PROIECT LA

BIOLOGIE
Proiect realizat de: URSACHE MARIA-
MIRABELA
Profesor Îndrumător: LAZĂR IRINA
CUPRINS

ABSORBȚIA ACTIVITATEA PATOLOGIA

INTESTINULUI SISTEMULUI
INTESTINALĂ
GROS DIGESTIV

Your Logo or Name Here

ABSORBȚIA
INTESTINALĂ
Absorbtia intestinala este
procesul prin care produsii
simpli, rezultati din digestie,
strabat mucoasele digestive,
trecand in circulatie. Absorbtia
anumitor constitueni se poate
realiza la nivelul stomacului
(apa, cloruri, alcool, CO2 etc.),
precum si la nivelul colonului
(apa si electroliti), dar absorbtia
principiilor alimentari are loc in
special in intestinul subtire; de
aceea lichidul care trece prin
orificiul ileo-cecal este practic
lipsit de substante nutritive.
Your Logo or Name Here 3
ABSORBȚIA INTESTINALĂ
• Transportul diferitilor
constituenti din
lumenul intestinal prin
celulele epiteliului
intestinal in sange sau
limfa se realizeaza prin
3 mecanisme:
• transferul pasiv pe
baza de mecanisme
fizice (gradiente
osmotice, de
concentrate sau
electrice) prin porii
membranei celulare;
• transferul activ, cu
consum energetic, prin
combinarea chimica a
substantei de absorbit
(glucoza, aminoacizi
etc.), cu un sistem
membranar de
Your Logo or Name Here 4
transport;
ABSORBȚIA INTESTINALĂ
Absorbtia glucidelor – se
face activ – hexoze (glucoza,
fructoza, galactoza) sau pasiv,
prin difuziune (unele pentoze ca
riboza etc.).
Absorbtia glucozei se face prin
cuplarea acesteia cu un
transportor comun cu cel care
realizeaza si absorbtia Na+, de
care se desface la polul opus.
Transportorul isi reia
activitatea, iar glucoza trece in
capilarele sangvine si, pe cale
portala, ajunge la ficat.
Absorbtia glucozei necesita
Your Logo or Name Here 5

energie, provenita din

ABSORBȚIA INTESTINALĂ
Absorbtia protidelor –se face
sub forma aminoacizilor prin
mecanisme active. Intrand in
celulele mucoasei intestinale,
aminoacizii trec apoi pasiv din
aceste celule in sange prin
difuziune.
La sugar unele proteine
nedigerate pot fi absorbite din
intestin (anticorpii din colostrul
matern).

Your Logo or Name Here 6

ABSORBȚIA INTESTINALĂ
Absorbtia lipidelor –se face sub forma de
acizi grasi si glicerina (glicerol), fara a
necesita consum energetic. Glicerina se
absoarbe usor in sange si limfa, fiind
hidrosolubila.
Absorbtia acizilor grasi este posibila numai
dupa ce acesti constituenti se combina cu
sarurile biliare, formand micelii hidrosolubile.
In contactul cu celulele mucoasei, aceste
mice­lii elibereaza sarurile biliare, care trec
mai departe in ileon unde vor fi reabsorbite,
iar acizii grasi sunt transportati in celulele
mucoasei intestinale.
Din aceste celule, absorbtia acizilor grasi se
face diferit, in functie de lungimea lantului
de C. Astfel, acizii grasi cu mai putin de 10-
12 atomi de C (cu lant scurt) trec direct in
sangele portal, unde sunt transportati in
stare libera (neesterificati); acizii grasi cu un
numar mai mare de C se combina cu
glicerolul in celulele mucoaseiYour intestinale,
Logo or Name Here 7
resintetizand trigliceridele care trec in
ABSORBȚIA INTESTINALĂ
Absorbtia vitaminelor– se
face diferit, in functie de
solubilitatea lor. Vitaminele
hidrosolubile se resorb rapid, in
timp ce absorbtia vitaminelor
liposolubile este deficitara,
daca lipsesc sarurile biliare sau
enzimele pancreatice din
intestin. Cele mai multe
vitamine se resorb in
segmentele superioare ale
intestinului subtire.

