 -cefalee;

 -somnolenţă, lentoare psihică sau agitaţie, ideaţie rapidă;

 -tulburări psihice (ce pot ajunge până la sinucidere în

sindromul Cushing).
 3. Alterarea confortului determinată de:

 -cefalee în tumorile hipofizare, feocromocitom,

hiperaldosteronism;
 -tulburări de termoreglare în hipertiroidie (intoleranţă la

cald) şi hipotiroidie (intoleranţă la frig);


 -transpiraţii excesive în feocromocitom, hipertiroidism şi

hipoglicemie;
 -dureri articulare în hipotiroidism şi acromegalie
Probleme de dependenta
 4. Alterarea imaginii de sine (a imaginii corporale) în legătură cu:
 a) schimbarea aspectului, greutăţii corporale în hipertiroidie,

hipotiroidie, sindromul Cushing şi sindromul adipozo-genital, boala


Addison;
 b) modificări la nivelul tegumentelor:
 -hiperpigmentarea în boala Addison;
 -echimoze în sindromul Cushing;
 -roşeaţa feţei în feocromocitom;
 -hirsutism în tumorile suprarenaliene.
 c) creşterea riscului de rănire, ca urmare a oboselii musculare, a

fatigabilităţii, a tulburărilor de vedere în acromegalie, sindrom


Cushing, hiperparatiroidism, hipertiroidism
 -slăbiciune musculară până la paralizie în hiperaldosteronism, din

cauza hipopotasemiei;
 -creşterea incidenţei fracturilor, ca urmare a osteoporozei, în

sindromul Cushing, hiperparatiroidism.


Probleme de depedenta
 d) disfuncţie sexuală prin:
 - scăderea libidoului în acromegalie, hipotiroidie, diabet zaharat;
 impotenţă;
 - tulburări menstruale: menoragie în hipertiroidism; amenoree în

hipotiroidism, sd. Cushing, tumori hipofizare.


 5. Alterarea nutriţiei in legătură cu procesul patologic (modificări

metabolice), manifestată prin: ingerarea unei cantităţi mai mici sau mai mari
de alimente, faţă de nevoile organismului;
 -în hipotiroidism, ca urmare a scăderii ratei metabolice, pacientul creşte în

greutate;
 -în insuficienţa corticosuprarenaliană, feocromocitom, hiperparatiroidie,

datorită anorexiei şi vărsăturilor, pacientul scade în greutate;


 -în hipertiroidism, necesităţile organismului cresc datorită creşterii ratei

metabolice; deşi ingerează o cantitate crescută de alimente, pacientul scade


în greutate.
 6. Alterarea eliminărilor intestinale în legătură cu procesul patologic,

manifestată prin:
 -diaree în hipertiroidism, boala Addison;
 -constipaţie în hipotiroidie, hipercalcemie şi feocromocitom.
Probleme de dependenta
 7. Alterarea echilibrului hidric
 - deficit actual sau potenţial de volum în diabetul zaharat, diabetul
insipid, ca urmare a poliuriei şi polidipsiei, iar în boala Addison ca
urmare a deshidratării prin pierdere excesivă de apă şi NaCI;
 - exces de volum în sindromul Cushing, hipotiroidie, ca urmare a
reabsorbţiei excesive, la nivel renal, a sodiului şi a apei
 8. Alterarea echilibrului electrolitic în legătură cu:
 -hipopotasemia manifestată prin: oboseală musculară, aritmii
cardiace, încetinirea tranzitului intestinal până la ileus paralitic în
sindromul Cushing, hiperaldosteronism;
 -hiperpotasemia manifestată prin greţuri, vărsături, crampe
musculare, în boala Addison;
 -hipercalcemia, în hiperparatiroidism, manifestată prin sete, poliurie
lăptoasă (datorită calciuriei), anorexie, greaţă, constipaţie.
Probleme de dependenta
 9. lntoleranta(scăderea toleranţei) la activitate, în legătură cu:
 -oboseală fizică şi psihică;
 -nervozitate şi agitaţie, irascibilitate, tremurături;
 -dureri articulare, ducând la imposibilitatea de a îndeplini

activităţile zilnice.
 10. Potenţial de creştere a riscului la infecţie şi întârziere a
vindecării rănilor, în diabetul zaharat, bolile suprarenaliene,
hipotiroidism, ca urmare a scăderii răspunsului
imunitar
 11. Deficit de cunoştinţe în legătură cu:
 -boala şi cauzele ei;
 -tratamentul, regimul alimentar şi de viaţă;
 -creşterea riscului de infecţie şi rănire;
 -importanta examenului periodic.
Obiective de îngrijire în bolile endocrine
 - să fie îmbunătăţită capacitatea de comunicare şi
cooperare a pacientului;
 - să fie menţinute şi îmbunătăţite procesele de

gândire;
 - să fie asigurat confortul pacientului;
 - să fie îmbunătăţită şi acceptată imaginea de sine;
 - să fie menţinută (ameliorată) starea nutriţională

adecvată;
 - pacientul sa participe la activităţi;
 - să se reducă riscului de infecţie şi rănire;
 - să participe la programe de educatie pentru

sanatate.
INTERVENŢII NURSING
 PRIORITĂŢI DE ÎNGRIJIRE:
 supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative, a stării de conştientă,
 menţinerea unei stări nutriţionale adecvate, a echilibrului hidric şi

electrolitic,
 îmbunătăţirea /acceptarea imaginii de sine,
 crearea unui mediu sigur,
 creşterea toleranţei la activitate.
 INTERVENŢII PROPRII (AUTONOME): comunicare, hidratare,

alimentare, igienă, asigurarea confortului fizic şi psihic, prevenirea


complicaţiilor, educaţia pacientului/familiei.
 a) pentru îmbunătăţirea capacităţii de cooperare:
 ajută pacientul să înţeleagă că starea de anxietate este legată de procesul

de boală şi se aşteaptă o schimbare datorită tratamentului;


