Sunteți pe pagina 1din 136

CURSURI AN VI

TEORETIC şi CLINIC

1.INFECŢII OMF
2.AFECŢIUNI ALE SINUSULUI MAXILAR
3.TRAUMATISME OMF
4.CHISTURI PARŢI MOI OMF
5.TUMORI BENIGNE DE PĂRŢI MOI ŞI OASE
MAXILARE
6.CANCERE DE PĂRŢI MOI
7.LEZIUNI PRECANCEROASE
8.CANCERE DE MAXILARE
9.BOLILE ATM
10.PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
11.DESPICĂTURI OMF • Prof. Dr. Maria
12.DUREREA Voroneanu
• GALAŢI 2015-2016
CLASIFICAREA INFECŢIILOR OMF
 A. INFECTII NESPECIFICE
 3. Supuratii difuze
 1.Infectii periosoase
 flegmonul planseului bucal
 •spatiul vestibular
 flegmonul difuz hemifacial
 •spatiul palatinal
 4. Fasciite necrozante
 •spatiul corpului mandibular
 5. Limfadenite
 2.Infectiile spatiilor fasciale
 acute
 a) primare maxilare
 cronice
 - bucal
 6. Infectii osoase
• canin
 osteoperiostita
 infratemporal
 osteita
 b) primare mandibulare
 osteomielita 
 bucal
•submandibular supurata acuta
 submentonier supurata cronica
•sublingual nesupurata
 c)secundare  Osteonecroza
 maseterin
 pterigomandibular  B.INFECTII SPECIFICE
 temporal superficial si profund  Actinomicoza
 laterofarigian  Sifilis
 prevertebral  TBC
 parotidian-
 d) localizări particulare
•abcesullimbii
•abcesulorbitei
Etiopatogenie
Leziunile dento-parodontale
Leziunile traumatice
Osteomielita maxilarelor
Litiaza salivară infectată
Tumorile maxilarelor
Corpii străini pătrunşi accidental
Infecţiile faringo-amigdaliene
Complicaţiile anesteziei loco-regionale
Complicaţiile extracţiei dentare
Complicaţiile diferitelor tratamente
stomatologice
Mecanisme patogene
Calea transosoasă
Calea submucoasă
Căile limfatică şi venoasă
Calea directă
Forme anatomo-patologice

Inflamaţia exudativă de tip seros


Abcesul
Flegmonul
Inflamaţia exudativă de tip
seros

Stadiu presupurativ reversibil


Tendinţă progresiv extensivă de transformare în abces
sau flegmon
Stare generală uşor alterată (febră, frison)
Se poate croniciza
Abcesul

supuraţie circumscrisă de forma


unei colecţii cu conţinut purulent

Clinic:
 Tumefacţie ce deformează regiunea
 Pielea sau mucoasa acoperitoare sunt roşii,
congestionate
 Fluctuenţă la palpare
 Stare generală alterată (febră, frison,tahicardie)
Flegmonul
forma difuză a proceselor supurative

Clinic:
Tumefacţie difuză, infiltrativă, edematoasă
Pielea şi mucoasa destinse, cianotice, livide
Stare generală cu aspect septico-toxic
Cauzele eşecului în
tratamentul supuraţiilor

Tratament chirurgical neadecvat


Apărare proprie deficitară
Existenţa unor corpi străini ce întreţin procesul
supurativ
Administrarea incorectă a antibioticelor
Factori ce influenţează
localizarea

Grosimea şi structura tablelor osoase


în raport cu rădăcinile dinţilor
Dispoziţia părţilor moi şi structura
lojilor perimaxilare
Inserţia mucoasei mobile în raport cu
apexurile dinţilor şi inserţiile muşchilor
perimaxilari
Abcesul vestibular
Abcesul palatinal
Abcesul perimandibular intern submucos
Abcesul parodontal
Abcesul în semilună (peribazilar, perimandibular
extern, cu evoluţie cutanată)
Spaţiul (Abcesul)
vestibular

forma cea mai frecventă


a supuraţiilor de cauză
dentară sau parodontală

Clinic:
 Mucoasă congestionată, edemaţiată şi
tumefacţie discretă
 Palparea extrem de dureroasă, evidenţiază o
împăstare fără limite precise
Abcesul vestibular

Diagnostic diferenţial
Chistul de maxilar în faza de exteriorizare
Chistul de maxilar suprainfectat,când
există şi semne inflamatorii
Alte tumori endoosoase, benigne sau
maligne care se pot suprainfecta
Furunculele feţei
Tratamentul abcesului vestibular