Your Logo or Name Here 8

ABSORBȚIA INTESTINALĂ
Absorbtia ionilor si a apei. Na+
se absoarbe activ in intestinul
subtire si colon, antrenand si
absorbtia pasiva a Cl- si, probabil,
si a altor anioni. Ca2+ se absoarbe
activ, in special in segmentele
superioare ale intestinului subtire,
absorbtia fiind controlata de
vitamina D, dar si pasiv in restul
intestinului. Fierul se absoarbe
activ in cea mai mare parte in
duoden, cantitatea resorbita
depinzand de necesitatile
organismului. Apa se misca pasiv
prin mucoasele digestive, in
functie de tonicitateaYour
continutului
Logo or Name Here 9
intestinului subtire si gros, pana ce
ACTIVITATEA
INTESTINULUI GROS
I.Activitatea secretorie a
intestinului gros:
Secretia glandelor Liberkühn din
intestinul gros este lipsita de
enzime, dar bogata in mucus;
nefiind secretate enzime
digestive, nu putem vorbi de o
digestie a alimentelor la acest
nivel. Mucusul joaca mai mult
un rol mecanic, ajuta la
formarea si progresia bolului
fecal.

Your Logo or Name Here 10

ACTIVITATEA INTESTINULUI
GROS
Procesul de fermentatie la nivelul
cecului, a colonului ascendent si in
prima jumatate a colonului transvers
se afla o flora microbiana nepatogena,
aeroba (bacilul coli si bacilul lactic)
care actioneaza asupra glucidelor
nedigerate sau neabsorbite. Astfel
celuloza este scindata in glucoza iar
glucoza prin fermentatie da nastere la
acizi organici (lactic, butiric) si gaze
(CO2, CH4), produsi ce vor fi eliminati.
Importanta florei de fermentatie
pentru carnivore si om consta in
sinteza vitaminei K si a vitaminei B12.
Distrugerea acestei flore, prin
administrarea nerationala a
antibioticelor (fara o terapie eficienta
Your Logo or Name Here 11
de substitutie a florei distruse prin
ACTIVITATEA INTESTINULUI
GROS
Procesul de putrefactie are loc in ultima
parte a colonului transvers si a colonului
descendent si se datoreste prezentei la acest
nivel a unei flore anaerobe de putrefactie.
Acest tip de bacterie ataca proteinele
nedigerate si aminoacizii neabsorbiti,
determinand reactii de decarboxilare si
dezaminare a acestora. In urma dezaminarii
rezulta NH3, substanta toxica ce se absoarbe
in sange si ajunge la ficat unde este
neutralizata sub forma de uree; prin
decarboxilarea aminoacizilor aromatici rezulta
substante toxice ca indol, fenol, scatol ce dau
materiilor fecale mirosul caracteristic. Prin
decarboxilari rezulta CO2, SH2 si amine
(putrescina, cadaverina).
In urma proceselor amintite, chilul intestinal
este treptat transformat in materii fecale, din
care 90% contine resturi alimentare (celuloza,
tesuturi elastice, elemente minerale insolubile,
fibre musculare si vegetale) Your
iar 10% contine
Logo or Name Here 12
mucus, epitelii descuamate, leucocite,
bacterii. Din 500 ml chil intestinal se formeaza
ACTIVITATEA
INTESTINULUI GROS
II. Activitatea motorie a
intestinului gros:
Intestinul gros prezinta un tip
particular de motilitate, la nivelul
acestuia lipsind miscarile pendulare,
iar miscarile peristaltice fiind putin
pronuntate. Caracteristice intestinului
gros sunt miscarile segmentare si
miscarile propulsive.
Miscarile segmentare (ce dau
colonului aspectul haustrat) imprima
continutului intestinal miscari lente de
“du-te vino” ce faciliteaza absorbtia
apei.
Miscarile de propulsie realizeaza
progresia bolului fecal spre rect si sunt
contractii in masa a musculaturii
colonului; ele apar zilnic
Your Logode 2-3Here
or Name ori (la13
6-8 ore) si sunt realizate prin
ACTIVITATEA INTESTINULUI
GROS
Reglarea motilitatii
intestinului gros:
Mecanismele nervoase au ca
substrat principal plexurile
intrinseci. Controlul nervos
extrinsec se exercita in sens
excitator prin vag pentru prima
jumatate a intestinului gros si
prin nervul pelvic pentru ultima.
Simpaticul are efect inhibitor.
Reflexele peristaltice pot fi
declansate atat de contactul
chilului intestinal cu mucoasa
intestinului gros, dar si inainte
Your Logo or Name Here 14
de acesta, la patrunderea
ACTIVITATEA INTESTINULUI
GROS
Defecatia este actul motor prin care materiile
fecale sunt eliminate in mediul extern.
Declansarea senzatiei de defecatie si
efectuarea acesteia se realizeaza printr-un
mecanism reflex medular, desfasurat sub
control cortical. Excitatia receptorilor de la
nivelul rectului este transmisa de fibre senzitive
somatice (cuprinse in nervii rusinosi),
vegetative parasimpatice (cuprinse in nervii
pelvici) si simpatice (cuprinse in nervii
hipogastrici), catre centrii medulari, iar de aici,
catre scoarta cerebrala unde este
constientizata. Centrii parasimpatici ai
defecatiei sunt localizati la nivel medular S2-S4,
iar cei simpatici la nivel L2-L4.
Actul defecatiei este initiat prin relaxarea
voluntara a sfincterului anal extern controlat de
fibrele somatomotoare si intetinut prin
relaxarea sfincterului anal intern si contactia
musculaturii rectale, sub influenta excitatiilor
din centrii medulari parasimpatici transmise
Your Logo or Name Here 15
prin nervii pelvieni. Expulzia bolului fecal este
facilitata prin cresterea voluntara a presiunii
 PATOLOGIA SISTEMULUI
DIGESTIV
PREVENIREA BOLILOR
DIGESTIVE
- Respectarea regulilor de igienă
elementare (individuale şi
colective);
- Evitarea consumului de alimente
prăjite, alterate, prea
condimentate, neprelucrate
corespunzător;
- Evitarea consumului de tutun,
alcool (în exces);
- Evitarea factorilor de stres (pe cât
este posibil).

