Mărimi şi unităţi de măsură electrice

Caracteristicile metrologice ale mijloacelor electrice de

măsurare
Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice

Ing. Carmen Gaşpar 1

Mărimi şi unităţi de măsură electrice
Intensitatea curentului
Tensiunea electrică
electric
 Este cantitatea de sarcină  Este lucrul mecanic efectuat de
electrică ce trece prin sursă pentru deplasarea sarcinii
secţiunea transversală a unui electrice în întregul circuit.
conductor în unitatea de timp.  Dimensional: [U]=L2*M*T-3*I-1
 Unitatea de măsură în SI este  Unitatea de măsură în SI, este
Amperul (A), care este
Voltul (V), care este tensiunea
intensitatea a doi curenţi
electrică determinată de un
electrici constanţi, identici,
câmp electric uniform, cu
care circulând prin două
intensitatea de un amper pe
conducte rectilinii, paralele,
metru, pe distanţa de un metru,
foarte lungi, de secţiuni
măsurată de-a lungul liniilor de
neglijable, aşezate în vid la
câmp.
distanţa de 1 m unul faţă de
altul, produce între aceste
conductoare o forţă de 2*10-7N
pe fiecare m de lungime.
2
 Mărimi şi unităţi de
măsură electrice  Reprezintă puterea electrică consumată
de un receptor, într-un interval de timp.
Rezistenţa electrică 
 Este câtul dintre tensiunea la 
borne U şi intensitatea I a
curentului electric continuu
care parcurge conductorul.
 Dimensional: [R]=L2*M*T-3*I-2 
 Unitatea de măsură în Si
este ohmul (W), care se
defineşte ca fiind rezistenţa 
electrică dintre două puncte 
ale unui conductor filiform, 
între care, aplicând
tensiunea electrică de un
volt, se stabileşte un curent 
electric constant cu
intensitatea de 1 amper,
atunci când conductorul nu
este sediul unor tensiuni
electromotoare.
Energia electrică
Se exprimă cu relaţia: W=P*(t2-t1)
Un generator electric transformă energia
de altă natură în energie electrică, care nu
este energia curentului electric, ci energia
câmpului din circuitul electric.
Energia electrică variază, chiar dacă
intensitatea curentului din circuit rămâne
constantă.
Relaţia de definiţie: W=U*I*t=I2*R*t=U2*t/R
Dimensional: [W]=L2*M*T-2
Unitatea de măsură în SI, Joule (J);
1J=1W/s, iar în practică kilowattoră (kWh)
Joulul esteenergia electrică dezvoltată în
timp de o secundă, într-un circuit electric
parcurs de un curent electric constant, cu
intensitatea de un amper, când tensiunea
electrică aplicată la bornele circuitului este
de un volt.
3
 Puterea electrică
 Puterea electrică este energia primită sau cedată de un sistem
electric, în unitatea de timp.
 Dimensional: P=L2*M*T-3

În curent alternativ se deosebesc următoarele tipuri de puteri:

