PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENȚELOR PROFESIONALE
- NIVEL IV DE CALIFICARE-
 POTENȚIALUL
TURISTIC ÎN MASIVUL
CEAHLĂU
Profil: Servicii
Domeniul: Turism și alimentație
Calificarea: Tehnician în turism
 CUPRINS
 
Argument…………………………………………….1
Capitolul I Potenţialul turistic – generalităţi
1.1.Potenţialul turistic-concept, structură…………………….2
 
1.2.Potenţialul turistic în Masivul Ceahlău ………………..3
1.3.Legende……………………………………………………..12
Capitolul II Echipamentul turistic al Masivului Ceahlău
2.1.Reţeaua unităţilor de cazare…………………………………16
2.2.Reţeaua unităţilor de alimentaţie……………………………16
2.3.Mijloace de agrement…………………………………………17
Capitolul III Sejur în Masivul Ceahlău
3.1 Descrierea succintă a zonei…………………………19
3.2 Sejur în Masivul Ceahlău…………………………..19
Bibliografie……………………………………………………24
 
 Argument
 
În sens larg, potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale,
economice şi cultural-istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică, dau o
anumită funcţionalitate pentru turism ţi constituie premise pentru dezvoltarea activităţii de turism.
(G. Erdeli 1996)
Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale
sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii turistice sau ca resurse turistice.
Lucrarea este structurată în trei capitole astfel:
capitolul I prezintă câteva noţiuni generale despre potenţialul turistic, prin ce este reprezentat
potenţialul în Masivul Ceahlău şi câteva
legende referitoare la această zonă;
capitolul II , denumit Echipamentul turistic al Masivului Ceahlău, redă reţeaua unităţilor de cazare,
reţeaua unităţilor de alimentaţie şi mijloace de agrement;
capitolul III prezintă un sejur în Masivul Ceahlău.
Ceahlăul oferă mult mai mult decât putem noi să ne închipuim, e de ajuns să mergem o dată la el ca
să ne dorim să revenim mereu şi mereu!
E un munte sacru, cu o încărcătură energetică pozitivă şi depinde de noi să ne bucurăm la maxim de
această energie! Muntele ne iubeşte, ne rămâne doar să-l respectăm.
 
 
 
 
CAPITOLUL I Potenţialul turistic-generalităţi
 
Potenţial turistic - concept, structură
 
Potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă elementul fundamental în crearea produselor turistice respectiv a ofertei turistice.
Potenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu care împreună cu baza tehnico-materială şi cu infrastructura generală şi turistică
formează oferta turistică reală (efectivă) sau patrimonial turistică. Varietatea resurselor turistice, specificul, influenţa lor în activitatea turistică duc la
delimitarea a 2 categorii de potenţial turistic date de cel natural şi respectiv antropic.

 Structura potenţialului turistic

  
 Potenţialul natural:
 Potenţialul turistic natural cuprinde elementele oferite de cadrul natural –
relief, climă, reţea de ape, vegetaţia ş.a., urmărind atragerea fluxurilor de turişti în vederea petrecerii vacanţelor.
Relieful reprezintă un element de atracţie turistică de sine stătător, reprezentat prin tip (vulcanic, carstic, glaciar),
trepte şi atitudini, toate acestea realizând cadrul propice practicării drumeţiilor şi alpinismului, cât şi de petrecere a
vacanţelor.
Clima este reprezentată de tipul şi volumul precipitaţiilor, mărimea temperaturilor înregistrate, perioadele cu
soare etc.; creează condiţii propice schierii, curelor heliomarine ş.a.
Reţeaua de ape, reprezentată de apele curgătoare şi cele stătătoare, ape minerale şi termale, creează cadrul
adecvat pentru pescuit, cure heliomarine, sporturi nautice etc.
Vegetaţia prin bogăţia şi diversitatea speciilor, existenţa speciilor florale rare, dă posibilitatea practicării unor
forme particulare ale turismului: cercetare ştiinţifică, vizitarea rezervaţiilor naturale.
Fauna, sub aspect turistic, prezintă importanţă prin valoarea sa cinegetică şi estetică.
 