Your Logo or Name Here 16

PATOLOGIA SISTEMULUI
DIGESTIV
1. GASTRITA
Cauze :
- iritaţii produse de alcool, tutun,
substanţe caustice;
- consumul de alimente alterate;
- supraîncărcarea stomacului;
- mâncăruri fierbinţi sau prea reci;
- anumite medicamente (aspirina,
analgezicele etc.);
- stresul
Manifestări:
- apare brusc cu: indispoziţie,
greaţa, regurgitări, dureri gastrice,
dureri de cap, vărsături.
Netratarea duce la cronicizare.
Your Logo or Name Here 17
PATOLOGIA SISTEMULUI
DIGESTIV
2. ULCERUL GASTRO-DUODENAL
Cauze:
- acţiunea corosivă a HCl;
- prezenţa la nivelul ulceraţiilor a
unor bacterii (Helycobacter pylori)
care, se pare că atacă mucoasa
stomacului, sunt rezistente la
acţiunea HCl, ajung în stomac prin
alimente nespălate şi vizitate de
muşte;
- factori de risc: fumat, abuz de
alcool, stres fizic determinat de o
boală severă, stresul psihologic etc.;
Manifestări: leziune unică sau
multiplă în stomac sau duoden;
simptomele sunt dureri sub formă
Your Logo or Name Here 18
de arsuri sau eroziuni între ombilic şi
PATOLOGIA SISTEMULUI
DIGESTIV
3.HEPATITA
Cauze :
- virusurile hepatice(A,B,C,D,E)
Manifestări:
- tulburări digestive;
- icter (colorarea în galben a pielii);
- materii fecale decolorate;
- urina închisă la culoare;
- oboseala;
- mărirea volumului ficatului.

Your Logo or Name Here 19

PATOLOGIA SISTEMULUI
DIGESTIV
4. APENDICITA
Cauze :
- Inflamarea datorită infectării
apendicelui vermiform
Manifestări :
- dureri mari în partea dreaptă a
abdomenului sau în regiunea
ombilicului; pot apărea dureri în
regiunea genunchiului drept;
- inapetenţa (lipsa de pofta de
mâncare);
- greaţa;
- vărsături;
-uneori poate apărea febra.
Simptomele apendicitei diferă
Your Logo de
or Name Here 20
la un caz la altul!
PATOLOGIA SISTEMULUI
DIGESTIV
5. TOXIINFECTII ALIMENTARE
Cauze :
- toxine prin consum de: ciuperci
neavizate, ouă de raţă fără a fi fierte
10 minute, lapte nefiert, alimente
alterate; apa contaminată; mâini,
veselă, suprafeţe de lucru murdare;
- poate fi provocată de bacterii
patogene (Salmonella, Escherichia
coli), virusuri sau paraziţi;
- apare în focare epidemice (familii,
colectivităţi)
Manifestări:
- stare de rău;
- cefalee;
- ameţeli;
- febra (uneori cu frisoane);
Your Logo or Name Here 21
- greţuri;
Thank You
Logo