 îşi rezervă mai mult timp pentru a sta de vorbă cu pacientul, îi oferă

posibilitatea să-şi exprime gândurile; îl antrenează într-o activitate


relaxantă - distractivă, dacă este posibil - asigurându-i o preocupare nouă;
 sfătuieşte familia şi vizitatorii să evite discuţiile şi situaţiile tensionate,

veştile neplăcute.
Interventii proprii
 b) pentru menţinerea şi îmbunătăţirea proceselor de
gândire:
 explică pacientului cauzele bolii la nivelul actual de înţelegere;
 colaborează cu familia pentru a sprijini pacientul;
 asigură condiţii de mediu, care să liniştească bolnavul: lumină

difuză, muzică lentă, limitarea vizitelor sau evitarea celor


nedorite.
 c)pentru creşterea confortului, se asigură:
 cameră mai caldă sau mai răcoroasă, în funcţie de tulburările

de termoreglare;
 îmbrăcăminte adecvată, schimbarea lenjeriei;
 igiena corporală;
 calmarea durerilor articulare prin repaus, comprese calde sau

reci (după necesitate), aspirină, antiinflamatoare


nesteroidiene, dacă sunt compatibile cu restul tratamentului.
Interventii proprii
 d) în vederea îmbunătăţirii şi acceptării imaginii modificate:
 ajută pacientul să înţeleagă că unele manifestări de boală dispar

sub tratament; îl ascultă cu răbdare, răspunde la întrebări;


 îl informează că disfuncţia sexuală va fi influenţată pozitiv de

tratament;
 ajută pacientul (îl sfătuieşte) să folosească machiajul pentru

corectarea imaginii (mai ales a modificării tegumentelor).


 e) pentru îmbunătăţirea stării nutriţionale:
 asigură un regim alimentar adecvat cantitativ şi calitativ; dacă

este posibil, ţine seama de preferinţele bolnavului;


 supraveghează respectarea regimului alimentar;
 cântăreşte pacientul cu acelaşi cântar, la aceeaşi oră, în aceleaşi

condiţii, notează greutatea;


 asigură servirea igienică a alimentelor;
 sfătuieşte pacientul să corecteze gustul alimentelor.
Interventii
f) în vederea menţinerii echilibrului hidric şi electrolitic:
identifică hipovolemia şi semnele de deshidratare prin:

◦măsurarea tensiunii arteriale în decubit, şezând, ortostatism;


◦măsurarea pulsului în aceleaşi condiţii;
◦cercetarea turgorului; persistenţa pliului cutanat mai mult de 20 de
secunde arată deshidratare;
- supravegherea mucoasei bucale;
- evidenţa intrărilor şi ieşirilor lichidelor (bilanţ hidric) pe căi naturale

pierderi patologice;
- asigură echilibrul hidric normal prin:

◦- hidratare orală, dacă tolerează, administrare frecventă de lichide;


◦- punerea la îndemâna pacientului imobilizat a lichidelor;
◦- folosirea sucului de roşii, a laptelui şi supei de carne, în locul apei;
◦- hidratarea parenterală, la nevoie, conform prescripţiilor medicale;
◦- supravegherea diurezei, care trebuie să crească la 25-30 ml/oră, cu o
densitate de 1015-1020;
Interventii proprii
- identifică excesul de volum lichidian prin:
- supravegherea tensiunii arteriale şi a pulsului;
- observarea atentă a pacientului pentru depistarea edemelor;
- cântărirea;
- evită excesul (acumularea) de lichide prin:
reducerea cantităţii de lichide la 1200-1500 ml/zi, ceea ce determină
sete greu tolerată de pacient;
reducerea sodiului, folosirea alimentelor care conţin sodiu, în
cantitate mică (cereale, fructe, cartofi, miere);
sfătuirea pacientului să mestece gumă, care stimulează salivaţia şi
menţine mucoasa umedă;
administrarea unor cantităţi mici de lichide (când nu suportă setea);
clătirea gurii, după care este rugat să arunce lichidul;
- identifică semnele unor tulburări electrolitice prin:
evaluarea unor simptome: greaţă, diaree, slăbiciune musculară;
ionogramă sangvină şi urinară;
Interventii proprii
- acţionează pentru creşterea aportului de potasiu prin:
- încurajarea consumului alimentelor care conţin potasiu (citrice,
pepene galben, banane, cartofi, fasole);
 instruirea pacientului pentru cunoaşterea acestor alimente şi

alcătuirea meniului;
 anunţă medicul de toate modificările survenite în starea

pacientului.
 g) pentru creşterea participării la activităţi:

 - sfătuieşte pacientul să reducă, la început, efortul fizic la minimum

posibil, să-şi reia treptat activitatea, să alterneze odihna cu efortul;


 - sprijină pacientul în desfăşurarea unor activităţi zilnice, îl

încurajează atunci când întreprinde ceva, îl stimulează să-şi


asume unele responsabilităţi identifică, împreună cu acesta,
factorii care favorizează creşterea toleranţei la activitate.
Interventii proprii
 h) în vederea reducerii riscului de rănire şi infecţie,
sfătuieşte pacientul:
 - să evite rănirile, în special la picioare, să nu
folosească pantofi strâmţi, să nu umble cu picioarele
goale;
 - să evite aglomeraţia şi contactul cu persoanele
bolnave;
 - să schimbe locul de muncă, dacă există risc de rănire;
 - să se prezinte Ia medic, la orice semn de infecţie;
 - să evite tehnicile invazive (injecţiile la minimum
necesar).
Interventii proprii
 i) pentru educaţia pacientului, va realiza:
 - informarea pacientului privind modul de producere a bolii, factorii

favorizanţi şi agravanţi
 instruirea pacientului referitor la tratament:
 -medicamente prescrise (denumirea); doze, orar, cale de

administrare;
 -efectul terapeutic şi reacţiile adverse;
 -când se întrerupe tratamentul, când se schimbă doza;
 -ce face când nu poate lua medicamente;
 - instruirea referitor la modificarea regimului alimentar:
 -scopul dietei;
 -tipul şi cantitatea alimentelor care trebuie evitate;
 -substanţele folosite pentru corectarea gustului înlocuind pe cele

interzise (ex: zaharină, oţet, lămâie, plante aromatizante);


 - instruirea pacientului privind evitarea riscului de rănire.
INTERVENŢII DELEGATE:
 pregătirea pentru investigaţii şi analize,
 administrarea tratamentului, asigurarea dietei,
 pregătirea preoperatorie si îngrijirea postoperatorie.
 Pregătirea preoperatorie
 informarea pacientului şi obţinerea consimţământului;
 asigurarea confortului psihic şi fizic;
 pregătirea generală şi locală: bilanţ clinic şi biologic;
 pregătirea câmpului operator.
 Îngrijirea postoperatorie
 - îngrijiri generale comune altor intervenţii;
 - îngrijiri speciale după intervenţiile pe craniu, pe glanda
tiroidă şi pe glandele suprarenale
INTERVENŢII DELEGATE SPECIFICE

 INVESTIGAŢII:
  
 1. Examene de laborator: recoltarea sângelui pentru dozări hormonale,

glicemie, dozarea calciului, fosforului, acizi grasi liberi, colesterol, lipide


serice, uree, creatinină, ionogramă, iodemie.
 Recoltarea urinei pentru calciurie, iodurie, ionogramă, 17-CS, dozarea

catecolaminelor.
 2. Teste de stimulare sau inhibare a secreţiei de hormoni pentru

hipofiză, tiroidă, paratiroide, reprarenale, gonade.