 
Potenţialul antropic:
 
Socio-demografic: aşezări umane: - localităţi urbane;
- sate (turistice);
Tehnico-economic: - construcţii contemporane;
- unităţi economice;
Instituţii şi evenimente cultural-artistice: - muzee şi case memoriale;
- instituţii cultural-artistice;
- evenimente;
Atracţii cultural-artistice: - vestigii istorice şi monumente de artă;
- vestigii arheologice, cetăţi, castele;
- monumente istorice şi de artă
- etnografie şi folclor: arhitectură populară
- creaţie şi tehnică populară, meşteşuguri
- obiceiuri, tradiţii, manifestări folclorice
 1.2.Potenţialul turistic în Masivul Ceahlău

 Frumuseţea Ceahlăului n-o poţi simţi decât dacă urci cărările ce duc spre înălţimi. Două
sunt cele mai cunoscute porţi de intrare în masiv: prin satul Izvorul Muntelui, de lângă
Bicaz, respectiv prin Durău. Cei mai mulţi o aleg pe ultima.
 Ceahlăul domină prin înălţime ţinuturile Neamţului, o zonă care de altfel nu duce lipsă de
obiective turistice. Altitudinea maximă a „Olimpului Moldovei” este în Vârful Ocolaşul
Mare(1907 m), vârf asemănător cu o impunătoare cetate de piatră. Vârful Toaca (1900m)
este al doilea ca înălţime din masiv şi a dat naştere de-a lungul timpului la numeroase
legende. Se poate spune că aici fiecare vârf, fiecare stâncă, fiecare piatră are povestea ei.
 Potenţialul turistic al Ceahlăului este imens. Turiştii au la dispoziţie, pe lângă o reţea bine
dezvoltată de trasee turistice şi cabane, de numeroase obiective şi atracţii turistice
( cascade, văi spectaculoase, mici defilee, păduri neumblate) şi zone de abrupt interesante.
 Câteva atracții turistice
1. Mănăstirea Durău
Este o ctitorie din secolul al XVII-lea. Se remarca in mod deosebit pictura in ceara,
executata in anii 1936 - 1937 de Nicolae Toniţa, asistat de elevii săi, printre care si Corneliu
Baba.
 
2. Mănăstirea Agapia
Este situata intr-un cadru natural deosebit de pitoresc, pe valea
Topliţei. Aici se afla, din 1968, o renumita colecţie cu lucrări
ale marelui pictor Nicolae Grigorescu, evanghelii, obiecte de
cult din metale preţioase, broderii cu fir de aur si argint si tot
aici funcţionează si Expoziţia Memoriala Alexandru Vlahuţă,
unde pot fi văzute manuscrise ale scriitorului, precum si diferite
documente legate de viaţa si opera sa.
 3. Muzeul Târpești
În satul Târpești (com. Petricani) trăieşte artistul popular Nicolae Popa - colecţionar
împătimit de artă populară autentică şi de obiecte folclorice. Creator popular de măşti, el
este unul din numele de referinţă în artă naivă românească, devenit cunoscut atât pe plan
naţional, cât şi european. Nicolae Popa a publicat în 1998 sub titlul LUMEA SATULUI,
datini şi obiceiuri pierdute - Târpeștii de altădată o monografie a satului Târpești, o
prezentare de numeroase şi diverse obiceiuri legate de momente semnificative din viaţă
obştii (şezători şi clăci, baluri şi jocuri populare din zile obişnuite sau de sărbători).