Stadiul endoosos

Trepanarea dintelui
Drenaj transodontal
Antibiotice în doze eficiente
Spălături largi bucale cu soluţii
slab antiseptice
Tratamentul
abcesului vestibular

stadiul subperiostal şi submucos

Anestezie: infiltraţie intramucoasă/ tronculară


periferică
Incizie: 2-3 cm la nivelul maximei bombări
Drenaj: cu o lamă subţire de cauciuc, politen
Spaţiul
(Abcesul) palatinal

are ca punct de plecare dinţii ale căror


rădăcini sunt orientate spre bolta
palatină
Clinic:
Dureri de parodontită apicală acută
Tumefacţia mucoasei care deformează
bolta palatină
Abcesul palatinal

Diagnostic diferenţial

Chistul de maxilar suprainfectat


Goma luetică
Tumori de maxilar superior cu
evoluţie în boltă
Abcesul palatinal
Tratament
Anestezie: infiltraţia mucoasei palatine/
tronculară periferică
Incizia:
Anterior - la nivelul maximei bombări
Posterior - se evită lezarea pachetului
vasculo-nervos palatin

Drenaj: lamă de dren din cauciuc sau politen


SPAŢIUL CORPULUI MANDIBULAR (Abcesul
peribazilar, perimandibular extern, în semilună)
Abcesul
Abcesul în
în semilună
semilună (peribazilar,
(peribazilar, perimandibular
perimandibular
extern,
extern, cu
cu evoluţie
evoluţie cutanată)
cutanată)

prin difuzarea puroiului

de la o pungă parodontală
sau capişonul mucos al unui
dinte în erupţie de la apexul unui dinte
inferior, de-a lungul feţei
externe, către marginea
bazilară a mandibulei
Abcesul
Abcesul în
în semilună
semilună (peribazilar,
(peribazilar, perimandibular
perimandibular
extern,
extern, cu
cu evoluţie
evoluţie cutanată)
cutanată)

Clinic:
Tegumente congestionate, lucioase
Tumefacţia porţiunii inferioare a obrazului
Bombarea marginii bazilare a ramului
mandibular
Mucoasa congestionată
Trismus (dacă dintele cauzal este un molar)
INFECŢIILE SPAŢIILOR FASCIALE
PRIMARE MAXILARE

BUCAL
Spaţiul genian
Spaţiul paramandibular ( abces buccinato-
mandibular)

CANIN

INFRATEMPORAL
SUPURAŢIILE SPAŢIIULUI BUCAL :
Abcesul genian
Abcesul obrazului
Limitele regiunii:
Este cuprins între arcada temporozigomatică, marginea
inferioară a orbitei, marginea inferioară a mandibulei,
şanţul nasogenian şi marginea anterioară a muşchiului
maseter.
Abcesul obrazului
Abcesul obrazului
Abcesul buccinato-maxilar sau abcesul
migrator al obrazului
INFECŢIILE PRIMARE MANDIBULARE

BUCAL

SUBMANDIBULAR

SUBMENTONIER

SUBLINGUAL
INFECŢIILE SPAŢIULUI
SUBMANDIBULAR (Loja submandibulară)

Limite

Superior şi median: muşchii milohioidian, hioglos


şi de mucoasa planşeului bucal
Inferior şi lateral: platisma, fascia cervicală
superficială şi tegumente
Lateral: faţa internă a mandibulei sub linia
milohioidiană
Anterior: pântecele anterior al digastricului
Loja submandibulară

Comunică

Înainte şi în sus cu loja sublinguală


Posterior şi în sus cu loja glandei parotide
Posterior şi în jos cu loja marilor vase
Median şi posterior cu spaţiul latero-faringian
Loja submandibulară

Glanda salivară
Limfonoduli dispuşi în trei grupe
Conţine: Nervii lingual şi hipoglos
Artera şi vena facială
Ţesut conjunctiv lax
Abcesul lojei submandibulare

Procese septice plecate de la


molarii inferiori
Etiologie Litiaza salivară
submandibulară suprainfectată
Adenite supurate
submandibulare
Supuraţii ale lojelor vecine
Abcesul lojei submandibulare

Clinic

starea generală este alterată, septică, cu febră,


frisoane, curbatură
Abcesul lojei submandibulare
Diagnostic diferenţial
Adenită supurată
Submaxilită litiazică acută supurată
Abcesul în semilună
Abcesul de lojă sublinguală
Abcesul de lojă submentonieră
Flegmonul de planşeu bucal
Actinomicoza
Adenopatii specifice
Abcesul lojei submandibulare