 3. Examene imagistice: radiografia craniană si a scheletului, tomografia

computerizată, rezonanţa magnetică nucleară, ecografia, probe cu izotopi


radioactivi (scintigrama, radioiodocaptarea)
 4. Alte examinări: examene oftalmologice (determinarea câmpului vizual

si a acuităţii vizuale, examenul fundului de ochi); determinarea


metabolismului bazal, reflexograma ahiliană; electromiograma, testul
hiperpneei provocate.
Explorarea glandelor endocrine
Principalii hormoni secretaţi de sistemul endocrin:

1) HIPOFIZA (lobul anterior) - situată la baza creierului secretă:


STH - hormonul de creştere somatotrop;
TSH - hormonul tireotrop - stimulează funcţia glandei tiroide;
ACTH - hormonul adrenocorticotrop - stimulează activitatea glandei

suprarenale;
Hormoni gonadotropi:
FSH -foliculostimulant - stimulează secreţia de foliculină a ovarelor;
LH - hormon luteinizant - acţionează asupra corpului galben, la femei, şi la

bărbaţi asupra
testiculului stimulând secreţia de testosteron;
Hormonul mamotrop - produce creşterea glandei mamare şi secreţia lactată;
Hormonul melanotrop - hormonul pigmentaţiei.
2) HIPOFIZA (lobul posterior) secretă:
Oxitocina - intervine la naştere contractând uterul în faza finală a sarcinii;
Vasopresina (hormonul antidiuretic-ADH) - are acţiune antidiuretică, lipsa lui

duce la diureză masivă în diabetul insipid.


 3) EPIFIZA sau GLANDA PINEALĂ - este situată deasupra
hipofizei între cele două emisfere cerebrale. Rolul epifizei: -
intervine, alături de hipofiza, în funcţia glandei genitale, având
rol inhibitor antisexual, şi asupra glandei suprarenale, intervine
şi în metabolismul zahărului (scade glicemia).
 Hormonii secretaţi sunt: Serotonina, Norepinefrina,

Melatonina.
 4) TIROIDA este situată la baza gâtului, înaintea traheei

secretă: Tiroxina (T4) sau Tetraiodotironina;


 Triiodotironina (T3);
 Aceştia stimulează arderile din organism şi ajută creşterea

(sunt necesari creşterii şi maturizării scheletului şi creierului).


 Funcţia glandei tiroide este controlată de STH şi de centrii

nervoşi din hipotalamusul anterior.


 5) PARATIROIDELE sunt glande situate pe faţa dorsală a tiroidei, în număr de 4 şi
secretă:
- Parathormonul, cu rol în metabolismul calciului şi fosforului. Secreţia crescută,

duce la mărirea calcemiei şi scăderea fosforemiei.


-Tirocalcitonina are acţiune hipocalcemiantă. Secreţia crescută provoacă Tetanie.
6) GLANDELE SUPRARENALE sunt situate deasupra rinichilor şi sunt alcătuite

din:
a) Corticala (corticosuprarenala) care secretă hormonii steroizi:
- Cortizol şi Hidrocortizonul - hormoni eliminaţi în urină sub formă 17 -

hidrocorticosteroizi (17HCS) cu rol în glucogeneză;


- Aldosteronul- reţine apa şi sarea;
- Corticosteronul - are rol în echilibrul mineral;
Zona reticulară secretă hormoni sexuali - androgeni - eliminaţi sub formă 17

cetosteroizi (17CS) în urină, care completează secreţia gonadelor. Dintre aceştia


Testosteronul la bărbaţi şi Estrogeni la femei,
b) Medulosuprarenala secretă două substanţe:
Catecolaminele - Adrenalina;
Noradrenalina - Norepinefrina;
Acestea în stări de tensiune psihică, emoţii puternice, secretă cantităţi crescute

care duc la creşterea TA şi pulsului.


 GLANDELE CU DUBLĂ SECREŢIE:
 1.Glandele genitale (Gonadele) sunt:
 - OVARUL - intern secretă hormoni sexuali feminini - Estrogenii şi

Progesteronul extern produce ovule necesare reproducerii.


 - TESTICOLUL - intern secretă hormonii sexuali masculini

(androgeni) - Testosteronul şi Androstendionul;


 - extern produce spermatozoizi necesari fecundării

(spermatogeneza are loc la nivelul tubilor seminiferi).

 2. Pancreasul este o glandă cu secreţie endocrină descoperită în


1866 când extirparea pancreasului la un câine a provocat diabetul.
 Insulele Langerhans din pancreas conţin două feluri de celule

endocrine:
 celulele α care secretă GLUCAGONUL - hormon hiperglicemiant;
 celulele β care secretă INSULINA - hormon hipoglicemiant
 Pentru exporarea glandelor endocrine se pot face:
 ANALIZE DE LABORATOR
 1.Dozări hormonale din sânge:
 Hormonii care sunt dozaţi din serul uman sunt: TSH, T3, T4,
anticorpi antiperoxidază (AAT-PO), Tiroglobină (AAT - TG),
FSH, LH, Testosteron, Prolactină (PRL), cortizon,
Dehidroepiandrostendion - sulfat (DHEA-S), 17 OH -
Progesteron.
 Pregătirea bolnavului:
 - se intrerupe medicaţia hormonală înainte de recoltare cu 3
zile;
 - se recoltează, dimineaţa pe nemâncate 5 ml de sânge prin
puncţie venoasa fără anticoagulant.
 Valorile normale sunt în funcţie de metodele folosite de
laborator, care are obligaţia să dea valorile de referinţă.
 2. Dozări hormonale din urină:
 - 17 cetosteroizi urinari VN - B: 8-12 mg/24h; F:

7-10 mg/24h;
 - 17 OH-corticosteroizi(OHCS) urinari VN - B: 4-

6 mg/24h; F: 3-5 mg/24h.