4. Cetatea Neamț
Situată în partea de nord-est a judeţului Neamţ, la o depărtare de 46 de km de reşedinţa acestuia şi
în imediată apropiere a oraşului Tg. Neamţ, Cetatea Neamţ face parte din categoria monumentelor
medievale de valoare inestimabilă din România. Construită de Petru Muşat (sfârşitul sec. XIV) pe un
platou de unde se putea ţine sub observaţie toată Valea Moldovei, cetatea e împrejmuită de ziduri
uriaşe şi a suferit asedii din partea sultanului Mohamed al II-lea (1476) şi a regelui polon Ioan
Sobieski (1691). În prezent, într-o încăpere din interior, a fost amenajat un mic muzeu.
 Legende

Legenda Muntelui Ceahlău

Se crede că Ceahlăul s-a ridicat din poruncă dumnezeiască, să străjuiască plaiurile pline de comori
ale Daciei. Strămoşii noştri îi spuneau "Altarul celui de sus", al zeului Zamolxe, căruia ei i se
închinau. 
CALEA CERULUI se deschide în Ceahlău
Legende străvechi spun că vârful Ceahlăului ar fi adăpostit, cu 7.000 de ani în urmă, cetatea
uriaşilor, care au trăit pe aceste meleaguri înainte de daci. Erau descendenţii unui popor prea puţin
cercetat, care au găsit adăpost în Carpaţi şi care le-au transmis strămoşilor noştri o bună parte din
credinţele şi ritualurile lor religioase. Uriaşii sunt nume de poveste în toate legendele şi miturile
omenirii, iar pe teritoriul ţării noastre arheologii au descoperit dovezi ale existenţei lor. Scheletele
unor fiinţe umane de peste 2,50 m înălţime au fost scoase la lumină în localitatea Scăieni, din judeţul
Buzău, iar altele la Argedava, în judeţul Giurgiu.
Cum săpăturile s-au făcut în perioada comunistă, dovezile au dispărut cine ştie pe unde, în
tainiţele vreunui laborator din Bucureşti. Se pare că descendenţii acestor uriaşi ar fi construit o cetate
în vârful Ceahlăului. Forma de piramidă a vârfului Toaca poate să nu fie întâmplătoare, săpată de
ploi şi de vânt, ci de unelte primitive din piatră.
Legenda Pietrei Lăcrimata din Ceahlău
 
Piatra Lăcrimata are şi ea legenda ei dar, odată cu timpul aceasta s-a pierdut. Ceea ce a rămas
astăzi este doar forma unui chip care plânge învăluit în mister. Unii localnici spun că ar fi
vorba despre o ursitoare şi se tem de ea.

Legenda Detunatelor din Ceahlău

 
O legendă spune că pietrele „Detunatele” au fost , la început, o singură stâncă îngemănată. Într-o zi de vară, datorită
arşiţei, a pornit din senin un potop. Atunci s-au năpustit asupra stâncii numeroase fulgere şi tunete care au despicat-o,
formând astfel mai multe stânci cu forme bizare. Din acel moment ele au reprezentat un punct de atracţie pentru turiştii
care vin să vadă stâncile detunate de trăsnet.
 
Legenda Pietrei Ciobanului din Ceahlău
 
Legenda vorbeşte de frumuseţea acestor locuri care au fermecat la începutul timpurilor, un neam de oameni
cunoscuţi pentru curajul lor şi pentru turmele lor de bouri.
Aceştia s-au hotărât să rămână pe munte să-şi crească turmele. Dintre aceştia, cunoscut era un tânăr căruia i se
spunea Ciobanul, care încânta lumea cu isprăvile lui nemaivăzute.
Când acesta a murit toate vietăţile de pe pământ s-au strâns şi l-au jelit zile înşir. Pentru ca amintirea lui să rămână
veşnică, locului unde acesta obişnuia să se retragă doar cu turmele sale, i s-a dat numele Piatra Ciobanului.
 
 Capitolul II Echipamentul turistic al Masivului Ceahlău
 
2.1.Reţeaua unităţilor de cazare
 
 
Având un potenţial turistic foarte bogat,masivul Ceahlău dispune de un număr mare
de unităţi de cazare care sunt prezente în diferite zone şi sunt variate că formă.
Astfel găsim unităţi de cazare sub formă de hoteluri până la 3 stele,pensiuni până la
3 margarete ,campinguri,cabane,mănăstiri sau chiar în aer liber dacă suntem dotaţi
corespunzător şi temperatura ne permite.