Tratament

Anestezie generală/ locală prin infiltraţie


Incizie cutanată de 5-6 cm, în treimea
posterioară a mandibulei, la 2cm înăuntrul
marginii bazilare
Drenaj: 2 tuburi groase de cauciuc/ 3-4 de
politen
Abcesul lojei submentoniere

Se dezvoltă sub bărbie,


întinzându-se până la osul
hioid.
Loja submentonieră

Conţinut:
Ţesut grăsos
Ţesut conjunctiv lax
Limfonoduli
Abcesul lojei submentoniere
Etiologie:
Focare septice de la nivelul frontalilor
inferiori
Procese supurative localizate în lojile
submandibulare sau sublinguale
Furunculele buzei inferioare sau ale
bărbiei
Abcesul lojei submentoniere

Diagnostic diferenţial:

Adenitele supurate
Piodermitele cu localizare submentonieră
Abcesul lojei submentoniere
Tratament

Anestezie: generală/ loco-regională prin infiltraţie


Incizie:4-5 cm, curbă, situată la mijlocul distanţei
dintre osul hioid şi bărbie, paralelă cu marginea
bazilară
Drenaj: tub de cauciuc sau politen fixat la tegument cu
fire neresorbabile (24-48 ore)
INFECŢIILE SPAŢIILOR FASCIALE
SECUNDARE – Abcesul de spaţiu
maseterin

Loja maseterină
Limite
Superior: arcada zigomatică
Inferior: marginea bazilară a mandibulei
Posterior: marginea posterioară a mandibulei,
înconjurat de glanda parotidă
Anterior: marginea anterioară a muşchiului
maseter
Abcesul lojei maseterine
Clinic:
Tumefiere, dureroasă la palpare cu împăstare
dură, sau chiar fluctuenţă
Trismus puternic
Mişcările mandibulei produc dureri vii
Stare septică
Diagnostic diferenţial

Parotidită supurată
Abces maseterin
Adenite supurate intraparotidiene
Tumori de parotidă invadante
Tratament
Anestezie: generală de scurtă durată/ infiltraţie
locală
Incizie: 3-4 cm., subangulo-mandibulară
Drenaj: lamă de cauciuc în formă de jgheab
Spaţiul latero-faringian
Elemente anatomice importante:
Artera carotidă internă
Vena jugulară internă
Ganglionul simpatic cervical superior
Nervii cranieni IX, X, XI, XII
Abcesul spaţiului latero-faringian
Clinic:
Dureri la deglutiţie
Uşoară tumefecţie dureroasă retromandibulară
Tumefacţie unilaterală voluminoasă a peretelui
faringean, luetă congestionată tumefiată
Trismus
Disfagie
Torticolis dureros
Stare generală alterată
Abcesul spaţiului latero-faringian

Complicaţii:
Hemoragii ale vaselor mari
Propagarea infecţiei spre endocraniu sau
mediastin
Edem al glotei
Abcesul spaţiului latero-
faringian
Tratament:
Calea endoorală:
Anestezie: prin infiltraţie
Incizie: 2-3 cm, limitată strict la mucoasă,
profunzime de maxim 2-4 mm
Drenaj: nu este indispensabil
Abcesul spaţiului latero-
faringian
Calea cutanată:
Anestezie: prin infiltraţie pe linia de incizie
Incizia: 5-6 cm, paralelă cu marginea bazilară,
prelungită până la marginea anterioară a
sternocleidomastoidianului
Drenaj: 2 tuburi de cauciuc cu capete
rotunjite
Abcesul lojei parotidiene
INFECŢII ALE SPAŢIULUI TEMPORAL
PROFUND ŞI SUPERFICIAL
Abcesul fosei infratemporale
Limite:
Extern: ramul ascendent mandibular şi
arcada temporo-zigomatică
Intern: apofiza pterigoidă, constrictorul
superior al faringelui şi peretele faringean
Superior: baza craniului, cu aripa mare a
sfenoidului intern şi osul temporal extern
Anterior: tuberozitatea maxilarului
Posterior: glanda parotidă
Abcesul fosei infratemporale
Elemente anatomice

Nervii maxilari şi mandibulari


Ramuri terminale ale arterei maxilare interne
Ţesut conjunctiv lax
Abcesul fosei infratemporale

Etiologie

Procese septice dentare osoase sinusale


Supuraţii ale lojilor vecine
Puncţie septică pentru anestezii la
tuberozitate şi Spina Spix
Puncţii sinusale defectuase
Abcesul fosei infratemporale

Clinic
Dureri nevralgiforme
iradiate în tot
hemicraniul
Febră
Agitaţie
Trismus
Stare septică
Calea endoorală:
Pterigomandibulară
Retromaxilară