 Modul de recoltare:
 - se strânge urina din 24h; se păstrează la rece

şi întuneric; se recoltează din toată cantitatea


de urină adunată 10 ml şi se trimite la laborator
însoţit de bilet de trimitere.

Explorarea hipofizei
 Explorarea funcţionala:
 Hipofiza dirijează direct, prin produsele sale de secreţie internă
numite trofine, glanda tiroidă, glandele corticosuprarenale şi
glandele sexuale; cu restul glandelor întreţine relaţii indirecte.
 Aprecierea integrităţii fiziologice a hipofizei se face prin:
 1. Dozarea hormonilor secretaţi de celulele ţintă din sânge
şi/sau urină;
 2. Examene radiologice
 Aprecierea integrităţii fiziologice a hipofizei se face prin:
 • măsurători directe ale hormonilor hipofizari (determinarea
făcându-se prin radioimunodozare): a somatotrofinei; a
corticotrofinei; tireotrofinei serice; gonadotrofinei urinare.
 • măsurători indirecte care apreciază efectele hormonilor
hipofizei asupra glandelor ţintă: tiroida; suprarenala; gonadele.
 Se evaluează starea funcţională a acestor glande, iar din hipo-
sau hiperfuncţia lor rezultă anumite concluzii.
Explorarea hipofizei
 Explorări imagistice:
 - Radiografia de şea turcească se efectuează prin radiografia

din profil, din faţă a craniului şi bază, arata modificări de formă şi


mărime a glandei prin creşterea şeii turceşti, volumul normal al
şeii turceşti este de 600 - 1100 mm3 raportată la diametrul
craniului; existenţa unei tumori hipofizare duce la modificarea de
volum a şeii, şa cu contur dublu, şa balonizată sau dispariţia şeii.
 - CT - este o metodă modernă neinvazivă, se efectuează cu

substanţă de contrast şi permite vizualizarea precisă a hipofizei


identificând leziunile;
 - RMN-ul - este o metodă de explorare a hipofizei superioară CT,

foloseşte ca substanţă de contrat Gadolinium şi permite


vizualizarea atât a şeii turceşti cât şi a sinusurilor cavernoase, a
tijei pituitare şi a chiasmei optice;
 - Examen oftalmologic
Explorarea hipofizei
 Examen oftalmologic:
 - determinarea câmpului vizual;
 - determinarea acuităţii vizuale;
 - examenul fundului de ochi.
 Examenul oftalmologic poate evidenţia o serie de modificări extrem de
variate in endocrinopatii:
- modificare a aspectului facial, caracterizata prin:
- mărirea distantei dintre globii oculari; apare in unele sindroame
genetice, mixedemul congenital si sindromul Tumer;
- ochii oblici;
- modificarea poziţiei globului ocular în orbite:
 exoftalmia = împingerea în afara a globului ocular, peste 16 mm-
determinata prin măsurătoare cu exoftahnometru. Apare prin
hipotonia sau pareza musculaturii si creşterea presiunii
retrooculare. Apare în boala Graves-Basedow. Se poate însoţi si de
congestie a conjunctivei, senzaţie de tensiune în globii oculari
- enoftalmia = înfundarea globului ocular în orbita si poate apărea în
diabet insipid, diabet zaharat, boala Addison, casexie nervoasa;
Explorarea hipofizei
 - tulburări ale pleoapelor: edeme palpebrale — infiltraţia ţesuturilor
cu mucopolizaharide si edem, caracteristice atât hiper- cât si
hipotiroidiilor;
 - tulburări de motilitate: tremuraturi, refracţia palpebrala (semn

adrenergic caracteristic hiperfunctiei tiroidiene), lagoftalmie (ochiul


rămâne deschis cu afectarea corneei), ptoza palpebrala; tulburări
ale mişcărilor globilor oculari:
◦ - limitarea mişcărilor globilor oculari ce poate apărea în: tetanie, tumori
hipofizare, mixedem, feocromocitom, în boala Graves-Basedow
(asinergism de convergenta oculo-frontal, oculo-palpebral etc);
 - tulburări de vedere: diminuarea acuităţii vizuale în: tumorile
hipofizare secretante sau nesecretante prin compresia asupra
nervului optic, diabetul zaharat (retinopatia diabetica), mixedem
(prin edem);
 - diplopia: ca urmare a tulburărilor de mişcare a globilor oculari si

apare în boala Graves;


Explorarea hipofizei
 modificări ale câmpului vizual - explorate cu
compimetrul - caracteristice tumorilor hipofizare cu
evoluţie supraşelară si compresie asupra chiasmei
 (chiasma=formațiune nervoasă din interiorul craniului, rezultată din încrucișarea
parțială a fibrelor nervilor optici) nervilor orbitali (hemianopsie
bitemporala, hemianopsie temporala, încrucişată,
cecitate):
 - modificări ale fundului de ochi: apar în cazul instalării
fenomenelor de hipertensiune intracraniana si constau în:
edem papilar, decolorare papilara si atrofia nervului optic.
Sunt frecvente în cadrul sindromului tumoral hipofizar. In
endocrinopatiile complicate de diabet (ex. acromegalie,
Cushing) apar modificări tip retinopatie diabetica.
Explorarea tiroidei

1. Examene de laborator


Testele funcţionale ale glandei tiroide din sânge:
T4 (tiroxina serică totală) VN - 60 - 160 nmol/l
T4 (tiroxina serică liberă) - 13,30 nmol/l
T3 (triiodotironina) - 1,2 - 3,1 nmol/l
TSH (hormon stimulant al tiroidei) - 0,5-5nmol/l.
2. Dozarea iodemiei:
- se efectuează pregătind bolnavul cu o lună înainte; trebuie să nu primească

medicamente care conţin iod (substanţe de contrast folosite la examene


radiologicc, hormoni tiroidieni), se recoltează 5 ml sânge fară anticoagulant;VN
- 4-8 μg/l00ml.
3.Testele de inflamaţie:
- VSH, Leucograma, fibrinogenul sunt crescute în caz de tiroidită.
Colesterolul, CPK (creatininfosfokinaza), LDH (lactat de hidrogenaza), Lipidele

se recoltează în caz de hipotiroidie.