 Puterea aparentă, care este produsul dintre valoarea tensiunii
efective, U (indicată de un voltmetru montat la bornele circuitului) şi
intensitatea efectivă I (indicată de un ampermetru înseriat în circuit).
P=U*I
Unitatea de măsură a puterii aparente este voltamperul (VA).
 Puterea activă în curent alternativ este puterea disipată de un
rezistor de rezistenţă R, ea fiind produsul dintre tensiunea efectivă,
intensitatea efectivă şi factorul de putere.
P=Pa*cosϕ=U*I*cosϕ, unde cosϕ este factorul de putere
Unitatea de măsură a puterii active este wattul (W).
 Puterea reactivă este dată de relaţia: Pr=Pa*sinϕ
Unitatea de măsură a puterii reactive este varul (VAR).
4
Caracteristicile
metrologice ale
mijloacelor electrice
 Intervalul de măsurare, este de
intervalul de valori ale mărimii
măsurare
de măsurat, cuprins între o  Sensibilitatea (S) este raportul dintre
limită inferioară şi una
superioară, unde mijlocul de
măsurare furnizează informaţii
cu incertitudini de măsurare
prestabilite.
 Capacitatea de suprasarcină
este capacitatea unui mijloc de
măsurare electric de a suporta,
fără defecţiuni, sarcini ce
depăşesc condiţiile de referinţă,
sau intervalul de măsurare.
 Rezoluţia (prag de sensibilitate)
este cea mai mică valoare a
mărimii de intrare, care
determină o variaţie sensibilă a
mărimii de ieşire.
Se referă la comportarea
mijloacelor de măsurare, în raport
cu mărimea supusă măsurării şi
modul de obţinere a rezultatelor.
variaţia mărimii de ieşire şi de intrare.
 Constanţa aparatului, inversul
sensibilităţii.
 Incertitudinea de măsurare este
domeniul de valori în care se pot
situa erorile de măsurare.
 Exactitatea reprezintă calitatea
mărimii, funcţie de inceritudinea de
măsurare.
 Eroarea limită de măsurare este
valoarea maximă posibilă pentru
eroarea aparatului, care garantează
că erorile de măsurare, cu care se
realizează operaţia, sunt mai mici ca
eroarea limită de măsurare.
5
 Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice
Lanţdede
Mijlocul măsurare
măsurare electric se poate reprezenta ca o reţea de captare,
numită lanţ de măsurare.

Semnalul metrologic, este un 1.Aparate analogice

semnal energetic purtător al
 Se caracterizează prin faptul că
informaţiei de măsurare, dat de
mărimile în care este convertit
mijlocul de măsurare electric. semnalul metrologic şi mărimile de
Semnalul metrologic care circulă ieşire, sunt legate de mărimea de
de-a lungul lanţului de măsurare măsurat prin relaţii (de exemplu de
este constituit dintr-o mărime proporţionalitate).
fizică, un parametru variabil, ce
 Urmăresc continuu, variaţia
mărimii de măsurat.
ia valori în funcţie cu valoarea
 Valoarea măsurată se obţine prin
mărimii măsurate.
aprecierea poziţiei unui ac
Funcţie de semnalul indicator, a unui inscriptor sau a
metrologic,mijloacele de unui spot luminos, în raport cu
măsurare electrice se clasifică reperele unei scări gradate.
în: analogice, digitale şi mixte.
6