2.2.Reţeaua unităţilor de alimentaţie

  Este direct proporţională cu unităţile de cazare. Hotelurile dispun de
restaurante,pensiunile au propriile lor surse de alimentaţie,iar în zona există
magazine alimentare ce pot asigura necesităţile turiştilor. De asemenea turiştii pot
servi masă la mănăstirile din zona.
 2.3.Mijloace de agrement
Chei, defileuri şi cascade:
 
Defileul Bistriţei aurii – tăiat în rocile dure ale Munţilor Bistriţei, apele sale năvalnice se liniştesc
abia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui.
Cheile Bicazului - (la 20 km de Bicaz), unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii
de pe cuprinsul României.
Cascada Duruitoarea - în Masivul Ceahlău, (la 1.021 m altitudine), formată pe Pârâul Rupturii, cu o
cădere de 25 m, ce-și anunţă prezenţa cu mult înainte de a fi văzută, printr-un vuiet care înfioară.
 
Lacuri:
 
Lacul “Izvorul Muntelui” - Bicaz, (la 35 km de Piatră Neamţ), lac de acumulare format pe Bistriţa,
în spatele unui baraj înalt de peste 120 m, un adevărat munte artificial. Cu o lungime de cca 35 km,
“marea de sub Ceahlău”, constituie o atractivă zona de agrement. Se pot face plimbări cu vaporaşul,
se pot închiria şalupe.
 
 
Staţiuni:
 
Durău - (la 60 km nord-vest de Piatră Neamţ, la 6 km de lacul Izvorul
Muntelui), staţiune climaterică şi de odihnă la poalele Masivului Ceahlău,
lângă localitatea cu acelaşi nume, într-o poiana însorită (la 780-800 m
altitudine).
Climatul este subalpin blând, tonic stimulator, cu aer curat şi atmosfera
bogată în ozon. Iarnă zăpezile sunt abundente, în perioada decembrie-
aprilie stratul de zăpadă se menţine la o grosime de 50 cm. Există
numeroase posibilităţi de practicare a sporturilor de iarnă. În staţiune s-a
deschis o baza de tratament medical Ayurvedic care foloseşte procedee
naturiste. Există numeroase posibilităţi de drumeţii (vezi Masivul
Ceahlău şi lacul Izvorul Muntelui).
Căile de acces sunt: feroviare-gările Piatră Neamţ sau Bicaz, apoi cu
mijloace auto până în staţiune, rutiere-DN 15 de la Bacău sau de la Târgu
Mureş, cu abatere la Bistricioara; Bicaz - (la 28 km vest de Piatră
Neamţ), centru turistic situat într-o poziţie pitorească, la poalele
Masivului Ceahlău (la 430 m altitudine).
Poate fi denumit şi “portul Bicaz”, prin aşezarea să pe malul lacului
Izvorul Muntelui “marea Bicazului”, de aici pornind cursele de agrement
pe lac (vaporaşe, bărci cu motor, şalupe). Frumuseţea locului şi a
muntelui se îmbină în chipul cel mai fericit cu climă montană creând un
loc de maximă atracţie turistică.
 
Capitolul III - Sejur în Masivul Ceahlău
 
3.1 Descrierea succintă a zonei
 
Pasul 1: mergem cu auto pe DN 12C dinspre Bicaz în direcţia Lacu Roşu şi în
localitatea Bicaz Ardeal se face dreapta, pe drum asfaltat, spre Toșorog. După
aproximativ 7 km, la o intersecţie, drumul spre Toșorog face uşor stânga iar noi
părăsim asfaltul luând-o spre dreapta. Drumul este pietruit şi mergem relativ bine,
ajungem la o păstrăvărie şi de acolo facem iar dreapta spre Poiana Stănile. După
aprox. 25 min. se ajunge la poiana, plătim taxa de 10 lei pentru acces, parcăm
maşină şi pădurarul ne arată potecă, în fapt continuarea pe jos a drumului pe care
am venit.
Pasul 2: Este încă dimineaţă, urcăm şi la un moment dat avem parte de un
spectacol fascinant: fenomenul de mare alpină - nori care cuprind pădurea de sub
noi şi fac că unele vârfuri răzleţe să arate că insule verzi într-o mare albă
nemişcată. Într-o oră şi jumătate, pe un traseu accesibil, cu mici pauze de afine şi
zmeură, ajungem la Schitul Ceahlău şi apoi la Cabană Dochia.
Pasul 3: ne întoarcem pe acelaşi traseu cu afine, remarcăm şi flori de colţ (sunt
protejate de lege aşa că nu le rupem, şi chiar dacă n-ar fi, sunt prea frumoase să
fie deranjate), ne bucurăm de natură, peisajele absolut majestuoase şi constatăm
că poteca este din ce în ce mai... aglomerată! Sper că fotografiile să vă motiveze
să urcaţi, muntele vă aşteaptă!
3.2 Sejur în Masivul Ceahlău
 