Tratament
Calea cutanată:
Submandibulară
Zigomatică şi temporală
Transsinusală
LOCALIZĂRI PARTICULARE ALE
INFECŢIILOR NESPECIFICE

Abcesul limbii
Abcesul orbitei
Abcesul limbii
Etiologie

Procese septice ale lojilor învecinate


Leziuni traumatice
Hematom suprainfectat
Tumoră (chist dermoid)
Clinic
Tumefiere în bloc a limbii
Amprentele feţelor
vestibulare ale dinţilor
Salivaţie abundentă
Dureri puternice
Masticaţie imposibilă
Deglutiţie şi fonaţie dificile
Jenă mecanică în respiraţie
Stare generală alterată
Diagnostic diferenţial

Tumori maligne ale limbii


Inflamaţii specifice ale limbii
Chisturi dermoide suprainfectate
Tratament
Calea exoorală:
Anestezie generală
Incizie: 4-5 cm, între osul hioid şi menton
Drenaj: 2 tuburi de cauciuc

Calea endoorală:
Anestezie locală prin infiltraţie sau tronculară
periferică la Spina Spix
Incizie: 1,5-2 cm, longitudinală
Drenaj: lamă de cauciuc în formă de jgheab sau 1-2
tuburi de politen
Abcesul orbitei

Etiologie
Sinuzite acute supurate,
etmoidale, frotale sau maxilare
Supuraţiile fosei infratemporale
Supuraţiile obrazului
Clinic

Edem palpebral
Chemozis
Exoftalmie moderată
Dureri în orbită
Vederea este păstrată
Reflexul fotomotor este prezent
Semnele oftalmoscopice apar târziu
Cefalee puternică
Diagnostic diferenţial

Abces palpebral
Celulită orbitară pasageră
Tromboflebita sinusului cavarnos
Supuraţiile spaţiului retro-maxilar
Tratament

Anestezie: locală prin infiltraţie, precedată de


anestezie de bază
Incizie: de-a lungul marginii orbitei în funcţie de
sediul colecţiei
Drenaj: lamă de cauciuc în formă de jgheab cu
vârful rotunjit
Supuraţiile difuze
Flegmonul difuz al
planşeului oral
Flegmonul difuz
hemifacial
Fasciitele necrotice ale
feţei şi gâtului
Flegmonul difuz al
planşeului oral

Clinic:
Tumefacţie submandibulară
masivă bilaterală
Edem în pelerină
Tegumente în tensiune fără
semne de inflamaţie acută
Duritate lemnoasă la palpare
Crepitaţii gazoase
Flegmonul difuz al
planşeului oral

Intraoral:
"Creasta de cocoş"
False membrane
Limbă mărită de volum
Tulburări funcţionale marcate
Stare toxico-septică
Aspect radiologic în angina
Ludwig
Flegmonul difuz al planşeului oral

Complicaţii - extinderea infecţiei spre:

Craniu - meningite septice, tromboflebite


Mediastin - mediastinite acute
Plămân - gangrenă pulmonară
Flegmonul difuz al planşeului oral

Diagnostic diferenţial:
Supuraţii supra-/ submilohioidiene
Litiaze submandibulare
suprainfectate
Adenopatii metastazice
submandibulare
Flegmonul difuz al planşeului oral

Tratament:
Chirurgical
Medicamentos (de susţinere
a stării ganerale +
antibiotice)
Flegmonul difuz hemifacial

Interesează toate lojele superficiale şi


profunde ale feţei
Maxilarul şi mandibula sunt deperiostate
Stare toxico-septică
Flegmonul difuz hemifacial
Diagnostic diferenţial:
Supuraţii de obraz
Tumori jugale
Flegmonul difuz hemifacial
Tratament

Anestezie generală
Incizii: submandibulară, suprazigomatică,
temporală, periorbitale, endoorale
Drenaj: 2 tuburi pentru fiecare lojă
Tratament general susţinut
Fasciitele necrotice ale feţei şi
gâtului

Interesează ţesuturile dermale sau fasciile


Stare toxico-septică
Necroză rapid extensivă subcutanată, datorată
trombozei vaselor superficiale
Prezenţa streptococului beta-hemolitic
Fasciitele necrotice ale feţei şi gâtului

Diagnostic diferenţial:
Flegmoane difuze
Tumori geniene sau latero-cervicale
Fasciitele necrotice ale feţei şi
gâtului

Tratament:
Profilactic
Curativ (chirurgical +
medicamentos)
COMPLICAŢIILE INFECŢIILOR ORO-MAXILO-
FACIALE