4. Examene din urina:
- determinarea ioduriei se face din urina adunată pe 24 h din care se recoltează

câţiva ml de urină; valorile crescute indică o supraîncărcare iodată exogenă.


Explorarea tiroidei

 5.Radiografia simplă a gâtului este utilă în cazul tulburărilor de


compresiune şi calcificărilor glandei tiroide.
 Pregătirea bolnavului este simplă, se îndepărtează obiectele radioopace

(cercei, lanţuri, mărgele, coliere);


 - poziţia bolnavului şezând, expunerea din faţă şi profil.
 6.Ecografia tiroidiana evidenţiază modificările de volum şi formă;
 bolnavul nu necesită pregătire specială, se face la orice oră; poziţia

decubit dorsal; se aplică gelul acustic pe faţa anterioară a gâtului.


Volumul normal al glandei tiroide variază în funcţie de sex şi vârstă.
 Echografia tiroidiana este utila pentru: localizarea si măsurarea zonelor

din tiroida cu modificări morfologice; obtinerea de date despre conţinutul


nodulilor tiroidieni - mase solide sau chisturi (coloide, hematoame,
abcese) sau cu structura mixta (structuri solide care au suferit
degenerescenta chistica); stabileşte zona de punctionat sighideaza acul
de punctie; identiaza devierea traheei si eventuale adenopatii
laterocervicale; in măreşte modificările de volum ale unei guşi nodulare
sub tratament; estimează greutatea glandei tiroide.
Explorarea tiroidei
 7. Radioiodocaptarea(RIC) şi scintigrama tiroidiană:
 - se realizează cu izotopi radioactivi ai iodului (I131, I123),
fie cu Techneţiu (Tc99), în laboratorul de medicină nucleară;
 - dimineaţa pe nemâncate;
 - se administrează substanţa radioactivă pe cale orală
pregătindu-se soluţia într-un flacon sau pahar cu 30 ml apă.
 Măsurarea radioactivităţii tiroidiene după captarea I131 se
face la 2, 4, 24, şi 48 ore după administrarea radiotrasorului.
 Examenul scintigrafic este util pentru depistarea nodulilor
tiroidieni ("calzi" şi "reci"), tumorile maligne, metastazele de
la nivelul glandei tiroide.
Explorarea tiroidei
 8.Reflexograma achiliană
 Apreciază durata contracţiei si a relaxării relative musculare a tricepsului
sural dupa percuţia tendonului lui Achile, prin înregistrarea deplasării
călcâiului.
 Timpul măsurat pe reflexograma reprezintă suma între stimulul iniţial +
timpul de conducere + contracţia musculara + relaxarea musculara.
 In patologia tiroidiana, este tulburata îndeosebi relaxarea musculara.
 Valori normale: 260-320 milisecunde, cu valori mai scăzute la copiii sub 3
ani. Este crescut în hipotiroidie şi scazut în hipertiroidie.
 9. Explorarea citologică (biopsia de glandă tiroidă) se efectuează prin :
 - prin ABC (aspiraţie biopsică citologică) puncţie cu ace de calibru 18 -
22 G montate la seringi de 10 - 20 ml de către medic ajutat de asistent care
pregăteşte materialele şi bolnavul şi serveşte medicul. Din produsul recoltat
se efectuează frotiu şi se trimite împachetat, etichetat la laboratorul de
anatomie patologică. Examen histologic se mai poate efectua preoperator
sau extemporaneu în sala de operaţie de către medic fiind un examen de
mare siguranţă diagnostică. Puncţia cu ac subţire are rol diagnostic dar şi
terapeutic pentru tratarea cu succes a chiştilor şi adenoamelor autonome
tiroidiene, a nodulilor benigni prin injectare de etanol pentru sclerozare.
Explorarea glandelor paratiroide
 - paratiroidele secreta hormonul – PTH – parathormon. Explorarea
paratiroidelor se realizeaza prin:
 1.Dozări hormonale din sânge a calciului si fosforului
 calcemia (VN: 9-11 mg%) crescute în hiperparatiroidie şi scăzute în
hipoparatiroidie;
 - fosforemia (VN: 2,4 - 4,5 mg%) creşte în hipoparatiroidie şi scade în
hiperparatiroidie;
 - FA (fosfataza alcalină VN: 3-5 u.B.) creşte în leziuni osoase.
 Modul de recoltare: dimineaţa pe nemâncate prin puncţie venoasă 5 ml sânge
fără anticoagulant.
 2. Examene din urină:
 - calciuria, fosfaturia se recoltează din urina pe 24 h sunt crescute: calciuria în
HPTH şi scăzută în hPTH, fosfaturia este scăzută în HPTH şi crescută în hPTH.
 3. Alte explorări: EEG, EMG, EKG, ex. radiologic al aparatului locomotor indică
modificările osoase cum ar fi osteoporoza şi depuneri de calciu în ţesuturile moi şi
organe. RMN (cervico-mediastinală),Tomografie computerizată, Ecografie
cervicală pot localiza adenoamele sau tumorile glandei paratiroide.
Explorarea glandelor suprarenale
 1) Corticosuprarenala:
 Dozarea hormonilor in plasma- determinarea
cortizonului plasmatic, determinarea ACTH (hormonul
adrenocorticotrop), determinarea aldosteronului
 Probe pt. studiul echilibrului hidromineral –
ionograma sangvina si urinara, hematocritul, testul de
incarcare cu apa.
 Dozări hormonale din urină:
 - determinarea hormonilor urinari: 17 cetosteroizi,
 17 OH CS. -corticosteroizi
Explorarea medulosuprarenala
 2) Medulosuprarenala:
 Dozări hormonale din plasmă şi urină:
 - dozarea catecolaminelor din sânge şi urină,
 - dozarea AVM-ului din urină.

 Alte explorări: echografia, TC, RMN, scintigrama, permit

vizualizarea tumorilor sau atrofia glandelor suprarenale.


 Pregătirea bolnavilor pentru determinarea hidroxiprolinei din

urină
 Regim alimentar: cu 3 zile înainte pacientul nu trebuie să

consume carne, peşte, gelatină.