Ziua 1
 
Plecare din VASLUI la ora 6.15cu microbuzul până în Iaşi,de unde vom lua
microbuzul spre Durau la ora 9,15.După alte 3 ore de călătorie sosim în Staţiunea
DURAU. Ne cazăm la HOTEL CASĂ PELERINUL,luăm masă apoi facem o pauză de
2 ore. La ora 15.oo mergem să vizităm Mănăstirea Durau şi apoi asistăm la slujba
vecerniei. La ora 18.oo servim cină la mănăstire. După masă vizităm
împrejurimile,apoi mergem la odihnă pentru că urmează o zi plină.
 
 
ZIUA 2
ORA 6.oo deşteptarea. Ora 7.oo micul dejun. Ora 8.oo plecăm spre Parcul Naţional
Ceahlău din Staţiunea Durau spre Cabana Fântânele taxa de intrare 5 RON. Urcuşul e
greu .La cabană vom lua o gustare apoi plecăm mai departe spre Vârful TOACA.
Trecem pe lângă Cuşma Dorobanţului şi pe lângă locul numit LA MORMINTE .Aici
au murit soldaţi nemţi în al doilea război mondial. Bătălia din vara anului 1944,
petrecută pe Ceahlău, l-a avut că protagonist pe un soldat german care a supravieţuit
măcelului. După 40 de ani, în 1984, neamţul cu câţiva colegi s-a întors la locul faptei,
pentru a aprinde o luminare în memoria camarazilor căzuţi în acele locuri. Turiştii
germani au fost ghidaţi de Ion Ţăranu, pe atunci şeful staţiunii Durau.
Ziua 3
Deşteptarea se va da foarte devreme deoarece ne propunem sa prindem
apusul de soare pe Ceahlău,,,un adevărat spectacol al naturii ca şi marea
alpină de la apusul soarelui.
La ora 6.30 vom lua micul dejun la Cabana Dochia,apoi vom pleca spre
Cascada Duruitoarea prin Piciorul Şchiop. În jurul orei 10.oo ajungem la
cascadă ,unde vom lua o gustare din rucsac. La 11.00 plecăm spre poiana
VIEZURI şi de aici spre Staţiunea Durău pentru ca la 13,30 ne aşteaptă
microbuzul ce ne va duce la IAŞI. La ora 17,15 avem legătură spre VASLUI
iar după 90 ,minute vom fi ajunşi acasă.
Acest sejur nu este unul închipuit,,,a fost testat. Deşi se merge mult pe jos
imaginile ce ni se descoperă în faţa ochilor ne încarcă foarte mult şi dacă
suntem norocoşi şi ţine vremea cu noi,avem ocazia să ne încărcăm
plămânii,să ne oxigenăm creierul şi să ne probăm condiţia fizică.
 
 
 Bibliografie
 
Dănuţ Călin „Prin munţii României 2 Masivul Ceahlău ” Editura Expres 2010
Alexandru Vlahuţă ”În munţii Neamţului”
Viorel Nicolau „Poveştile Ceahlăului” Editura „Cetatea Doamnei” Piatra Neamţ 2013
www.ghiduri-turistice.info › DESCOPERĂ ROMÂNIA,
ceahlaul.wordpress.com/ www.ceahlau.neamt.ro/