MEDIASTINITA

TROMBOZA SINUSULUI CAVERNOS

ABCESUL CEREBRAL

MENINGITA
Limfadenite inflamatorii nespecifice
cervico-faciale
Clinic:
Debut nodular
Semne generale nesemnificative la început
Apariţia supuraţiei stare generală alterată,
fluctuenţă la nivelul bombării maxime, reacţii de
periadenită, trismus
Adenitele acute
Adenita acută submandibulară
Adenita acută parotidiană
Adenita acută jugulo-carotidiană
Adenita acută geniană
INFECŢII OSOASE
osteoperiostita
osteita
osteomielita 
- supurată acută
- supurata cronică
nesupurată
osteonecroza
Fistulele cronice
perimaxilare

Etiologie:
 Procese septice dentare
 Rar infecţii ganglionare
Fistulele cronice
perimaxilare
Diagnostic diferenţial:
 Fistulele bacilare
 Actinomicoza cervico-facială
 Tumorile pielii sau ale maxilarelor
 Chisturi sebacee suprainfectate
Fistulele cronice perimaxilare
Tratament:
Excizia fistulei şi al traiectului fistulos
Drenaj filiform
Examen histopatologic obligatoriu
Infecţii nespecifice ale oaselor maxilare

Periostita
Osteita
Osteomielita
Periostita
Reacţie inflamatorie a periostului
Mai frecvent la copii şi la adolescent
Etiologie:
Septică

Traumatică

Chimică
Periostita

Tratament:
Deschiderea supuraţiei
Îndepărtarea factorului cauzal
Osteita

Proces infecţios localizat la nivelul


corticalei osoase
Frecvent însoţită de interesare periostală
Etiologie:
Procese infecţioase apicale
Accidente de erupţie ale molarilor de
minte
Osteita
Tratament:
 Endodontic
 Chirurgical, ajutător terapiei endodontice
 Extracţia dintelui cauzal în caz de eşec
Osteomielita
Proces infecţios extensiv
Interesează:
Porţiunea medulară
Sistemul haversian
Corticala
Periostul maxilarelor
Osteomielita

Clasificare:
Osteomielita supurată (acută/ cronică)
Nesupurată de tip cronic sclerogen (Garre)
Osteomielită de însoţire în infecţii specifice
cronice
Anatomie patologică
Etape:
 Congestie osoasă
 Supuraţie osoasă
 Necroză osoasă
 Reparaţie osoasă
Necroza maxilarelor
Proces de distrucţie osoasă secundară tulburărilor
trofice loco-regională, în urma acţiunii agenţilor:
termici
chimici
fizici
ionizanţi
Sifilisul
Tuberculoza
Actinomicoza
Sifilisul
Perioada primară:

Ulceraţie neinflamatorie a epiteliului (buze,


gingie, limbă, amigdale) rotundă cu margini
reliefate, baza dură, nedureroasă
Limfonoduli măriţi de volum, mobili, nedureroşi
Sifilisul

Perioada secundară:
Sifilide - pe mucoasă şi
tegument
Osteoperiostite - rar
Sifilisul
Perioada terţiară
Leziuni la nivelul părţilor moi:
Tuberculi
Gome
Leziuni la nivelul oaselor maxilare:
Sifilomul circumscris
Sifilomul difuz
Tratamentul sifilisului

Chirurgical
După vindecarea şi
Protetic stabilizarea leziunilor
Tuberculoza

Primară
Secundară
Tuberculoza primară
Ulceraţie (şancru)
Adenopatie
Tuberculoza secundară
Ulceraţie
Gomă tuberculoasă
Lupus tuberculos
Tuberculoza oaselor
maxilare

Forme clinice:

 Centrală
 Alveolară
 Subperiostală
Actinomicoza
Forme variate:
Nodul mic tumefacţii întinse
forme pseudotumorale
Starea generală nu este afectată
Adenopatie regională facultativă
Fistule în stadii avansate
Afectarea oaselor este rară
Actinomicoza
Actinomicoza
Complicaţii:
 Extinderea infecţiei în fosa temporală
 Coloana vertebrală
 Mediastin
Actinomicoza oaselor
maxilare

Forma rarefiantă
Forma pseudoneoplazică
Tratament
 Terapia chirurgicală aociată sau nu cu radioterapie
 Administrare pe cale orală de iod (soluţie Lugol) şi
antibiotice sau sulfamide în doze masive timp de
25-35 zile
Vă mulţumesc
pentru atenţie!

S-ar putea să vă placă și