 După aceea se colectează urina pe 24 h, se păstrează la rece

şi se trimite la laborator 10 ml pentru dozarea hidroxipolinei.


Explorarea medulosuprarenala
 Recoltarea AVM (acidul vanil mandelic):
 - se strânge urina din 24h pe 5ml de acid acetic, se

păstrează la rece şi întuneric şi se recoltează 50 ml


şi se trimite la laborator.
 Pregătirea bolnavului: - cu 3 zile înainte de recoltare

bolnavii trebuie să se abţină de la orice medicaţie;


 - regimul alimentar - sunt interzise consumul de

banane, prăjituri, biscuiţi cu vanilie, sucurile, cafeaua


şi capucino.
 Dozarea AVM se recomandă în feocromocitom
Explorarea glandelor sexuale
 1. Explorarea funcţională a ovarului:

 a). Teste de ovulatie


 - curba temperaturii bazale creste după perioada ovulaţiei
şi în momentul când progesteronul atinge valori maxime, se
înregistrează temperatură vaginală sau rectală dimineaţa
înainte de coborârea din pat, între a 7-a şi a 14-a zi a
ciclului menstrual;
 - frotiu cito-vaginal, efectuat in a 7- a, 14-a, 21-a zi a
ciclului menstrual (CM), se recoltează cu ajutorul ansei de
platină, secreţii de la nivelul colului uterin şi a pereţilor
vaginali şi se efectuează frotiuri pe lame de sticlă.
Explorarea glandelor sexuale
b). Dozările hormonale ale ovarului:
- - estradiolului plasmatic se recoltează în a 14-a, a 21-a zi a ciclului
menstrual, prin p.v. fără anticoagulant;
- - progesteronul se recoltează în a 21-a zi a ciclului menstrual;
- - gonadotrofina corionică;
- - LH, TSH, prolactina.
c).Alte examene:
 - testul cu progesteron este utilizat în orice amenoree şi se efectuează
prin administrare de progesteron 75 mg I.M. sau medroxiprogesteron 10
mg timp de 5 zile; testul este pozitiv în anovulaţia din boala polichistică
ovariană şi negativ când nu există secreţie estrogenică;
 - testul cu clomifen, se administrează timp de 5 zile citrat de clomifen

100 mg per os, testul determină ovulaţia şi este indicat în amenorea de


origine hipotalamică;
d).- ecografia evidenţiază chisturile ovariene şi creşterea foliculilor
Explorarea glandelor sexuale
2. Explorarea testiculului
Dozarea hormonilor din plasmă:
- testosteronul total VN (> 17ani): 280 - 1100 ng/dl
- testosteronul liber VN: 1 - 27%
- dihidrotestosteronul (DHT) VN: 15-75 ng/ml
- estradionul VN: 15-40 pg/ml
- FSH VN:3-15mUl/ml
- LH VN:2-15mUl/ml
- prolactina VN: 4-18 ng/ml

Dozarea hormonilor din urină: 17 CS, DHEA nu are decât o valoare orientativă,

deoarece sunt metaboliţi şi ai hormonilor C.S.R.


Alte examene:
Teste pt. spermatogeneza- Spermograma indică funcţia spermatogenetică a testiculului,

stabileşte sterilitatea sau fertilitatea masculină; în mod normal se găsesc 60-120 mii de
spermatozoizi/ml.
în insuficientele testiculare, numărul lor este mult redus (oli-gospermie) sau se constată

absenţa lor (azoospermie); în acest ultim caz, sterilitatea este certă.


Biopsia testiculară este efectuată de către medic, evidenţiază absenţa spermatogenezei,

obstrucţiile epididimale, tumorile benigne sau maligne de testicul.


Echografia de testicul care evidenţiază metastazele sau adenoamele testiculare .
Explorarea funcţională a pancreasului
endocrin
  
 Probele funcţionale care se fac se bazează pe cercetarea

metabolismului glucidic: din cauza complexităţii sistemului


care dirijează acest metabolism, probele nu sunt specifice
pentru o glandă sau pentru un organ oarecare.
 Probele frecvent folosite sunt:
 - determinarea glucozei în sânge şi în urină;
 - determinarea corpilor cetonici în urină;
 - hiperglicemia provocată.
 Proba hiperglicemiei provocate - pot fi depistate cazurile

latente de diabet.
 Proba poate fi făcută prin administrarea glucozei per os sau

intravenos.
Ingrijirea pacientilor cu afectiuni ale
glandei hipofize
 Hipofiza, sau glanda pituitara, este situata la baza craniului intr-o loja formata
de saua turceasca a osului sfenoid si de duramater, fiind legata de baza
hipotalamusului prin tija pituitara.
 Lobul anterior(adenohipofiza), reprezintă 75% din masa glandulara si
secreta o serie de hormoni precum: hormonul somatotrop, tireotrop,
corticotropina, gonadotropinele, ce controlează activitatea altor glande
endocrine.
 Somatotropul (STH) este numit si hormonul de creştere, deoarece
stimulează creşterea oaselor lungi si sinteza proteinelor, contribuind impreuna
cu alti hormoni (tiroidieni, gonadali) la creşterea organismului.
 Diminuează eliminările de N, P, K, Ca, Na si creste conţinutul de proteine al
organismului.
 STH influenţează si metabolismul glucidic, stimulând descărcarea de glucoza
din ficat, diminuând consumul tisular de glucoza, ducând la creşterea
glicemiei.
 Secretarea insuficienta de hormon in perioada de creştere duce la nanism hipofizar
(piticism), caracterizat printr-o dezvoltare somatica redusa, dar armonioasa si o dezvoltare
psihica normala.
 Excesul de STH in perioada de creştere duce la gigantism, iar in perioada adulta duce la

acromegalie, caracterizata prin creşterea extremităţilor si a volumului viscerelor.


 Tirotropina (TSH) stimulează secreţia tiroidiana.
 Corticotropina(ACTH) stimulează secreţia corticosuprarenalei (glucocorticoizi si

mineralocorticoizi).
 Gonadotropinele reglează activitatea gonadelor atat la femeie cat si la bărbat, acestea fiind

secretate de adenohipofiza sub denumirea de: hormonul foliculostimulant (FSH) si hormonal


luteinizant (LH), ce acţionează intr-o strânsa corelare, controlând secreţia hormonilor sexuali
si formarea gameţilor.
 Prolactina, secretata numai la femeie, stimulează dezvoltarea glandelor mamare si

menţinerea secreţiei lactate.