2.Aparate digitale
Au semnalul metrologic
discontinuu, măsurarea
repetându-se după un anumit
interval de timp, iar valoarea
măsurată este prezentată sub
formă de număr în afişaj.
Ele se pot realiza pe baza unei
metode electrice de măsurare
analogice sau pe baza unei
metode electrice de măsurare
digitale.
Metodele electrice de măsurare
digitale au avantajul obţinerii
directe a valorii măsurate,
exactitate ridicată şi
posibilitatea înregistrării sau
transmiterii la distanţă a
informaţiei de măsurare.
3.Aparate electrice de
măsurare mixte
Au caracteristic faptul că rezultatul
măsurării se obţine parţial sub formă
digitală şi parţial sub formă analogică.
După principiul de funcţionare se clasifică:
a.Aparatele magnetoelectrice,
funcţionează numai în curent continuu şi
sunt formate din unul sau mai mulţi
magneţi permanenţi, ficşi sau mobili, şi
una sau mai multe bobine, parcurse de
curentul de măsurare.
b.Aparatele feromagnetice, sunt formate
dintr-o bobină fixă, parcursă de curentul
de măsurat, şi o piesă din Fe, introdusă în
câmpul magnetic creat de curent.
c.Aparate electrodinamice, sunt alcătuite din
una sau mai multe bobine mobile, parcurse
de curentul de măsurat. Dacă bobina este
din Fe, se numesc ferodinamice. 7
Simbolurile aparatelor de d.Aparatele electrostatice, sunt formate din
măsurare mixtă piese metalice fixe şi piese metalice
mobile, între care se exercită forşe
electrostatice.
e.Aparatele termice cu fir cald,
funcţionează prin dilatarea unui fir
conductor parcurs de curentul de măsurat.
f.Aparatele de inducţie, acţionează asupra
curenţilor pe care conductoarele mobile îi
introduc în piese.
g.Aparatele cu redresor sunt formate prin
asocierea unui aparat magnetoelectric cu
unul sau mai multe dispozitive redresoare.
h.Aparatele electrostatice funcţionează la
frecvenţe înalte.
Aparatele feromagnetice, electrodinamice,
electrostatice şi termice funcţionează în
curent continuu şi alternativ. Aparatele
feromagnetice şi electrodinamice folosesc
frecvenţa reţelei de 50 Hz. Aparatele termice
măsoară curenţi la frecvenţe foarte înalte.
8
 Aparate
magnetoelectrice
1.Ampermetre şi voltmetre
magnetoelectrice
 Au ca element de bază un dispozitiv
magnetoelectric, cu sensibilitate
micşorată pentru creşterea preciziei
şi a fidelităţii.
 Pot fi folosite pentru măsurarea
tensiunii şi curentului. Astfel dacă
unui milivoltmetru îi înseriem o
rezistenţă adiţională, îl transformăm 
în voltmetru şi totodată îl putem
utiliza ca ampermetru, prin şuntarea
lui cu rezistenţe bine calculate.
 Avantaje: sensibilitate mare, consum
relativ mic, scară uniformă,
amortizare bună.
 Principiul de funcţionare constă în: 
acţionarea unui câmp fix de inducţie
magnetică asupra unei bobine
parcurse de curent.
1-magnet
permanent; 2-
piese polare; 3-
miez cilindric; 4-
şunt magnetic; 5-
bobină mobilă; 6-
corector de zero.
 Circuitul magnetic conţine: magnet
permanent sub formă de potcoavă cu
două piese polare şi un şunt magnetic.
Reglarea poziţiei şuntului permite
menţinerea constantă a inducţiei în
întrefier.
 În întrefier se roteşte o bobină mobilă,
pe care se înfăşoară un conductor
izolat şi care este fixată pe un ax de
rotaţie.
Acul indicator se fixează pe un ax cu
oscilaţia limitată de contragreutăţi, iar
cuplul rezistent e creat de arcuri
spirale.
 Amortizarea se face cu curenţi ce se
induc şi care crează un cuplu de
frânare.
9
 2.Galvanometre
 Sunt dispozitive de măsurat magnetoelectric,
utilizate pentru măsurarea curentului electric
continuu de valori mici.
 Au sensibilitate mare, dar este puţin robust şi
precizie mică.
 Cu ajutorul circuitului din figură se determină
valorile caracteristicilor galvanometrului: Schema de determinare a
caracteristicilor
rezistenţa critică exterioară (rezistenţa galvanometrului
conectată la borne, pentru care funcţionarea are • Au clasă de precizie
loc în regim critic); rezistenţa internă (rezistenţa
electrică măsurată la borne); perioada bună, sensibilitate
oscilaţiilor libere (timpul necesar pentru a ridicată şi consum de
efectua o ocilaţie completă). putere pentru măsurare
 Clasificarea galvanometrelor: magnetoelectrice, mic.
balistice, de rezonanţă. • Dezavantaj:
 Datorită cuplului mediu nul, nu dau indicaţii în funcţionează numai în
curent alternativ. curent continuu şi nu
 Erorile sunt determinate de frecările în lagăre, suportă supraîncărcări
de etalonarea imprecisă sau de asamblarea mari.
defectoasă.