 Lobul intermediar hipofizar reprezintă numai 2% din masa glandei si fiind strâns aderenta

de lobul posterior este dificil de delimitat.


 Lobul posterior hipofizar împreuna cu tija pituitara poarta numele de neurohipofiza, ce

secreta hormonul antidiuretic (ADH) si ocitocina.


 ADH are ca acţiune conservarea apei in organism prin scăderea eliminărilor hidrice renale si

creşterea concentraţiei urinare.


 Ocitocina are ca efect formarea secreţiei lactate in timpul sarcinii, iar in timpul travaliului

secreţia de ocitocina creste, contribuind la realizarea expulziei fătului, prin contrctia


musculaturii netede a uterului.
A. Ingrijirea pacientului cu macrosomie hipofizara (acromegalie si gigantism)

 Afectiunile sunt determinate de excesul de hormoni


somatotropi, manifestarile fiind diferite in functie de
varsta la care apare tulburarea.
 Culegerea de date se face din datele obiective si

subiective prin: interviu, observaţie, cercetarea


documentelor medicale (foaia de observaţie clinica,
bilete de ieşire din spital, trimitere, scrisori medicale,
carnet de sănătate, reţete, discuţii cu membrii familiei
si membrii echipei de ingrijire, examenul fizic al
pacientului (inspecţia, auscultatia si măsurătorile
antropometrice).
Manifestari de dependenta
 ACROMEGALIA - La adult, mai frecvent intre 30-50 ani, se
manifesta prin:
 - cefalee
 - parestezii in maini si picioare
 - tulburari psihice: iritabilitate, emotivitate exagerata
 - tulburari vizuale prin compresiune: hemianopsie (pierderea

jumatatii din campul vizual) insotite de greturi, varsaturi


 - dureri articulare
 - hipersudoratie
 - piele groasa incretita numita pahidermie
 - cap mare
 - nas gros si lung
 - buze groase
 - mandibula impinsa inainte numita prognatism
Manifestari de dependenta
 - limba mare numita macroglosie
 - cresc mainile si picioarele degete mari
 - apar modificari ale vocii
 - org interne cresc in volum
 - disfunctie sexuala (scaderea potentei la barbati, la femei:

amenoree, frigiditate, sterilitate)


 La copil apare gigantismul manifestat prin:
 - crestere exagerata peste 2 - 2.10 m, mai evidenta la

membre
 - tulburari neurologice cu cefalee violenta, tulburari de

echilibru, crize de epilepsie


 - tulburari ale scheletului cu cifoza, scolioza
 - modificari tegumentare
Probleme de dependenta
- alterarea imaginii corporale si scaderea stimei de sine (din cauza
schimbarii infatisarii)
- disconfort (din cauza cefaleei, durerilor articulare, paresteziilor,

tulburarilor de echilibru)
- alterarea potentiala a perceptiei vizuale (din cauza compresiunii

exercitate de tumora manifestata prin hemianopsie)


- alterarea comunicarii (din cauza macroglosiei, prognantismului

manifestata prin dificultati de articulare a cuvintelor)


- alterarea tegumentelor si mucoaselor (din cauza transpiratiei

excesive, a pahidermiei manifestate prin alterarea igienei corporale)


- disfunctie sexuala (din cauza modificarilor hormonale manifesata

prin amenoree, frigiditate, sterilitate)


- intoleranta la activitatea fizica (din cauza oboselii, paresteziilor)
- deformari ale scheletului (din cauza cresterii excesive manifestata

prin cifoza, scolioza)


Obiective
 - pacientul sa accepte imaginea corporala modificata
 - pacientul sa vorbeasca deschis despre schimbarile sale

 - pacientul sa-si asume responsabilitati

 - pacientul sa exprime diminuarea durerilor si disconfortului

 - pacientul sa detecteze tulburarile vizuale si sa le raporteze

 - pacientul sa previna leziunile accidentale favorizate de

tulburarile de vedere
 - pacientul sa demonstreze cresterea abilitatii de

comunicare (sa nu se izoleze)


 - pacientul sa-si mentina igiena corporala

 - functia sexuala sa revina la normal in urma tratamentului


Interventii
 - incurajarea pacientului sa vorbesca despre schimbarile
survenite in infatisarea sa
 - consiliere psihologica dupa necesitate
 - incurajarea mentinerii rolului social si a indeplinirii

responsabilitatilor
 - spirijinirea pacientului in desfasurarea unor activitati curente si

cresterea confortului
 - aprecierea localizarii si intensitatii durerilor si calmarea

acestora
 - pregatirea pacientului si participarea la examinarea ochilor
 - incurajarea igienei si administrarea tratamentului prescris

 - incurajarea pacientului sa vorbeasca despre disfunctia

sexuala pt a putea urmari evolutia sub tratamentul substitutiv


B. Ingrijirea pacientului cu microsomie
hipofizara (nanismul hipofizar)
 Este o tulburare complexa de crestere si
dezvoltare prin insuficienta hormonului
somatotrop.
 Debuteaza in copilarie dar se evidentiaza in pre si

pubertate.
 Este determinata de tumori hipofizare, de

meningite, encefalite, tbc, radiatii.


Manifestari de dependenta
 - statura mica fata de varsta cu aspect armonios
 - fata mica
 - maxilar si mandibula nedezvoltate
 - expresie juvenila
 - unghii moi
 - acromicrie (maini si picioare mici)
 - imaturitate sexuala (caractere sexuale sterse

sau absente)
 - complexe de inferioritate
Probleme de dependenta
 - deficit de cunostinte
 - alterarea imaginii corporale
 - disfunctie sexuala
 - potentiala cooperare individuala ineficienta
 Obiective
 - familia si pacientul sa demonstreze cunoasterea tratamentului, a

efectului acestuia si a reactiilor adverse


 - pacientul sa foloseasca strategii care sa-l ajute sa depaseasca

stresul creat de complexele de inferioritate


 - pacientul sa-si imbunatateasca imaginea corporala
 - pacientul sa descrie realizarile vietii sale
 - pacientul sa accepte imaginea de sine
 - pacientul sa descrie disfunctia sexuala
Interventii
 - informarea si instruirea pacientului si a familiei
cu privire la tratament, controlul medical si
eficienta acestora
 - incurajarea pacientului sa desfasoare activitati

accesibile tinand seama de deficiente pt


depasirea complexelor de inferioritate
 - antrenarea in diferite activitati care sa-i permita

unele performante si care sa-l stimuleze pt


autorealizare
 - supravegherea stricta a tratamentului pt

corectarea disfunctiei sexuale


C. Ingrijirea pacientului cu diabet insipid

 Diabetul insipid este o urmare a lipsei de secretie


a hormonului antidiuretic sau a efectului acestuia
asupra procesului de formate a urinei.
 Circumstante de aparitie
 - in antecedente accidente sau traumatisme

craniocerebrale
 - interventii pe hiopfiza
 - boli inflamatorii sau degenerative ale hipofizei
 - boli ereditare
Manifestari de dependenta
 - poliurie
 - polidipsie 5-20 l/zi

 - polifagie
 - sete chinitoare
 - deshidratare
 - cefalee, greata, varsaturi, agitatie psihomotorie

 - balonare

 - greutate in epigarstru
 - tulburari respiratorii si cardiace
 - insomnie ce determina nervozitate, diminuarea

atentiei si scaderea randamentului


Probleme de dependenta
 - tulburarea echilibrului hidroelectrolitic
 - altererea confortului legata de cefalee, agitatie
 - alterarea nutritiei
 - alterarea frecventei cardiace
 - dificultate de adaptare si integrare sociala
 - deficit de cunostinte in legat cu intelegerea

bolii, a regimului alimentar si de viata, a


tratamentului
Obiective
 Pacientul sa-si menţină echilibrul hidro-electrolitic si
nutriţional;
 • Sa vorbească deschis despre schimbările sale;
 • Sa-si exprime diminuarea disconfortului;
 • Sa vorbească despre necesitatea adaptării si
integrării sociale;
 • Sa demonstreze creşterea abilitaţilor de comunicare
si cooperare;
 • Sa-si menţină o igiena corporala normala;
 • Sa-si exprime cunoaşterea tratamentului, efectele
aşteptate si reacţiile secundare.
Interventii
 • încurajarea pacientului sa vorbească despre schimbarea vieţii sale;
 • informarea pacientului despre efectele deshidratării si semnele ei;
 • informarea pacientului despre importanta tratamenmlui;
 • asigurarea confortului fizic si psihic in desfăşurarea unor activităţi;
 • încurajarea menţinerii rolului social si a responsabilităţilor;
 • stimularea pacientului sa vorbească despre boala sa.
 •pregătirea psihica si fizica a pacienţilor pentru analize si investigaţii;
 •administrarea tratamentului prescris de medic, Retrohipofiza sub

forma de pulbere, care se prizează nazal in doze de 20-50-100 mg.


la 4-6 ore, după dezobstruarea corecta a narinelor si observarea
eventualelor efecte adverse;
 •asigurarea unei diete corespunzătoare afecţiunii si control medical

permanent.
ADENOMUL CROMOFOB
 Constituie tipul cel mai obişnuit de tumoare
hipofizară.
 La început, tumoarea se dezvoltă în hipofiză,

iar  pe măsură ce se măreşte distruge pereţii şeii


turceşti, diafragmul şeii şi creşte în sus, invadând
larg hipotalamusul si centrii nervosi invecinati.
 Procesul infiltrativ e invadant si caracteristic

tumorilor maligne.
 Etiopatogenie - neelucidată.
 Evolutia este indelungată, aproximativ 15-20 ani,

cu simptomatologie discretă.
Manifestari de dependenta
 In perioada de început este asimptomatic.
 Bolnavul se plânge doar de dureri de cap si de aceea este deseori tratat pentru nevroza.

Cefaleea se datoreste de fapt presiunii exercitate de tumoare pe diafragmul seii.


 Când tumoarea devine voluminoasa, comprima centrii nervosi din hipotalamus,

producând manifestari legate de suferinta creierului:


• dereglari ale somnului si ale apetitului,
• obezitate,
• febra.
• Daca tumoarea se dezvolta anterior, comprima chiasma optica si produce tulburari de

vedere:
• micsorarea câmpului vizual (hemianopsie),
• atrofie optica si,
• în cele din urma, pierderea totala a vederii.
• Daca tumoarea se dezvolta posterior, determina aparitia diabetului insipid.
 Tulburarile de natura endocrina apar mai târziu, dupa ce o parte din hipofiza a fost

distrusa de tumoare. Semnul cel mai precoce îl constituie regresiunea caracterelor


sexuale (hipo-gonadismul).
 Ulterior se instaleaza insuficienta tiroidiana si insuficienta suprarenala.
 O complicatie de temut a tumorii hipofizare este hemoragia, care necesita interventia

chirurgicala de urgenta.
Investigatii

 - teste de sange si de urina


 - examen oftalmologic – camp vizual si acuitate

vizuala, uneori si fund de ochi


 - radiografia craniului in incidentă de fată si profil

arată modificări ale seii turcesti datorate cresterii


tumorii
 - CT cranio-cerebral permite aprecierea

dimensiunilor tumorii, a invaziei locale si a


leziunilor tesuturilor vecine.
Probleme de dependenta
 - disconfort fizic si psihic
 - alterarea perceptiei vizuale
 - alterarea comunicarii
 - disfunctie sexuala
 - alterarea somnului si a odihnei
 - alterarea alimentatiei
 - tulburari de metabolism
Obiective
 - pacientul sa exprime diminuarea durerilor si disconfortului
 - pacientul sa detecteze tulburarile vizuale si sa le raporteze
 - pacientul sa previna leziunile accidentale favorizate de
tulburarile de vedere
 - pacientul sa demonstreze cresterea abilitatii de
comunicare
 - pacientul sa-si mentina igiena corporala
 - functia sexuala sa revina la normal in urma tratamentului
 - sa isi satisfaca nevoile fundamentale in limita posibilitatilor
Interventii
 Tratamentul poate fi radiologic sau chirurgical.
 Se practica fie rontgenterapia regiunii hipofizare,

fie exereza chirurgicala (hipofizectomie).


 De data recenta este procedeul de distrugere a

tumorii hipofizare cu substante radioactive (aur


sau itriu), interventie denumita si hipofizoliza.