10
 Aparate feromagnetice
2.Aparatul feromagnetic
Principiul de funcţionare constă în
interacţiunea dintre câmpul magnetic al
unei bobine fixe parcurse de curentul
de măsurat şi una sau mai multe piese
mobile din material feromagnetic.
1.Aparatul feromagnetic cu moale, una fixă şi una mobilă,
atracţie
1-bobină; 2-piesă
de Fe moale
 Este format dintr-o
bobină în care poate
pătrunde o piesă de
Fe moale, sub acţiunea câmpului
magnetic creat de curenţii din
bobină.
 Piesa se magnetizează şi este
atrasă în interiorul bobinei.
cu repulsie
1-bobină rotundă; 2-piesă
fixă; 3-piesă mobilă
Este format dintr-o bobină
rotundă, cu două piese de Fe
care se magnetizează şi se resping, ceea ce
determină deplasarea piesei.
Erorile de funcţionare în curent continuu, se
datorează histerezului magnetic al piesei
mobile, ce determină indicaţii diferite la
creşterea şi descreşterea curentului de
măsurat (erori de 3-4%).
În curent alternativ, se produce o slăbire a
câmpului, provoccând erori de 1-2%. Pentru a
reduce aceste erori, se utilizează piese mobile,
de dimensiuni reduse şi carcase din material
plastic.
11
 Aparate electrodinamice şi ferodinamice
Principiul de funcţionare a acestor 2.Aparat
aparate constă în interacţiunea
dintre câmpul magnetic creat de ferodinamic
curentul ce trece print-o bobină fixă
şi curentul care parcurge o bobină
mobilă.
 În cazul aparatelor ferodinamice,
bobina fixă este prevăzută cu un
1.Aparat miez feromagnetic în scopul întăririi
câmpului.
electrodinamic
 Aparatele ferodinamice, nu sunt
influenţate de câmpuri magnetice
 Erorile ce apar la aparatele exterioare, ele având un câmp
electrodinamice sunt cauzate de propriu mai intens, dar prezintă
câmpurile magnetice exterioare efectul de histerezis magnetic al
curenţilor turbionari ce apar în miez.
 Pentru micşorarea erorilor,
 Pentru micşorarea erorilor, se
aparatele electrodinamice se
realizează cu miezul din tole
ecranează. secţionate.
 Ambele aparate funcţionează în
curent continuu şi alternativ. 12

Aparate electrostatice
 Utilizează forţa electrostatică
exercitată de armătura fixă a
unui condensator variabil,
asupra armăturii mobile.
 Varierea capacităţii se poate
realiza prin: varierea
suprafeţei active a armăturilor
(fig.a) sau varierea distanţei
dintre armături (fig.b).
 La aplicarea unei tesiuni între
armăturile fixe şi mobile,
acestea se încarcă cu
electricitate de semn contrar şi
se resping.
 În primul caz, se rotesc
armăturile mobile în spaţiul
dintre armăturile fixe şi cuplul
rezistent este dat de arcurile
spirale.
a-cu variaţia
suprafeţei
armăturilor;
b-cu variaţia
distanţei
dintre
armături.
 În cel de-al doilea caz, se produce o
deplasare a plăcii mobile suspendate
între cele două plăci fixe (o atragere
datorită energiei de semn contrar şi o
respingere datorită energiei de acelaşi
semn) şi cuplul rezistent este dat de
greutatea plăcii mobile.
 Aparatul funcţionează şi la tensiune
alternativă, cuplul mediu fiind diferit de
zero.
 Avantaj: nu absorb curent, măsurarea
făcându-se cu consum practic nul.
 Se folosesc numai ca voltmetre pentru
măsurarea tensiunilor înalte.
13
 Aparate termice
1-fir activ; 2-arc plat de oţel; 3-fir de mătase;
4-rolă; 5-fir de bronz fosforos.

 Principiul de funcţionare se
bazează pe dilatarea unui fir
parcurs de curentul de  Prin întinderea arcului de oţel, firul
măsurare.
activ provoacă rotirea rolei şi a acului
 Dilatarea este transmisă la acul indicator.
indicator, printr-un sistem de  Aparatele termice funcţionează în
amplificare mecanică.
curent continuu şi alternativ, până la
 Firul activ este confecţionat din frecvenţe de sute de kilohertzi.
aliaje cu coeficient ridicat de  La frecvenţe înalte, apar erori
dilatare termică (Pt, Ag) şi
apreciabile.
diametru redus (maxim 0,1mm).
 Dezavantaje: consumul de putere
 Firul activ este întins pe arcul
ridicat, firul activ fragil, inerţie termică,
plat de oţel, prin intermediul unui
care împiedică urmărirea variaţiilor
fir de mătase, înfăşurat pe o
rapide de curent.
rolă, şi de un fir de bronz.

14